Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 187 din 28 martie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 187 din 28 martie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 658 din 7 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe şi Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 5.665/2/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.980D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 704 din 15 noiembrie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.665/2/2016, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia fost ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe şi Ungureanu I. Gheorghe în cadrul unei acţiuni în care au solicitat ca Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Casa Judeţeană de Pensii Argeş să fie obligate la plata indemnizaţiei reparatorii de 1,1% calculată la „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“, stabilit anual prin lege, pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia au arătat că dispoziţiile actului normativ criticat sunt contrare art. 15 din Constituţie, întrucât nu puteau dispune pentru trecut şi să desfiinţeze retroactiv drepturile acordate potrivit Legii nr. 341/2004, a căror plată a fost suspendată în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014.
    6. De asemenea arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este contrară art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece a fost adoptată fără a fi existat o situaţie extraordinară, care să impună o intervenţie legislativă urgentă, iar motivarea ordonanţei de urgenţă este netemeinică.
    7. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile actului normativ criticat încalcă dreptul de proprietate pe care îl aveau asupra indemnizaţiei reparatorii acordate în temeiul Legii nr. 341/2004.
    8. În plus, consideră că este creată o discriminare între participanţii la evenimentele vizate de art. 3 din Legea nr. 341/2004 în detrimentul categoriei din care fac parte, fără a exista un temei pentru această discriminare. Se elimină anumite categorii de beneficiari şi se creează în mod artificial alte categorii de beneficiari, fără a exista o justificare serioasă pentru această măsură.
    9. În sfârşit, arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 încalcă şi prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţie şi pe cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât dreptul de proprietate pe care îl aveau asupra indemnizaţiilor reparatorii a fost nesocotit.
    10. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 115 din Constituţie, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. De asemenea consideră că necesitatea adoptării ordonanţelor a fost justificată de situaţia social-economică, iar măsurile dispuse nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Totodată, apreciază că nu există o obligaţie a statului de a reglementa indemnizaţii reparatorii, acestea nereprezentând un drept fundamental. Nu sunt înfrânte nici prevederile constituţionale privind neretroactivitatea legii civile, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu produc efecte pentru trecut, ci urmează a fi aplicate începând cu data intrării în vigoare. Prin edictarea Legii nr. 341/2004, în temeiul căreia sunt acordate mai multe drepturi, printre care şi indemnizaţiile reparatorii, legiuitorul a urmărit recompensarea urmaşilor eroilor martiri şi luptătorilor participanţi la acţiunile desfăşurate în cadrul Revoluţiei din decembrie 1989. Raţiunea care a stat la baza acordării acestei indemnizaţii reparatorii o reprezintă recunoştinţa statului faţă de participanţii la revoluţie, fără de care instaurarea democraţiei nu ar fi fost posibilă. Aşadar, această indemnizaţie nu are o bază contributivă, nu este un venit salarial, astfel încât modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin această ordonanţă de urgenţă nu intră în contradicţie cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi nici cu cele ale art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    13. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 sunt constituţionale.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014.
    17. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 sunt contrare următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 15 referitor la universalitate şi neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 115 alin. (4) privind condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. De asemenea arată că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, raportate la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, paragrafele 27-29, reţinând, în esenţă, că Guvernul a precizat motivele pentru justificarea existenţei unei situaţii extraordinare şi a urgenţei reglementării. Ca atare, având în vedere că în nota de fundamentare Guvernul arată că, în anul 1996, în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor un număr de 9.741 de persoane aveau certificate de revoluţionar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
    19. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 48, Curtea a constatat că dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu conţin, în sine, nicio normă cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susţinerile potrivit cărora se anulează vechile titluri nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.
    20. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susţineri, invocând jurisprudenţa sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
    21. Cât priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“.
    22. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauza.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florea I. Marian, Moscu Gh. Sebastian, Pelinescu Gh. Claudiu, Piele N. Gheorghe şi Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 5.665/2/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice