Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 185 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 185 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 950 din 14 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Claudia        │-                     │
│Margareta      │magistrat-asistent-şef│
│Krupenschi     │delegat               │
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Gheorghe Popescu în Dosarul nr. 5.419/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.288D/2022.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care, mai întâi, solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, în sensul că o hotărâre pronunţată în urma soluţionării unei contestaţii formulate împotriva unui act al Inspecţiei Judiciare să poată fi atacată în primul rând cu apel, şi nu cu recurs, aşa cum prevăd textele de lege atacate, după care prezintă, pe scurt, istoricul litigiului în care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
    4. Având cuvântul pentru a pune concluzii, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, solicitând menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 562 din 31 octombrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 29 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.419/2/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Popescu într-un recurs declarat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă cererea acestuia de anulare a unor rezoluţii a Inspecţiei Judiciare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât nu conţin o prevedere care să permită exercitarea unei căi de atac ordinare - apelul - împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, fie la instanţa supremă, fie la o altă instanţă. Textele de lege criticate permit doar formularea recursului, însă, conform noului Cod de procedură civilă, acesta este o cale extraordinară de atac şi are o serie de limitări în ceea ce priveşte motivele contestării.
    7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu exclud existenţa unui control judecătoresc deplin asupra actelor adoptate de Inspecţia Judiciară, întrucât acestea pot fi contestate în primă instanţă în faţa curţii de apel. Totodată, accesul liber la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar legiuitorul are competenţa exclusivă de a reglementa, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instituirea unei anumite căi de atac sau a unei anumite reguli de competenţă nu are semnificaţia încălcării accesului liber la justiţie, care nu obligă legiuitorul să asigure dublul grad de jurisdicţie decât în materie penală, ceea ce nu este cazul de faţă, aspect statuat constant în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, paragraful 21, sau Decizia nr. 170 din 24 martie 2022, paragraful 17).
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următoarea redactare:
    - Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004: „(1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.“;
    – Art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004: „(6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.“

    13. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (6) referitoare la controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ.
    14. Cu titlu prealabil examinării pe fond a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 21 şi 24 din Legea nr. 304/2004, raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti. Dispoziţiile art. 21, în redactarea examinată prin decizia antemenţionată, au fost incluse în art. 21 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004 prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (în prezent abrogată), act normativ care a suplimentat cuprinsul art. 21, iniţial fără alineate în structura sa normativă, cu încă 2 alineate, art. 21 totalizând astfel, în noua sa configuraţie, 3 alineate. Deşi prin acest mecanism tehnico-legislativ art. 21 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 304/2004, criticat în prezenta cauză, a menţinut, în general, redactarea fostului art. 21 din aceeaşi lege, astfel cum a fost examinat de Curte prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, esenţial de reţinut este că această decizie de admitere nu este aplicabilă în prezenta cauză, deoarece speţa nu vizează atacarea unei încheieri de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ci priveşte soluţia Curţii de Apel Bucureşti de respingere a plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare date de Inspecţia Judiciară cu privire la o plângere disciplinară formulată împotriva unui judecător.
    15. Autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că dispoziţiile legale criticate nu prevăd, în materia cercetării disciplinare a judecătorilor, şi posibilitatea formulării apelului, ci menţionează doar recursul, o cale extraordinară de atac care limitează însă accesul liber la justiţie sub aspectul restrângerii motivelor ce pot fi invocate de recurent.
    16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, sunt incluse în secţiunea a 2-a „Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“ şi reprezintă norma generală de competenţă de soluţionare a recursurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste prevederi stabilesc secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care sunt competente să judece recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
    17. Pe de altă parte, Curtea observă că dispoziţiile art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 stabilesc că poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti dată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare adoptate de Inspecţia Judiciară cu privire la o plângere referitoare la săvârşirea unei abateri disciplinare de către un judecător. Unul dintre cazurile prevăzute de lege, care intră sub incidenţa art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, este cel reglementat la art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, text încadrat în secţiunea a 4-a „Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor“. Dispoziţiile art. 45^1 stabilesc procedura de contestare a rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), respectiv acea rezoluţie prin care inspectorul de la Inspecţia Judiciară clasează o sesizare disciplinară formulată de o persoană întrucât se constată, în urma efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare.
    18. Prima etapă a procedurii contestării acestei rezoluţii de clasare constă în formularea unei plângeri adresate inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare, plângere ce urmează să fie soluţionată în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară [art. 45^1 alin. (1)]. Împotriva rezoluţiei inspectorului-şef prin care plângerea a fost respinsă şi a rezoluţiei de clasare, autorul sesizării poate formula contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, instanţa judecătorească soluţionând cauza de urgenţă şi cu precădere [art. 45^1 alin. (3)] prin pronunţarea unei hotărâri ce poate fi atacată cu recurs în condiţiile art. 45^1 alin. (6), textul de lege criticat în prezenta cauză.
    19. Din cele anterior menţionate, Curtea reţine, în esenţă, că stabilirea răspunderii disciplinare a magistraţilor este o materie căreia legiuitorul i-a rezervat o procedură de contestare specială, care implică mai multe etape, dar care, prin însăşi natura obiectului său, se caracterizează în acelaşi timp prin necesitatea de soluţionare cu celeritate şi în mod definitiv a sesizării privind săvârşirea unei abateri disciplinare de către un judecător sau procuror. Astfel, este reglementat atât un control intern ierarhic, în sensul că rezoluţia de clasare este supusă în mod obligatoriu confirmării inspectorului-şef, cât şi, ulterior, controlului judecătoresc exercitat în două grade de jurisdicţie: în faţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, competentă exclusiv în privinţa fondului, care va analiza cauza sub toate aspectele sale, respectiv în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, care va examina cererea de recurs în limitele specifice acestei căi extraordinare de atac, prevăzute de Codul de procedură civilă.
    20. Prin urmare, nu se poate susţine în mod temeinic faptul că, prin lipsa reglementării apelului în această procedură contencioasă, textele de lege criticate nu asigură accesul liber la justiţie persoanei care sesizează Inspecţia Judiciară în legătură cu săvârşirea unei abateri disciplinare de către magistraţi şi nici exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative emise de această entitate publică.
    21. Curtea Constituţională a statuat constant în jurisprudenţa sa că accesul la justiţie, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Constituţia prevede, la art. 129, dreptul la exercitarea căilor de atac în condiţiile legii, ceea ce înseamnă că Legea fundamentală lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, permiţându-i acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti. Or, procedura stabilirii răspunderii disciplinare a magistraţilor reprezintă, prin specificul său, o situaţie specială, care justifică reglementarea unei proceduri speciale, aşa cum este cea prevăzută de textele de lege criticate.
    22. Pe de altă parte, referitor la posibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că nici Constituţia şi nici Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu consacră nici expres şi nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicţie, drept ce este recunoscut doar în materie penală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 780 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 martie 2017, paragrafele 18, 20 şi 21).
    23. De altfel, este de remarcat că soluţia legislativă actuală cuprinsă la art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, potrivit căreia rezoluţia de clasare este supusă controlului judecătoresc, a fost introdusă în corpul Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, lege adoptată pentru punerea de acord cu Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 era neconstituţională, fiind contrară art. 21 din Constituţie referitor la accesul liber la justiţie.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    în numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Popescu în Dosarul nr. 5.419/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 45^1 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent-şef delegat,
                    Claudia Margareta Krupenschi


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 185 din 8 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016