Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 188 din 28 martie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 188 din 28 martie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 609 din 24 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Gabriela Morariu în Dosarul nr. 2.169/226/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.986D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că persoana cu handicap grav care are totodată şi calitatea de pensionar de invaliditate de gradul I poate opta pentru un asistent personal, care are o indemnizaţie egală cu a asistentului social debutant, sau pentru indemnizaţia de însoţitor, în cuantum de 80% din punctul de pensie. Fiind un drept de a opta, nu se poate vorbi de o discriminare. În susţinerea celor arătate invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 509 din 9 aprilie 2009.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 24 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.169/226/2016, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Gabriela Morariu în cadrul unei cauze privind drepturi de asigurări sociale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, potrivit art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate de gradul I pot opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000 sau pentru asistent personal. Alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că adulţii cu handicap grav pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare. Totodată, potrivit Normelor de aplicare a Legii nr. 448/2006, persoana cu handicap grav cu drept la asistent personal, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate de gradul I, poate opta pentru indemnizaţia de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 sau pentru asistent personal. În situaţia în care opţiunea exprimată este pentru asistent personal, persoana cu handicap grav, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate de gradul I, poate opta pentru angajarea asistentului personal sau pentru primirea indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006. Potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix. Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că valoarea indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din cuantumul unui punct de pensie, stabilit în condiţiile legii. Aşadar, persoana cu handicap grav care are şi calitatea de pensionar de invaliditate de grad I are dreptul să opteze între indemnizaţia pentru însoţitor şi asistent personal. În acest din urmă caz, sunt două variante: fie să angajeze un asistent personal, fie să primească indemnizaţia lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006. Indemnizaţia pentru însoţitor se calculează în conformitate cu art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv 80% din valoarea punctului de pensie. În schimb, indemnizaţia lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006 se calculează în conformitate cu art. 43 alin. (1) din aceeaşi lege, fiind în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
    6. Având în vedere cele mai sus arătate, autoarea excepţiei arată că o persoană care a optat pentru indemnizaţia de însoţitor încasează lunar o sumă într-un cuantum mai mic - aproximativ 200 de lei - decât o persoană care a optat pentru indemnizaţia lunară. Prin urmare, se creează o discriminare între persoanele aflate în aceeaşi situaţie, care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006.
    7. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 509 din 9 aprilie 2009, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu conţine nicio dispoziţie de natură să aducă atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, întrucât se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări. Cele două acte normative reglementează două tipuri de indemnizaţie, respectiv indemnizaţia pentru însoţitor - art. 77 din Legea nr. 263/2010 - şi indemnizaţia pentru asistent personal - art. 42 din Legea nr. 448/2006 -, fapt ce justifică modalitatea diferită de calcul al acestora, precum şi dreptul beneficiarului de a opta pentru una dintre acestea. Constituţionalitatea unui text presupune analiza lui în raport cu o normă constituţională, iar nu compararea unor texte diferite. Însă chiar dacă petentul încearcă să justifice discriminarea prin modul diferit de calcul al celor două indemnizaţii, apreciază că textul de lege nu contravine art. 16 din Constituţie. Principiul egalităţii nu este afectat de norma juridică supusă controlului de constituţionalitate, deoarece nu creează niciun fel de tratament discriminatoriu pentru persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică. Chiar textul art. 50 din Constituţie prevede că persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Tocmai pentru a asigura această protecţie, legiuitorul a ales să stabilească modalitatea de realizare a acesteia prin conferirea unor drepturi alternative, în două acte normative distincte, pe care persoanele cu handicap le au la dispoziţie, fiind la latitudinea legiuitorului modalitatea de calcul al fiecărei indemnizaţii, pe care persoanele destinatare ale normei juridice o pot alege.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii“.
    13. Autoarea excepţiei consideră că acest text de lege este contrar prevederilor constituţionale ale art. 16 şi art. 50 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, respectiv protecţia persoanelor cu handicap.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia îşi întemeiază critica de neconstituţionalitate pe compararea unor texte de lege despre care consideră că reglementează drepturi diferite pentru persoane aflate în situaţii identice. Astfel, este comparată situaţia persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, care se referă la „persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate“, cu situaţia persoanelor încadrate în ipoteza art. 42 alin. (4) din aceeaşi lege, respectiv „părinţii sau, după caz, reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora“.
    15. Persoanele încadrate în ipoteza art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 beneficiază, în mod opţional, de indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută de art. 77 din Legea nr. 263/2010 sau de asistent personal, textul de lege supus analizei de constituţionalitate prevăzând: „Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.“
    16. Persoanele încadrate în ipoteza art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare. Această indemnizaţie lunară este în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradaţia 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice [art. 43 alin. (1) din Legea nr. 448/2006].
    17. În concret, autoarea excepţiei indică situaţia persoanelor cu handicap grav la care se referă atât alin. (2), cât şi alin. (4) ale art. 42 din Legea nr. 448/2006 şi critică diferenţa de cuantum dintre indemnizaţiile prevăzute de cele două texte de lege.
    18. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011).
    19. Or, Curtea observă că deosebirea dintre drepturile prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap grav în cele două ipoteze ale art. 42 din Legea nr. 448/2006 este dată de calitatea de pensionar de invaliditate de gradul I la care se referă alin. (2). Astfel, legiuitorul, având în vedere situaţia diferită în care se găsesc persoanele cu handicap grav în raport cu dreptul de a beneficia de o pensie de invaliditate acordată în sistemul public de asigurări sociale, a instituit drepturi diferite, reglementare care, prin prisma celor mai sus arătate referitor la semnificaţia principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, nu contravine art. 16 din Constituţie şi nu poate fi interpretată ca aducând atingere protecţiei de care se bucură, potrivit Legii fundamentale, persoanele cu handicap.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Morariu în Dosarul nr. 2.169/226/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice