Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 184 din 28 martie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 184 din 28 martie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 558 din 8 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, excepţie ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 37.756/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.725D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că pensia socială minimă garantată este destinată asigurării unui minim de subzistenţă şi nu există identitate de situaţie între persoanele care depăşesc cuantumul minim al pensiei şi persoanele care cumulează pensii şi care, prin cumul, depăşesc cuantumul minim, deşi separat una dintre aceste pensii este sub acest prag.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 37.756/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate. Excepţia a fost ridicată de Magdalena Rapolti cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, care prevăd că pensia socială minimă garantată se acordă numai dacă din însumarea pensiei acordate în sistemul public de pensii cu cea acordată în alt sistem neintegrat rezultă un cuantum al veniturilor care se situează sub nivelul prevăzut la art. 1 din acelaşi act normativ, sunt contrare art. 16, art. 6, art. 38, art. 41, art. 44, art. 56, art. 62, art. 20 şi art. 53 din Constituţie. De asemenea consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 14 şi art. 24 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât exclud de la beneficiul acordării pensiei sociale minime garantate persoanele care, prin cumulul pensiei din sistemul public de pensii cu pensia obţinută din alt sistem neintegrat - aşa cum este cel al avocaţilor în cazul său -, depăşesc nivelul prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009. Prin urmare, deşi pensia obţinută în sistemul public de pensii este sub nivelul mai sus arătat, nu beneficiază de acordarea pensiei sociale minime garantate, fiind discriminată în raport cu alte persoane care obţin pensie în sistemul public de pensii şi cărora li se acordă acest beneficiu, deşi au număr de ani de cotizare mai mic. Exemplificând cu situaţia sa, arată că, după o perioadă de cotizare de opt ani în sistemul public de pensii, primeşte o pensie de 217 lei, adică mai puţin decât orice altă persoană care a cotizat o perioadă mai scurtă, numai pentru că a activat şi în alt domeniu, cotizând într-un sistem neintegrat sistemului public de pensii.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că „titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare, neintegrate sistemului public, care cumulează o pensie din sistemul public al cărui cuantum este inferior valorii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, astfel cum este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 şi prin actele normative ulterioare, ce au modificat cuantumul, nu sunt într-o situaţie identică cu pensionarii sistemului public ale căror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevăzute de actul normativ în discuţie, sunt inferioare indemnizaţiei sociale stabilite de lege, veniturile totale ale acestora nefiind în măsură să le asigure un minim de subzistenţă, comparativ cu cei ale căror venituri cumulate depăşesc valoarea indemnizaţiei sociale“.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituţie invocate. Astfel, arată că legiuitorul delegat a instituit indemnizaţia socială pentru pensionari în considerarea cuantumului redus al pensiei de care beneficiază unii pensionari, indiferent de sistemul de pensii din care fac parte, astfel că reglementarea criticată nu instituie o discriminare între pensionarii din avocatură şi ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii. De asemenea invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 725 din 29 octombrie 2015.
    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că stabilirea condiţiilor şi limitelor acordării drepturilor sociale reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, care poate decide, în funcţie de politica ţării şi de resursele financiare disponibile, în ce condiţii se vor acorda drepturile de asigurări sociale prevăzute în Constituţie. Sistemul de asigurări sociale de sănătate nu este conceput însă pe ideea deplinei egalităţi între preţul plătit şi beneficiul corespunzător, ci are la bază principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor. Pensia socială minimă garantată nu este un drept de sine stătător, acesta este un accesoriu al dreptului principal, respectiv dreptul de pensie din sistemul public. Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, titularii unor pensii din alte sisteme de asigurare neintegrate sistemului public, care cumulează o pensie din sistemul public al cărui cuantum este inferior valorii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, nu sunt într-o situaţie identică cu pensionarii sistemului public ale căror pensii, cumulate sau necumulate cu alte categorii de venituri dintre cele prevăzute de actul normativ în discuţie, sunt inferioare indemnizaţiei sociale stabilite prin lege, veniturile totale ale acestora nefiind în măsură să le asigure un minim de subzistenţă comparativ cu cei ale căror venituri cumulate depăşesc valoarea indemnizaţiei sociale. Având în vedere acestea, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt aplicabile în speţă, întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al unei libertăţi fundamentale.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 23 februarie 2009, dispoziţii potrivit cărora:

    "(1) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea pensiei sociale minime garantate se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri.
(2) Pensia socială minimă garantată se acordă numai în situaţia în care veniturile prevăzute la alin. (1), însumate, se situează sub nivelul prevăzut la art. 1.“"
    13. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 6 referitor la dreptul la identitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 62 referitor la alegerea Camerelor Parlamentului şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea susţine că sunt încălcate următoarele dispoziţii internaţionale privind interzicerea discriminării: art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului sau libertăţii fundamentale, art. 14 şi art. 26 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. Totodată consideră că sunt înfrânte prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la proprietate.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 reglementează acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prin care se concretizează obligaţia instituită de art. 47 alin. (1) din Constituţie în sarcina statului, de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Obiectivul actului normativ, aşa cum reiese din însăşi Nota de fundamentare, este acela de a asigura „un venit minim de subzistenţă“ pentru „beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri se situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială şi sărăcia“. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, „(1) Beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari. (2) Pensia socială minimă garantată se determină ca diferenţă între nivelul prevăzut la art. 1 şi nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată, stabilit în conformitate cu Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare“.
    15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de faptul că, prin efectul dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, nu poate beneficia de indemnizaţia socială pentru pensionari, întrucât cumulează pensia din sistemul public de pensii, al cărui nivel este inferior celui prevăzut la art. 1 din aceeaşi ordonanţă, cu pensia obţinută în sistemul de pensii al avocaţilor, depăşind astfel nivelul mai sus arătat. Se consideră discriminată în raport cu ceilalţi beneficiari ai sistemului public de pensii care, necumulând venituri din ale sisteme de pensii ori drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, beneficiază de indemnizaţia consacrată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009. Astfel, autoarea excepţiei consideră că toţi pensionarii sistemului public de pensii ale căror pensii sunt mai mici decât valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari se află într-o situaţie identică şi ar trebui să beneficieze de un tratament juridic identic.
    16. Faţă de criticile formulate de autoarea excepţiei, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, că principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, Curtea aminteşte că scopul urmărit de legiuitorul delegat atunci când a prevăzut acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari a fost acela de a asigura „un venit minim de subzistenţă“, acesta fiind criteriul esenţial în funcţie de care trebuie apreciată identitatea sau diferenţa dintre diferite categorii de persoane. Prin urmare, o persoană care, fie doar din pensia acordată în sistemul public de pensii, fie prin cumulul pensiilor obţinute în mai multe sisteme de pensii, obţine un venit care depăşeşte nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari nu se află în aceeaşi situaţie cu o persoană care obţine o pensie în sistemul public inferioară „venitului minim de subzistenţă“, astfel că tratamentul juridic aplicabil nu poate fi decât diferit.
    17. De altfel, prin prisma aceluiaşi obiectiv declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, persoanele care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale şi depăşesc nivelul venitului minim de subzistenţă, respectiv al indemnizaţiei sociale pentru pensionari, nu se încadrează în ipoteza acestui act normativ, astfel că este lipsită de susţinere critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.
    18. Referitor la celelalte texte constituţionale invocate de autoarea excepţiei privind dreptul la identitate, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, dreptul la muncă, contribuţiile financiare şi dreptul la alegerea Camerelor Parlamentului, Curtea apreciază că acestea nu au incidenţă în cauză, dispoziţiile de lege criticate nereglementând aspecte care să vizeze conţinutul acestor prevederi din Legea fundamentală.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 37.756/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice