Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Fundaţia Roma Education Fund România, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 7.474/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 835D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Matei Petre, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care susţine, în esenţă, că prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor art. 21 şi 52 din Legea fundamentală, context în care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată. Precizează că este cunoscută jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 493 din 25 iunie 2020, în care au fost analizate aceleaşi critici ca în prezenta cauză, însă, cu toate acestea, solicită instanţei de contencios constituţional să îşi reevalueze jurisprudenţa cu privire la prevederile criticate. Subliniază, astfel, că diferenţa faţă de speţa în care instanţa de contencios constituţional a pronunţat decizia mai sus menţionată constă în faptul că, în prezenta cauză, autoritatea a procedat la a şaptea verificare, şi aceasta deoarece textul criticat permite acest lucru. Aşa fiind, apreciază că o atare împrejurare este de natură să conducă la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de a formula acţiuni împotriva actelor administrative emise de autoritatea de control competentă, cu consecinţa afectării unui acces real la justiţie şi a încălcării dreptului la un proces echitabil. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 493 din 25 iunie 2020 şi arată că şi în această cauză nemulţumirile autoarei excepţiei nu decurg din neconstituţionalitatea intrinsecă a reglementării criticate, ci, mai degrabă, din aspecte particulare ale situaţiei de fapt. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.474/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Fundaţia Roma Education Fund România, cu sediul în Bucureşti, în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, într-o cauză având ca obiect suspendarea/anularea unui act administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că modul în care este redactat art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act administrativ al administraţiei publice de a-şi valorifica drepturile prevăzute de art. 21 şi 52 din Constituţie, având în vedere faptul că autoritatea administrativă poate proceda, în mod abuziv, la noi verificări şi la stabilirea de noi sancţiuni chiar pe aceleaşi aspecte sesizate anterior. Se susţine că art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, coroborat cu art. 14 din Normele metodologice din 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, permite ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări şi la întocmirea de noi procese-verbale doar în situaţii speciale, de strictă interpretare, astfel încât, „având în vedere că anterior au fost deja 6 verificări şi s-au emis 6 procese-verbale, iar în actualul proces-verbal nu sunt arătate motivele pentru care s-a procedat la o nouă verificare şi nici temeiurile de drept“, autoarea excepţiei consideră că actul administrativ contestat este nelegal întocmit. 7. În opinia autoarei excepţiei, împrejurarea că „în 2017, autoritatea administrativă procedează la reverificări, pe acelaşi proiect, pe aceleaşi contracte şi documente şi stabileşte noi creanţe în sarcina sa, reprezintă o încălcare a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, respectiv ale art. 41 care consacră dreptul la bună administrare şi ale art. 52 privind respectarea principiului proporţionalităţii. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, autoritatea administrativă nu poate efectua noi verificări decât dacă apar elemente şi date noi, necunoscute la data finalizării primului control. Or, actele supuse verificărilor au fost aceleaşi în toate controalele, atât în anii anteriori, cât şi în 2017“. Pe acest raţionament, susţine că autoritatea poate să efectueze verificări la nesfârşit şi să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un control, iar această atitudine întruneşte elementele abuzului de putere, astfel cum acesta este definit atât de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cât şi de prevederile mai sus menţionate din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, consideră că abuzul autorităţii administrative de a proceda la verificări sine die poate fi legitimat din interpretarea art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, care, deşi conţine anumite limitări, astfel cum este redactat de legiuitor, este neconstituţional. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, critica formulată vizând mai degrabă o aplicare abuzivă a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 de către autoritatea pârâtă. În acest sens arată că textul criticat vizează posibilitatea de reluare a activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora, cu posibilitatea emiterii unui nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului, care evident poate fi atacat în faţa instanţei de contencios administrativ. Instanţa arată că activităţile de verificare, inclusiv cele suplimentare, sunt de esenţa competenţelor administraţiei, care trebuie să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, situaţie care nu este de natură a vătăma persoanele ce fac obiectul verificării, având în vedere că inclusiv persoana vătămată are interesul să se stabilească situaţia reală a cheltuielilor efectuate, din punctul de vedere al eligibilităţii acestora. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, potrivit cărora „(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora. (2) În condiţiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului“. 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum şi dispoziţiilor art. 41 şi 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la bună administrare, şi, respectiv, respectarea principiului proporţionalităţii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. În acest sens este Decizia nr. 493 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 2 decembrie 2020, prin care Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali. Prevederile acestui act normativ se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice. Orice acţiune întreprinsă pentru constatarea unei nereguli şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia. 15. Curtea a precizat că, potrivit art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, cu excepţiile prevăzute de lege. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 21 din ordonanţa de urgenţă precitată, verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, iar înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. Astfel, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. 16. Curtea a subliniat că, potrivit art. 21 alin. (23) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26) ale aceluiaşi articol. Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi constituie titlu de creanţă care se emite în vederea stingerii acestei creanţe. 17. Curtea a reţinut, de asemenea, că, potrivit art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control (prevăzută la art. 20 din acest act normativ) dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora. În aceste condiţii se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. 18. În acest context, referitor la termenul de prescripţie la care face referire reglementarea criticată, Curtea a observat că, potrivit art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare. Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun. Referitor la întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani, acestea se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare respective. 19. Curtea a reţinut, totodată, că, potrivit art. 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 15 septembrie 2011, datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă precitată, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea, în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, primite de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial. 20. Prin urmare, în contextul criticilor formulate, ca şi în prezenta cauză, Curtea a apreciat că nemulţumirile autoarei excepţiei nu decurg din neconstituţionalitatea intrinsecă a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, despre care însăşi aceasta precizează că permit ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări şi la întocmirea de noi procese-verbale, dar doar în situaţii speciale, de strictă interpretare, ci, mai degrabă, din aspecte particulare, de fapt, ale speţei. Împrejurarea că, în cauză, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări/reverificări la faţa locului, cu privire la acelaşi proiect, situaţie ce a generat emiterea unei noi note de constatare şi a unui nou proces-verbal, se circumscrie cadrului normativ reglementat de legiuitor, în care s-a specificat că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control în situaţia în care apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora, însă numai până la data împlinirii termenului de prescripţie de 5 ani, astfel cum prevede art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. 21. Curtea a subliniat faptul că dacă asemenea activităţi au fost derulate de autoritatea administrativă, prin structurile de control, după împlinirea termenului de prescripţie menţionat, în această situaţie revine instanţelor judecătoreşti competente rolul de interpretare şi de aplicare a legii, în cazul concret dedus judecăţii, acestea urmând, astfel, să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor administrative contestate. O atare operaţiune excedează competenţei Curţii Constituţionale, reprezentând atributul suveran al instanţei de judecată, în opera de înfăptuire a justiţiei. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fundaţia Roma Education Fund România, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 7.474/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
