Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 187 din 8 aprilie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 187 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 934 din 9 octombrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Rusu şi Liviu Adrian Rusu în Dosarul nr. 29/739/2020 al Tribunalului Militar Iaşi. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.855D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci sunt nemulţumiţi de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală. În acest sens, invocă Decizia nr. 756 din 14 decembrie 2023, Decizia nr. 90 din 10 martie 2022 şi Decizia nr. 49 din 28 februarie 2023. În continuare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 alin. (2) şi (3) din Codul penal, acestea neavând legătură cu soluţionarea cauzei, autorii excepţiei fiind trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 415 alin. (1) din Codul penal.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa nr. 57 din 30 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 29/739/2020, Tribunalul Militar Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Rusu şi Liviu Adrian Rusu într-o cauză penală referitoare la admisibilitatea în principiu a unei cereri de revizuire.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 415 din Codul penal sunt neconstituţionale deoarece regulile serviciului de pază, intervenţie, însoţire sau de securitate sunt prevăzute, de regulă, de acte normative cu forţă inferioară legii sau chiar de decizii ale conducătorilor unităţilor respective. Mai mult, noţiunile „consemn“ şi „regulile“ sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât se pot referi la numeroase tipuri de obligaţii stabilite în cadrul unor instituţii militarizate prin ordine şi regulamente interne (inclusiv fişa postului). Invocă Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, apreciind că aceasta este aplicabilă mutatis mutandis şi dispoziţiilor art. 415 din Codul penal.
    6. Referitor la dispoziţiile art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, autorii excepţiei solicită Curţii Constituţionale să pronunţe o soluţie în sensul că „dacă faptele, împrejurările şi probele nu sunt disponibile în momentul formulării cererii de revizuire, din motive independente de voinţa părţilor, este neconstituţională soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii astfel formulate fără ca instanţa să dispună măsuri pentru administrarea probelor solicitate prin cererea de revizuire (probe concludente şi utile, care îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege)“.
    7. Tribunalul Militar Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    - Art. 415 din Codul penal:
    "(1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, intervenţie, însoţire sau de securitate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Încălcarea consemnului de către santinela aflată în post la depozitele de armament, muniţii sau alte materiale explozive ori în alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani.“;"

    – Art. 5 din Codul de procedură penală:
    "(1) Organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.
(2) Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod."

    – Art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală:
    "(3) Instanţa examinează dacă:
    a) cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455;
    b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) şi (3);
    c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
    d) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;
    e) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
    f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei dispuse potrivit art. 456 alin. (4)."


    12. Autorii excepţiei susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 referitor la statul de drept, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 49 referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată într-o cauză penală aflată în etapa admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire. Potrivit art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, în această etapă, instanţa examinează dacă cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455 din acelaşi act normativ; cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ; au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea; persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei dispuse potrivit art. 456 alin. (4) din acelaşi act normativ.
    14. Aşa fiind, Curtea observă că în etapa admiterii în principiu a cererii de revizuire instanţa verifică cererea sub aspectul regularităţii sale, această fază procesuală având în vedere examinarea admisibilităţii exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce formează obiectul exercitării acelui drept. Astfel, în etapa admiterii în principiu a cererii de revizuire, instanţa nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecăţii. Aşadar, decizia Curţii Constituţionale pronunţată în cauză, indiferent de soluţia adoptată, nu îşi va putea produce niciun efect concret asupra soluţiei pronunţate de instanţa judecătorească.
    15. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 415 din Codul penal nu au legătură cu soluţionarea cauzei, cerinţă expres stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sub aspectul admisibilităţii unei excepţii de neconstituţionalitate. Interpretând dispoziţiile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că dispoziţiile legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cererii în cadrul căreia a fost invocată respectiva excepţie (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20).
    16. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea observă că Tribunalul Militar Iaşi, în temeiul art. 453 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 459 alin. (3) lit. e) din acelaşi act normativ şi al art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală, a respins cererea de revizuire a Sentinţei nr. 31 din 5 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Militar Iaşi. Instanţa a reţinut că, pentru a fi admisibilă cererea de revizuire, este necesar ca prin probele noi propuse de către revizuent să se ajungă la o situaţie diametral opusă, adică în loc de condamnarea persoanei să se pronunţe achitarea persoanei învinuite. Instanţa a reţinut că propunerea de audiere a unor martori noi, care să ateste contrariul celor reţinute de instanţa de fond, nu poate fi considerată probă nouă, în sensul dovedirii nevinovăţiei revizuentului, câtă vreme soluţia de condamnare cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 415 alin. (1) din Codul penal s-a întemeiat pe un ansamblu probatoriu care a răsturnat prezumţia de nevinovăţie a revizuentului. De asemenea, instanţa a constatat că înscrisurile a căror reevaluare este solicitată de către revizuenţi au fost avute în vedere de către instanţele de judecată la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti de condamnare.
    17. În acest context, revizuenţii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, solicitând Curţii Constituţionale să pronunţe o decizie prin care să se stabilească astfel „dacă faptele, împrejurările şi probele nu sunt disponibile în momentul formulării cererii de revizuire, din motive independente de voinţa părţilor, este neconstituţională soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii astfel formulate fără ca instanţa să dispună măsuri pentru administrarea probelor solicitate prin cererea de revizuire (probe concludente şi utile, care îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege)“.
    18. Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci sunt nemulţumiţi, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate şi de modalitatea de soluţionare a cererilor lor. Curtea reţine că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului.
    19. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, Curtea nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, şi Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând să fie soluţionate de către instanţele judecătoreşti. Atât interpretarea conţinutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţia de fapt dedusă judecăţii, cât şi aprecierea legalităţii activităţii desfăşurate de organele de urmărire penală sunt, în speţă, de competenţa judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reţinut că a răspunde criticilor autorului excepţiei într-o astfel de situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 415 din Codul penal, precum şi ale art. 5 şi ale art. 459 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Rusu şi Liviu Adrian Rusu în Dosarul nr. 29/739/2020 al Tribunalului Militar Iaşi.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Militar Iaşi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016