Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Constantin Cristian Fota în Dosarul nr. 21.312/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 954D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarele nr. 1.374D/2018, nr. 1.466D/2018, nr. 1.551D/2018, nr. 1.552D/2018, nr. 1.591D/2018, nr. 1.592D/2018, nr. 1.593D/2018, nr. 1.594D/2018, nr. 1.636D/2018, nr. 1.767D/2018, nr. 1.801D/2018, nr. 1.817D/2018, nr. 2.027D/2018, nr. 2.066D/2018, nr. 2.076D/2018, nr. 2.081D/2018, nr. 2.115D/2018, nr. 2.184D/2018, nr. 2.185D/2018, nr. 2.199D/2018, nr. 2.222D/2018, nr. 2.223D/2018, nr. 2.250D/2018, nr. 2.254D/2018, nr. 2.255D/2018, nr. 2.275D/2018, nr. 76D/2019, nr. 94D/2019, nr. 119D/2019, nr. 121D/2019, nr. 140D/2019, nr. 170D/2019, nr. 181D/2019, nr. 191D/2019, nr. 192D/2019, nr. 211D/2019, nr. 385D/2019, nr. 387D/2019 şi nr. 420D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Gheorghe Neacşu în Dosarul nr. 3.188/120/2018* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Ioan Lahman, de Dorel Aurel Lungu, de Dan Cristian Haureş, de Augustin Cristian Cucoreanu, de Sorinel Stegaru, de Constantin Nechita şi de Ilie Eugen Epure în Dosarele nr. 4.180/40/2017, nr. 4.619/40/2017, nr. 4.373/40/2017, nr. 4.667/40/2017, nr. 2.060/40/2017, nr. 2.442/40/2017 şi nr. 2.443/40/2017 ale Curţii de Apel Suceava – Secţia I civilă, de Teodor Călin Ciuchea, de Stelian Buiciuc, de Aurel Puşcaşu, de Gheorghe Aungurenci, de Cristian Hociung şi alţii, de Petru Purice şi de Cristian Pînzar în Dosarele nr. 589/86/2018*, nr. 130/40/2018*, nr. 24/40/2018*, nr. 745/49/2018*, nr. 8.156/86/2017*, nr. 485/40/2018* şi nr. 157/40/2018* ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Mariana Olariu, de Dorin Popoi, de Costel Guraliuc şi alţii, de Dumitru Daniliuc, de Bebi Ioniceanu, de Grigoraş Costel Lepşa, de Ioan-Dan Oltean, de Stelian Pinghireac şi de Dănuţ Sandu în Dosarele nr. 3/40/2018*, nr. 424/40/2018*, nr. 15/40/2018*, nr. 93/40/2018*, nr. 762/40/2018*, nr. 937/40/2018*, nr. 940/40/2018*, nr. 4.461/40/2017* şi nr. 4.293/40/2017* ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Pavel Agafiţei în Dosarul nr. 761/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Alexandru Radu Bălteanu în Dosarul nr. 3.424/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Lucian Kamberian Mocenco în Dosarul nr. 5.604/118/2017* al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Nicolae Constantin Gîrbocea, de Florin Savu, de Dan Cucoranu, de Constantin Rădoacă, de Dorin Ciucioiu şi alţii, precum şi de către Ion Mihalcea în Dosarele nr. 3.366/118/2017*, nr. 3.679/118/2017*, nr. 8.809/118/2017, nr. 4.388/118/2017*, nr. 6.248/118/2017* şi nr. 762/118/2018 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ionel Muscă şi de Cristian Durnea în Dosarele nr. 5.832/99/2018 şi nr. 5.833/99/2018 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Călin Mihai Poenar, de Dorin Ioan Marinescu, de Viorel Octavian V. Baba şi de Paul Dan Nicorici în Dosarele nr. 159/97/2018, nr. 492/97/2018, nr. 582/97/2018 şi nr. 839/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia -– Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa tuturor părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că domnul Nicolae Slabu, autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 13D/2019, care nu are termen în data de 26 mai 2020, a depus o cerere de conexare la Dosarul Curţii nr. 954D/2018. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul Curţii nr. 1.636D/2018 a depus o cerere de judecare în lipsă, precum şi o cerere de admitere a excepţiei. 6. De asemenea, magistratul-asistent precizează că în Dosarele Curţii nr. 1.767D/2018, nr. 2.076D/2018 şi nr. 2.275D/2018, avocatul Dănuţ Beteringhe a depus, pentru autorii excepţiilor, o cerere de judecare în lipsă. 7. Curtea pune în discuţie cererea de conexare a Dosarului nr. 13D/2019 la Dosarul nr. 954D/2018 şi, din oficiu, conexarea dosarelor strigate la Dosarul nr. 954D/2018. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de conexare a Dosarului Curţii nr. 13D/2019 la Dosarul Curţii nr. 954D/2018 şi este de acord cu măsura conexării dosarelor. 8. Curtea respinge cererea de conexare menţionată şi, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 954D/2018, care a fost primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că în această materie există precedent constituţional şi solicită menţinerea acestei jurisprudenţe, nefiind temeiuri pentru modificare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Decizia civilă nr. 1.946 din 29 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 21.312/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Constantin Cristian Fota şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 954D/2018. 11. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.188/120/2018*, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Neacşu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.374D/2018. 12. Prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.180/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioan Lahman şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.466D/2018. 13. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.619/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dorel Aurel Lungu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.801D/2018. 14. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.373/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dan Cristian Haureş şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.817D/2018. 15. Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.667/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Augustin Cristian Cucoreanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.250D/2018. 16. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.060/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Sorinel Stegaru şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 191D/2019. 17. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.442/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Constantin Nechita şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 192D/2019. 18. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.443/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Ilie Eugen Epure şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 211D/2019. 19. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 589/86/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Teodor Călin Ciuchea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.027D/2018. 20. Prin Decizia nr. 3.096 din 21 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 130/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Stelian Buiciuc şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.115D/2018. 21. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 24/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Aurel Puşcaşu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.222D/2018. 22. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 745/49/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Aungurenci şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.223D/2018. 23. Prin Încheierea din 8 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.156/86/2017*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Cristian Hociung şi alţii şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 140D/2019. 24. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 485/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Petru Purice şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 181D/2019. 25. Prin Încheierea din 18 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 157/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Cristian Pînzar şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 420D/2019. 26. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3/40/2018*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Mariana Olariu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.551D/2018. 27. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 424/40/2018*, Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dorin Popoi şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.552D/2018. 28. Prin Sentinţa nr. 546 din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 15/40/2018*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Costel Guraliuc şi alţii şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.591D/2018. 29. Prin Sentinţa nr. 547 din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 93/40/2018*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Daniliuc şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.592D/2018. 30. Prin Sentinţa nr. 552 din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 762/40/2018*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Bebi Ioniceanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.593D/2018. 31. Prin Sentinţa nr. 554 din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 937/40/2018*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Grigoraş Costel Lepşa şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.594D/2018. 32. Prin Sentinţa nr. 658 din 12 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 940/40/2018*, Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioan-Dan Oltean şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.254D/2018. 33. Prin Sentinţa nr. 670 din 14 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.461/40/2017*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Stelian Pinghireac şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.255D/2018. 34. Prin Sentinţa civilă din 16 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.293/40/2017*, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dănuţ Sandu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 387D/2019. 35. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 761/40/2018, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Pavel Agafiţei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 121D/2019. 36. Prin Încheierea din 8 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.424/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Radu Bălteanu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.636D/2018. 37. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.604/118/2017*, Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Lucian Kamberian Mocenco şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.066D/2018. 38. Prin Decizia civilă nr. 1.097 din 10 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.366/118/2017*, Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Constantin Gîrbocea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.767D/2018. 39. Prin Decizia civilă nr. 1.342/CA din 1 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.679/118/2017*, Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Florin Savu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.076D/2018. 40. Prin Decizia civilă nr. 1.255 din 22 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.809/118/2017, Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dan Cucoranu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.275D/2018. 41. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.388/118/2017*, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Constantin Rădoacă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 76D/2019. 42. Prin Decizia civilă nr. 9/CA din 9 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.248/118/2017*, Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dorin Ciucioiu şi alţii şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 119D/2019. 43. Prin Decizia civilă nr. 191/CA din 14 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 762/118/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Ion Mihalcea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 385D/2019. 44. Prin Sentinţa nr. 1.820/CA din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.832/99/2018, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Ionel Muscă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.184D/2018. 45. Prin Sentinţa nr. 1.821/CA din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.833/99/2018, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Cristian Durnea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.185D/2018. 46. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 159/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Călin Mihai Poenar şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.081D/2018. 47. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 492/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Dorin Ioan Marinescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.199D/2018. 48. Prin Încheierea din 3 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 582/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Viorel Octavian V. Baba şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 94D/2019. 49. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 839/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Excepţia a fost ridicată de Paul Dan Nicorici şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 170D/2019. 50. Excepţia a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII: Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Cu titlu de excepţie, în Dosarul nr. 1.374D/2018, obiectul litigiului constă în acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 51. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 sunt criticate, în primul rând, din perspectiva principiilor securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, al clarităţii şi previzibilităţii actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Dispoziţiile criticate au creat un climat de instabilitate juridică şi au încălcat principiul clarităţii şi previzibilităţii actelor normative. Astfel, pe de o parte, ajutoarele şi indemnizaţiile menţionate în art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 sunt reglementate în dispoziţii care nu mai sunt în vigoare, respectiv art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Pe de altă parte, în art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 nu sunt menţionate în mod expres dispoziţiile legale antereferite. 52. Autorii observă că Legea-cadru nr. 284/2010 a constituit legea-cadru de salarizare a personalului bugetar. Art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut aplicarea ei etapizată, prin legi anuale de salarizare, fiind adoptate din 2010 şi până în 2017 ordonanţe de urgenţă anuale, prin care s-a dispus pentru o perioadă limitată pe durata unui an calendaristic neacordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că acestea doar au suspendat exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor, neavând semnificaţia desfiinţării acestora. 53. La data de 1 iulie 2017, au fost abrogate, potrivit art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 284/2010 şi actele normative anuale de suspendare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 care prevede suspendarea pentru perioada ianuarie-februarie 2017 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 care prevede suspendarea pentru perioada martie-decembrie 2017 nu au fost abrogate, dar efectele juridice ale acestora nu se mai pot produce, având în vedere abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010. 54. Autorii excepţiei precizează că Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede vreun drept de natura celor instituite de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. În expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, se arată că necesitatea adoptării sale survine ca urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 are caracterul unei legi speciale faţă de Legea-cadru nr. 153/2017. 55. Raportându-se la conţinutul dispoziţiilor criticate, autorii arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, ajutoarele ori indemnizaţiile la care se referă art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, ca un corolar al acestor considerente, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale se desprinde concluzia că nu ar exista o lipsă de previzibilitate a prevederilor legale şi incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi. Cu toate acestea, arată autorii, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 este condiţionată de existenţa unei dispoziţii care să prevadă dreptul care nu este acordat. Această condiţie nu este, însă, respectată, câtă vreme dispoziţiile criticate nu cuprind vreo menţiune care să se refere la ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. Deşi Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede drepturile prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 „le înlătură de la exercitare pentru anul 2018“. 56. În continuare, autorii arată că dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi cele ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative consacră principiul potrivit căruia suspendarea dispoziţiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenţei acestuia, dar nu poate supravieţui normei pe care o suspendă. De asemenea, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoaşte abrogarea şi în cazul normelor suspendate, dar din momentul abrogării actului încetează suspendarea efectelor acestuia. Sunt invocate decizii ale Curţii Constituţionale, de exemplu deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi nr. 654 din 17 octombrie 2017, care impun respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 şi stabilesc că, prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziţie legală care nu mai este în vigoare, se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la claritatea şi previzibilitatea actelor normative. Sunt invocate, de asemenea, şi decizii ale Curţii Constituţionale referitoare la aplicabilitatea legii noi doar pentru viitor, nu şi pentru situaţii din trecut. Ca atare, chiar dacă ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, atât timp cât prin nicio dispoziţie legală nu le-a fost înlăturată existenţa, suspendarea exerciţiului acestora nu echivalează cu însăşi eliminarea lor. 57. În continuarea motivării excepţiei, autorii observă că art. 58 alin. (1) şi art. 66 din Legea nr. 24/2000 fac referire expresă la evenimentele care pot interveni în perioada în care un act normativ este în vigoare, fiind evident că suspendarea aplicării unui text de lege care este abrogat expres nu mai poate interveni. 58. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată, mai departe, că drept urmare a adoptării dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, în lipsa unui act normativ care să prevadă dreptul suspendat în anul 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, a reţinut atât prelungirea suspendării exerciţiului drepturilor şi pentru anul 2018, cât şi faptul că prin suspendarea repetată s-a pierdut însăşi speranţa legitimă de valorificare efectivă a acestora [pct. 95, 96, 97 din Decizia nr. 5 din 5 martie 2018]. 59. Autorii mai arată că principiul încrederii în statul de drept implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul şi litera lor. Acest principiu impune şi ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicaţi să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. De asemenea, aceştia nu contestă că au fost prematur introduse acţiunile pe durata suspendării exerciţiului dreptului. Totuşi, nu se poate admite prelungirea valabilităţii dispoziţiei de suspendare a aplicării unui text de lege şi după abrogarea lui (Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii). 60. De asemenea, autorii excepţiei susţin că principiul securităţii juridice este consacrat în dreptul european, stabilinduse necesitatea respectării lui atât de instituţiile comunitare, cât şi de statele membre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniind şi ea importanţa acestuia. Autorii arată că lipsa de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale înfrânge principiul securităţii raporturilor juridice, corelat cu principiul încrederii juridice, şi, implicit, duce la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 61. Este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 prin care s-a reţinut că suspendarea repetată a acordării drepturilor pentru mai mulţi ani la rând ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de drept, creând astfel incertitudini cu privire la existenţa acestora. Autorii conchid că securitatea raporturilor juridice este încălcată atâta vreme cât este prelungită măsura suspendării unui act abrogat, când se reţine prematuritatea unor acţiuni introduse după abrogarea actului normativ şi, în acelaşi timp, pierderea înseşi speranţei legitime de valorificare efectivă a acestui drept, necontestat totuşi. 62. În ceea ce priveşte încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se arată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 trebuie să se aplice strict raportat la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 şi nu îşi pot extinde efectele asupra Legii-cadru nr. 284/2010, neavând putere retroactivă. O altă interpretare ar înfrânge principiul neretroactivităţii legilor. Astfel, un drept, odată stabilit în conformitate cu legea care îl guvernează în momentul actului juridic respectiv, reprezintă un element al statutului juridic al beneficiarului, rezultând dintr-un angajament al statului, acceptat de beneficiar şi, ca şi în cazul angajamentelor civile, el nu poate fi modificat unilateral nici măcar prin lege, întrucât o asemenea lege s-ar aplica retroactiv asupra unor situaţii consolidate, reprezentând drepturi câştigate aflate sub autoritatea statului de drept, drepturi a căror stabilitate nu poate fi atinsă decât prin încălcarea Constituţiei. Dacă o altă soluţie ar fi acceptată, ar însemna că, sub diferite pretexte, orice drepturi decurgând din situaţii juridice create prin lege ar putea fi suprimate, reduse, modificate pe calea unei alte legi, în funcţie de interese politice, de raţiuni pseudo-economice, de neputinţa guvernanţilor de a rezolva corespunzător probleme economice etc. 63. Este încălcat, în opinia autorilor, şi dreptul de proprietate privată, respectiv art. 44 alin. (8) din Constituţie şi Protocolul adiţional la Convenţie. 64. În continuare, autorii arată că măsura criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 53 din Constituţie, aşadar, aduce atingere existenţei dreptului de proprietate al beneficiarilor ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. În plus, restrângerea dreptului prevăzut de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu se poate realiza prin simpla invocare a binelui public, fiind nevoie de o motivare concretă cu privire la dreptul care este restrâns. De asemenea, restrângerea trebuie să indice în mod precis doar cazurile care prezintă o incontestabilă importanţă, clar definite. Invocarea constrângerilor bugetare nu este reală, în opinia autorilor, deoarece, ulterior adoptării actului normativ care conţine dispoziţiile criticate, s-au acordat diverse facilităţi fiscale altor categorii de subiecţi de drept care, însumate, depăşesc cu mult valoarea indemnizaţiilor prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. În sfârşit, se mai arată că, prin măsura criticată, dreptul instituit de dispoziţiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care, prin natura lui, este personal, se transformă într-un „iluzoriu drept al moştenitorilor“, din cauza amânării succesive de 10 ani a acordării acestuia şi ţinând cont de speranţa de viaţă din România. De asemenea, măsura este discriminatorie, deoarece instituie inegalităţi între cei în mod egal îndreptăţiţi la acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. În sfârşit, se arată că acest drept a fost instituit de legiuitor în considerarea celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 cu referire la independenţa magistraţilor. 65. Sunt invocate şi prevederile art. 54 din Constituţie referitoare la fidelitatea faţă de ţară, arătându-se că acordarea ajutoarelor prevăzute în art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 este strâns legată de activitatea cadrelor militare din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care nu s-a limitat, în timp, la durata unui program normal de lucru şi pentru care nu a existat posibilitatea compensării cu timp liber sau a plăţii suplimentare. 66. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 67. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, sugerează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 68. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 69. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 70. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.027D/2018, nu-şi exprimă punctul de vedere. 71. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 72. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituţionale. 73. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. 74. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 1.551D/2018, arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. 75. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă arată că Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care are un conţinut similar cu art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. 76. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că Curtea Constituţională ar putea reţine, eventual, că justificarea adoptării dispoziţiilor criticate nu se mai încadrează în criteriile art. 53 din Constituţie. 77. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. 78. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. 79. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 80. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 81. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 82. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în 19 dintre dosarele conexate în prezenta cauză îl reprezintă, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările şi completările ulterioare. 83. Având în vedere motivarea excepţiei ridicate în aceste 19 dosare, precum şi motivarea excepţiei ridicate în celelalte 21 dosare conexate în cauza de faţă, Curtea reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 care au următorul cuprins: "(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă." 84. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale privind principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, al clarităţii şi previzibilităţii actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligativitatea respectării legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (8) referitor la prezumţia dobândirii licite a averii, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, precum şi Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 85. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 consacră o măsură care face parte din politica statului de suspendare a acordării unor drepturi de natură salarială. Aceste drepturi salariale sunt prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, sau de art. 20 din anexa nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională - la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, abrogată, începând cu data de 1 iulie 2017, de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Astfel, art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede că „Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“, iar art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 dispune că "(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel: Vechime efectivă: - până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază; - peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază. (2) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază." 86. Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (deciziile nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, nr. 836 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 4 aprilie 2020, şi nr. 45 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 7 mai 2020). Astfel, în paragrafele 94 şi 95 ale Deciziei nr. 403 din 6 iunie 2019 au fost rezumate considerentele şi soluţiile Curţii cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor de suspendare a plăţii drepturilor salariale în intervalul 2010-2017. 87. Cu referire la critica privind neconformitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 cu art. 1 alin. (5) din Constituţie care impune standardele privind calitatea legii, Curtea a reiterat statuările sale anterioare prin care a constatat conformitatea cu aceste standarde a actelor normative de suspendare a drepturilor salariale pentru intervalul 2010-2017 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 96-98). În aceste decizii, Curtea a reţinut că înţelesul normelor de suspendare a plăţii drepturilor salariale a fost clarificat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, în interpretarea instanţei supreme, voinţa legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenţei dreptului la acordarea de ajutoare/ indemnizaţii, ci doar de suspendare a exerciţiului acestui drept, precum şi faptul că dreptul la pensie şi condiţiile de pensionare, precum şi drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislaţie la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câştigat. 88. De asemenea, Curtea a reţinut că autorii excepţiei ridicate în cauza soluţionată prin Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019 au identificat, în mod corect, normele de drept substanţial, respectiv art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a cărei aplicabilitate în 2018 este reglementată de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. 89. În plus, Curtea a statuat că autorii au înţeles greşit semnificaţia abrogării art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, urmarea acestei abrogări este previzibilă şi clară, în sensul că, dacă personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, nu mai beneficiază de ajutoarele şi indemnizaţiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 99-101). 90. Distinct de cele reţinute de Curte în Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, se constată că, prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că solicitarea instanţei de trimitere referitoare la lămurirea înţelesului dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 este inadmisibilă, având în vedere că acestea nu sunt neclare, imprecise, lacunare (a se vedea paragraful 71 din Decizia nr. 20 din 20 mai 2019). Cu alte cuvinte, instanţa supremă, în exercitarea rolului său constituţional de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii, a confirmat faptul că prevederile criticate în cauza de faţă nu sunt neclare, imprecise, lacunare. 91. Cu referire la invocarea de către autorii excepţiei a art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea observă că a constatat conformitatea cu această normă constituţională a unor dispoziţii cu un conţinut similar cu cel al art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Astfel, prin deciziile nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015 paragraful 24, şi nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 18, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate nu retroactivează, ci prevăd că în anul 2011 nu se aplică dispoziţiile de lege care reglementează acordarea de ajutoare, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. 92. Cu referire la critica formulată din perspectiva art. 44 alin. (8) din Constituţie şi Primul Protocol adiţional la Convenţie, se reţine că, în Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 52, Curtea a făcut trimitere la Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, prin care s-a stabilit că statul este în măsură să hotărască ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. 93. În ceea ce priveşte critica formulată din perspectiva art. 53 din Constituţie, sunt relevante considerentele paragrafului 29 din Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, în sensul că drepturile băneşti în discuţie reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Prin urmare, legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora şi, de asemenea, să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. 94. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 54 din Constituţie, se observă că autorii denaturează semnificaţia conceptului de fidelitate faţă de ţară, precum şi a îndatoririi având un asemenea obiect. În primul rând, fidelitatea faţă de ţară este independentă de orice prestaţie a ţării faţă de locuitorii ei, având un caracter necondiţionat, izvorât din pactul social la care sunt parte toţi cei care fac parte din poporul român. În al doilea rând, textul constituţional nu se adresează exclusiv militarilor, ci tuturor cetăţenilor cărora le sunt încredinţate funcţii publice. 95. Având în vedere, pe de o parte, că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale şi, ca atare, că soluţiile şi considerentele deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză şi, pe de altă parte, considerentele suplimentare reţinute, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 96. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Cristian Fota în Dosarul nr. 21.312/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, de Gheorghe Neacşu în Dosarul nr. 3.188/120/2018* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Ioan Lahman, de Dorel Aurel Lungu, de Dan Cristian Haureş, de Augustin Cristian Cucoreanu, de Sorinel Stegaru, de Constantin Nechita şi de Ilie Eugen Epure în Dosarele nr. 4.180/40/2017, nr. 4.619/40/2017, nr. 4.373/40/2017, nr. 4.667/40/2017, nr. 2.060/40/2017, nr. 2.442/40/2017 şi nr. 2.443/40/2017 ale Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, de Teodor Călin Ciuchea, de Stelian Buiciuc, de Aurel Puşcaşu, de Gheorghe Aungurenci, de Cristian Hociung şi alţii, de Petru Purice, de Cristian Pînzar în Dosarele nr. 589/86/2018*, nr. 130/40/2018*, nr. 24/40/2018*, nr. 745/49/2018*, nr. 8.156/86/2017*, nr. 485/40/2018* şi nr. 157/40/2018* ale Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Mariana Olariu, de Dorin Popoi, de Costel Guraliuc şi alţii, de Dumitru Daniliuc, de Bebi Ioniceanu, de Grigoraş Costel Lepşa, de Ioan-Dan Oltean, de Stelian Pinghireac şi de Dănuţ Sandu în Dosarele nr. 3/40/2018*, nr. 424/40/2018*, nr. 15/40/2018*, nr. 93/40/2018*, nr. 762/40/2018*, nr. 937/40/2018*, nr. 940/40/2018*, nr. 4.461/40/2017* şi nr. 4.293/40/2017* ale Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Pavel Agafiţei în Dosarul nr. 761/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Alexandru Radu Bălteanu în Dosarul nr. 3.424/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Lucian Kamberian Mocenco în Dosarul nr. 5.604/118/2017* al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Nicolae Constantin Gîrbocea, de Florin Savu, de Dan Cucoranu, de Constantin Rădoacă, de Dorin Ciucioiu şi alţii, precum şi de către Ion Mihalcea în Dosarele nr. 3.366/118/2017*, nr. 3.679/118/2017*, nr. 8.809/118/2017, nr. 4.388/118/2017*, nr. 6.248/118/2017* şi nr. 762/118/2018 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ionel Muscă şi de Cristian Durnea şi Dosarele nr. 5.832/99/2018 şi nr. 5.833/99/2018 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Călin Mihai Poenar, de Dorin Ioan Marinescu, de Viorel Octavian V. Baba şi de Paul Dan Nicorici în Dosarele nr. 159/97/2018, nr. 492/97/2018, nr. 582/97/2018 şi nr. 839/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
