Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 189 din 18 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 189 din 18 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 466 din 4 mai 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 36.366/3/2018 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.242D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.243D/2020, nr. 2.244D/2020, nr. 2.245D/2020, nr. 2.246D/2020, nr. 2.247D/2020, nr. 2.248D/2020, nr. 2.249D/2020, nr. 2.250D/2020, nr. 2.400D/2020, nr. 2.470D/2020 şi nr. 2.503D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în dosarele nr. 38.833/3/2018, nr. 39.119/3/2018, nr. 39.389/3/2018, nr. 40.081/3/2018, nr. 40.259/3/2018, nr. 41.069/3/2018, nr. 3.925/3/2020, nr. 7.718/3/2020 şi nr. 30.264/3/2018, precum şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 3.005/120/2019 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 16.352/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, domnul Radu Alexandru Ghencea, consilier juridic în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, entitate care asigură Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, având delegaţie de reprezentare depusă la dosarele cauzei. De asemenea, în Dosarul nr. 2.244D/2020, răspunde domnul Teodor Rafael-Ştefănescu, în calitate de mandatar al părţii Gheorghe-Carol Rafael-Ştefănescu. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.243D/2020, nr. 2.244D/2020, nr. 2.245D/2020, nr. 2.246D/2020, nr. 2.247D/2020, nr. 2.248D/2020, nr. 2.249D/2020, nr. 2.250D/2020, nr. 2.400D/2020, nr. 2.470D/2020 şi nr. 2.503D/2020 la Dosarul nr. 2.242D/2020. Reprezentanţii părţilor şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.243D/2020, nr. 2.244D/2020, nr. 2.245D/2020, nr. 2.246D/2020, nr. 2.247D/2020, nr. 2.248D/2020, nr. 2.249D/2020, nr. 2.250D/2020, nr. 2.400D/2020, nr. 2.470D/2020 şi nr. 2.503D/2020 la Dosarul nr. 2.242D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, care solicită admiterea excepţiei, reiterând argumentele expuse în faţa instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională, consemnate în scris în dosarele acestora.
    7. Mandatarul părţii Gheorghe-Carol Rafael-Ştefănescu depune la dosar concluzii scrise, în care precizează, în esenţă, că este benefică actualizarea sistemului de calcul al despăgubirilor, noua modalitate nefiind de natură să conducă la prelungirea excesivă a duratei procesului şi nici să genereze un val de procese pentru recalcularea despăgubirilor deja stabilite, de vreme ce legea civilă nu se aplică retroactiv.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, art. 21 şi art. 147 alin. (4). Consideră, totodată, că sunt neîntemeiate criticile prin raportare la dispoziţiile art. 44, art. 53 şi art. 111 din Legea fundamentală. În esenţă, arată, în ceea ce priveşte neconcordanţa cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, că textul de lege supus controlului de constituţionalitate este neclar şi imprevizibil, ca urmare a nerespectării normelor de tehnică legislativă, prin inversarea regulii cu excepţia de la aceasta în ceea ce priveşte alegerea grilei notariale prin raportare la care se evaluează imobilul. De asemenea, prin calcularea despăgubirilor în funcţie de grila notarială în vigoare în anul precedent emiterii deciziei de compensare de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, se ajunge ca valoarea despăgubirilor să depindă de anumite împrejurări aleatorii, cum ar fi durata procesului civil sau disponibilitatea Comisiei Naţionale de a emite decizia de compensare. Referitor la neconstituţionalitatea textului de lege criticat prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Legea fundamentală invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, în sensul că este discriminatorie stabilirea a două sisteme de evaluare a imobilelor, în funcţie de calitatea persoanei care solicită despăgubiri. De asemenea consideră că se nesocoteşte şi dreptul la un proces echitabil, prin aceea că instanţa de judecată nu va putea soluţiona cauza pe fond, întrucât stabilirea despăgubirilor se face în funcţie de grila notarială valabilă pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, ceea ce înseamnă că evaluarea imobilelor va depinde de atitudinea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, care este pârât în procesele formulate de persoanele îndreptăţite în temeiul Legii nr. 165/2013, rămânând la latitudinea sa momentul la care va emite decizia, moment în funcţie de care vor fi evaluate imobilele şi stabilite despăgubirile corespunzătoare. În fine, susţine că se încalcă şi dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, referitoare la forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale, întrucât, din cronologia procesului legislativ, rezultă că Legea nr. 219/2020 a fost adoptată cu intenţia de a eluda cele statuate de instanţa de control constituţional prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin încheierile din 17 noiembrie 2020, 19 noiembrie 2020 şi 4 decembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 36.366/3/2018, nr. 38.833/3/2018, nr. 39.119/3/2018, nr. 39.389/3/2018, nr. 40.081/3/2018, nr. 40.259/3/2018, nr. 41.069/3/2018, nr. 3.925/3/2020, nr. 7.718/3/2020 şi nr. 30.264/3/2018, nr. 3.005/120/2019 şi nr. 16.352/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de acordare a dreptului la măsurile compensatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 şi obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziilor de compensare şi stabilirea de către instanţă a punctelor aferente valorii imobilului preluat abuziv.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, referitor la obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, ca urmare a nesocotirii celor statuate de instanţa de contencios constituţional în Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, prin care s-a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 şi pentru instituirea unor măsuri tranzitorii este neconstituţională în ansamblul său. Legea nr. 219/2020 a reluat soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată prin decizia menţionată, fiind adoptată fără să se mai aştepte publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Adoptarea, prin Legea nr. 219/2010, într-o manieră urgentă, a modificărilor aduse prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a condus la ignorarea considerentelor Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstituţionalitatea Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 în raport cu principiul egalităţii în drepturi, prin instituirea unei diferenţieri pe criterii arbitrare, sub aspectul modalităţii de evaluare a imobilelor, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, şi anume între persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare, pe de o parte, şi persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, pe de altă parte. Constatarea neconstituţionalităţii articolului unic a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 instituia obligaţia legiuitorului de a nu adopta un text identic cu cel care a făcut deja obiectul controlului de constituţionalitate şi a fost declarat neconstituţional.
    11. În privinţa încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie se susţine că modificarea adusă prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 nu are caracter clar şi este imprevizibilă, având o argumentaţie în totală contradicţie cu efectele pe care textul modificat se preconizează a le produce. Astfel, neclaritatea textului decurge din stabilirea, sub denumirea de excepţie, a regulii privind evaluarea imobilelor, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia. Legea califică excepţii aceste situaţii care sunt, în fapt, regula în materia soluţionării dosarelor administrative privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuând în mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Se arată că, în condiţiile accesului la instanţă deja valorificat în temeiul art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 de către titularii drepturilor, instanţele vor fi puse în imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale în raport cu care să se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor va emite ulterior decizia de compensare, durata de judecată a acestor cauze depăşind de regulă doi ani, inclusiv în calea de atac a apelului. Dificultatea de aplicare a textului va conduce la imposibilitatea valorificării efective a dreptului de către cei interesaţi în faţa instanţelor de judecată. Concomitent, instanţele nu pot adopta soluţii în sensul pronunţării doar asupra obligaţiei Comisiei Naţionale de a emite deciziile de compensare, lăsând la latitudinea acesteia calculul cuantumului punctajului cuvenit. Deciziile Curţii Constituţionale referitoare la art. 21 din Legea nr. 165/2013 fac referire în mod constant la faptul că instanţele au obligaţia de a se pronunţa pe fond în privinţa cererilor de stabilire a valorii imobilelor şi, în mod corespunzător, a punctajului aferent. Acelaşi aspect, al obligării instanţelor de a se pronunţa pe fondul cererilor de stabilire a punctelor de acordat, reiese şi din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum rezultă din Decizia nr. XX din 2007 pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii.
    12. Din perspectiva încălcării normelor de tehnică de legislativă se arată, totodată, că legea utilizează două modalităţi de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prin raportare atât la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cât şi la grila notarială valabilă pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Această reglementare este neclară, deoarece consacră o regulă, însoţită de o excepţie care se aplică în marea majoritate a situaţiilor şi care, în realitate, nu constituie o excepţie.
    13. În contradicţie cu expunerea de motive, care priveşte doar modificarea art. 31 din Legea nr. 165/2013 prin adăugarea alin. (3^1) în sensul instituirii obligaţiei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să emită un singur titlu de plată pentru deţinătorii de puncte care sunt persoane certificate de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă, ca supravieţuitor al Holocaustului, modificarea art. 21 alin. (6) din lege, schimbarea modalităţii de evaluare nu determină decât prelungirea în fiecare dosar administrativ/dosar aflat pe rolul instanţelor a procedurii de evaluare cu o perioadă de timp necunoscută.
    14. Se susţine că textul criticat va conduce, totodată, la declanşarea unui val de litigii în cadrul cărora persoane cărora le-au fost deja soluţionate dosarele administrative, prin emiterea deciziilor de compensare de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, fie în cadrul procedurii administrative, fie în temeiul hotărârilor judecătoreşti pronunţate, să solicite acordarea diferenţei de valoare. Prin modificarea, după numai şapte ani de la adoptare, a prevederilor referitoare la modalitatea de evaluare a despăgubirilor se anihilează orice garanţie privind durata sau rezultatul procedurilor, care practic sunt impuse a fi reluate de legiuitor fără o minimă justificare. Or, câtă vreme legiuitorul a adoptat o anumită modalitate de evaluare, prin utilizarea unui criteriu stabil de-a lungul timpului, anume valoarea din grila notarială a anului 2013, aplicabilă pentru toate persoanele solicitante ale măsurilor reparatorii, schimbarea survenită după şapte ani de aplicare a acestei legi şi înlocuirea cu valori variabile de la an la an, fără o justificare rezonabilă, care nu se bazează pe nicio decizie a Curţii Constituţionale ori a Curţii Europene a Drepturilor care să se fi pronunţat în privinţa neconformităţii criteriului stabilit cu Legea fundamentală ori cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, imprimă un caracter imprevizibil modificărilor aduse textului, punând persoanele implicate în proceduri administrative în situaţii incerte, pe viitor putând să se aştepte oricând ca legiuitorul să modifice legea în funcţie de interese care scapă oricărei logice şi juridice înţelegeri. Se încalcă astfel principiul stabilităţii/securităţii raporturilor juridice.
    15. În privinţa încălcării art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituţie se arată că modificarea legislativă criticată are implicaţii foarte largi şi împovărătoare asupra bugetului de stat, prin urmare era obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului. Totodată, în considerarea dispoziţiilor art. 15 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 331/2019, fiind vorba de o iniţiativă a cărei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii ar fi trebuit să prezinte fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    16. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că opinia sa nu poate şi nu trebuie să fie contrară celor statuate de Curtea Constituţională, astfel încât precizează că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin art. I din Legea nr. 219/2020, sunt contrare dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi consacrate în Constituţie.
    17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.011 din 30 octombrie 2020, având următorul conţinut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“
    22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la caracteristicile statului român şi la principiul legalităţii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului de către Guvern şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat de Curtea Constituţională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
    24. Conţinutul normativ al prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, vizate de suspendarea dispusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, era cel stabilit prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020. Potrivit acestuia, evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională.
    25. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 s-a dispus suspendarea aplicării art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în redactarea precizată până la data de 1 martie 2021. Totodată, pe perioada suspendării, prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-a prevăzut revenirea la soluţia legislativă anterioară adoptării Legii nr. 22/2020, potrivit căreia evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia.
    26. Prin articolul unic din Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, care a format obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, precitată, a fost modificat implicit art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, urmând ca, pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri să se facă diferenţiat, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia - în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia -, respectiv prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională - în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului.
    27. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut, în esenţă (paragrafele 53 şi 54), că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalităţii de evaluare a imobilelor, în condiţiile în care valoarea unui imobil este aceeaşi, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării, contravenind dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferenţiere faţă de titularii originari ai dreptului de proprietate şi de moştenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, excluzând, aşadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât şi cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului şi moştenitorilor acestora. În consecinţă, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalităţii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, şi, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie.
    28. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, care, prin art. I pct. 1, a menţinut, de principiu, soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată de Curtea Constituţională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit acelaşi dublu standard în privinţa modalităţii de evaluare a bunului imobil, în funcţie de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluţie legislativă asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizia mai sus menţionată.
    29. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, astfel că, în situaţia în care instanţa de control constituţional a constatat neconstituţionalitatea unei anumite soluţii legislative în controlul a priori de constituţionalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat. Or, în cazul de faţă, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare şi a transpus în dreptul pozitiv o soluţie legislativă care conservă viciul de neconstituţionalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 şi, prin urmare, nesocoteşte art. 147 alin. (4) din Constituţie.
    30. Ca urmare a constatării, prin prisma efectului general obligatoriu al deciziei sale anterioare, a viciului de neconstituţionalitate determinat de încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, Curtea nu va mai analiza criticile de neconstituţionalitate ce vizează fondul reglementării (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr. 140 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 14 mai 2019, paragraful 84, sau Decizia nr. 58 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2020, paragraful 62, Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, precitată, paragraful 56).
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în dosarele nr. 36.366/3/2018, nr. 38.833/3/2018, nr. 39.119/3/2018, nr. 39.389/3/2018, nr. 40.081/3/2018, nr. 40.259/3/2018, nr. 41.069/3/2018, nr. 3.925/3/2020, nr. 7.718/3/2020 şi nr. 30.264/3/2018 şi de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 3.005/120/2019 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 16.352/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt neconstituţionale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016