Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 703 din 1 august 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.015D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că domnul Gabriel Dănuţ Barbir a formulat în datele de 31 martie 2023 şi 3 aprilie 2023 două cereri prin care a solicitat accesarea dosarelor electronice nr. 2.990D/2019 şi nr. 3.015D/2019, în care are calitatea de autor al excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel cum rezultă din nota întocmită de grefierul-şef, aflată la dosarul cauzei, acesta a contactat telefonic în repetate rânduri Compartimentul Grefă, Registratură şi Arhivă al Curţii Constituţionale cu scopul de a i se explica modalitatea de accesare a dosarelor mai sus menţionate, având termen de judecată 4 aprilie 2023, dar, deşi a fost îndrumat punctual cu privire la paşii care trebuie urmaţi, nu a reuşit accesarea electronică a dosarelor. De asemenea, magistratul-asistent precizează că domnul Gabriel Dănuţ Barbir a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri din care rezultă calitatea acestuia de moştenitor al soţiei sale decedate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 538 din 10 noiembrie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea nr. 20 din 4 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, cu prilejul judecării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect o cerere de recuzare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, astfel cum rezultă din nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, dar şi din preambulul acesteia, necesitatea adoptării actului normativ a fost determinată de modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi de punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil. Menţionează că nici până astăzi nu există o lege de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă, astfel încât textul art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018, prin care s-au modificat dispoziţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, este lipsit de un veritabil fundament legal, ca, de altfel, toată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, act normativ ce a instituit o mare discriminare a justiţiabililor cu venituri medii, întrucât a majorat de aproximativ 25 de ori nivelul cuantumurilor taxelor judiciare de timbru. Împrejurarea că Parlamentul a adoptat Legea nr. 212/2018 înainte de a adopta o lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 echivalează, în opinia autorilor excepţiei, cu faptul că, în mod tacit, s-a dat girul acestei ordonanţe de urgenţă, ridicând-o la rang de lege, ceea ce este în contradicţie cu art. 15 alin. (1) din Constituţie. În fine, se susţine că art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 are un caracter general, care include aplicabilitatea în materia contenciosului administrativ şi a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanţa de judecată invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 361 din 23 mai 2019, apreciind că argumentele reţinute în cuprinsul acestei decizii rămân valabile şi pentru prezenta cauză.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, precum şi cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:
    - Art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018:
    "Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […]
    18. La articolul 17, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "Art. 17 […] (2) Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare."
"

    – Art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
    a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;"

    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.“, ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.“, ale art. 16 alin. (1) care prevăd că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“, precum şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, Curtea a statuat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României, astfel încât, cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. În preambulul acesteia s-au motivat existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării, respectiv existenţa unor condiţii noi în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar datorită adoptării noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale. Din fişa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (PL-x nr. 394/2013) reiese că acesta se află la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării. În acest context, Curtea a observat că, în ceea ce priveşte Camera decizională, Constituţia nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunţe (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014).
    14. Împrejurarea că Parlamentul a adoptat Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, înainte de a adopta o lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu atrage vreun viciu de neconstituţionalitate a acestui demers legislativ, ci reprezintă voinţa legiuitorului, exercitată în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“.
    15. Prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, antereferită, paragrafele 13-15, Curtea a constatat, de asemenea, că nu poate fi reţinută încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitor la principiul egalităţii, deoarece atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii. Totodată, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, în temeiul dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“. Îndeplinirea acestei obligaţii constituţionale impuse prin textul de lege criticat vine să dea expresie art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia „în România, respectarea Constituţiei […] este obligatorie“. Această obligaţie se încadrează între cele la care face referire art. 15 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „cetăţenii au obligaţiile prevăzute de Constituţie“.
    16. În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, Curtea a statuat că acesta nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.
    17. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    18. Referitor la dispoziţiile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, printr-o bogată jurisprudenţă, exemplu fiind Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 martie 2023, paragraful 19 (făcând trimitere la Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018), Curtea a statuat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în sumă fixă de 100 de lei, care nu este de natură să afecteze justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât Curtea a apreciat că nu pot fi reţinute criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.
    19. Plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, iar, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări în ceea ce priveşte plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuţ Barbir, în Dosarul nr. 288/39/2019/a2.1 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 18 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, precum şi ale art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"