Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 181 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi prin art. I pct. 30 şi pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 181 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi prin art. I pct. 30 şi pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 840 din 11 septembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ghiocel Ioan Vasile în Dosarul nr. 2.022/115/2020 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.427D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care, mai întâi, face referire la Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 şi arată că prin aceasta instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja, parţial, asupra prevederilor criticate, context în care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmând ca autorităţile statului să decidă în conformitate cu cele statuate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, prin care s-a statuat că impozitarea doar a acelei părţi a venitului din pensie care depăşeşte o anumită valoare, modificabilă în timp, în funcţie de data inflaţiei sau de alţi factori luaţi în considerare de legiuitor, constituie o opţiune a acestuia şi depinde de posibilităţile financiare ale statului într-o anumită perioadă, prin dimensionarea măsurilor de protecţie socială.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.022/115/2020, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ghiocel Ioan Vasile într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri cu privire la aspecte ce ţin de recalcularea drepturilor la pensie şi restituirea impozitului pe veniturile de natura pensiei, calculat şi reţinut în temeiul Legii nr. 227/2015.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece: reglementează în mod ilegal, abuziv şi imoral impozitarea pensiei pentru pensionarii cu venituri de peste 2.000 lei şi dreptul casei de pensii, ca plătitoare a drepturilor în discuţie, de a reţine o sumă cu titlul de impozit pe pensie; sunt discriminatorii, în raport cu pensionarii ale căror pensii sunt sub cuantumul de 2.000 lei şi nu sunt impozitate, respectiv pentru beneficiarii drepturilor de pensie peste acest cuantum; diminuarea pensiei cu impozitarea respectivă constituie o restrângere a dreptului pensionarului de a primi integral suma lunară cu titlu de pensie pe care statul român i-o datorează în calitate de organizator al sistemului public de pensii şi, în special, în calitate de garant al plăţii dreptului la pensie pentru limită de vârstă; suma lunară cu care angajatul (acum pensionar) a contribuit la fondul de pensii a fost deja impozitată în perioada în care a activat ca salariat şi, prin urmare, pensia nu este un venit impozabil; reprezintă o dublă impozitare, prima dată la plata salariului din care a fost achitată contribuţia la fondul de pensii, iar a doua oară la data achitării drepturilor de pensie lunare; constituie o atingere adusă nivelului de trai decent, în detrimentul pensionarilor; are loc o restrângere a dreptului de proprietate asupra patrimoniului pensionarului. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la fiscalitate şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la caracterul rezonabil şi proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale.
    7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (Decizia nr. 735 din 20 noiembrie 2018).
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 100 şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Curtea observă că, în dinamica legislativă, dispoziţiile criticate au fost modificate, completate şi reconfigurate, succesiv, prin mai multe acte normative. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, contextul legislativ în care aceasta a fost invocată şi soluţia legislativă pusă în discuţie de către instanţa judecătorească, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 100 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015, modificate şi completate, după caz, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, şi prin art. I pct. 30 şi pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017.
    12. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. 100 alin. (1) şi (2):
    "(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.
(2) La stabilirea venitului impozabil lunar aferent sumelor primite ca plată unică potrivit Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit prevederilor alin. (1)."

    – Art. 101 alin. (1) şi (2):
    "(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii."

    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 41 - Munca si protecţia socială a muncii, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ale art. 47 - Nivelul de trai, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 56 - Contribuţii financiare şi ale art. 136 - Proprietatea. De asemenea, este menţionat art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată s-a regăsit şi în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care este Decizia nr. 735 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 7 martie 2019.
    15. Cu acel prilej, în paragrafele 19-21 ale deciziei precitate, Curtea a subliniat că nicio dispoziţie constituţională nu statuează în sensul că veniturile din pensii nu ar fi impozabile, iar dispoziţiile art. 41 şi cele ale art. 47 alin. (2) din Constituţie, referindu-se la dreptul la protecţie socială şi, respectiv, la dreptul la pensie, nu au semnificaţia interzicerii posibilităţii impozitării pensiilor. Mai mult, întrucât determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării, precum şi a condiţiilor de impozitare intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului şi având în vedere art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, rezultă, fără echivoc, că impozitarea pensiilor pentru partea care depăşeşte o anumită sumă pe lună nu poate fi considerată o dublă impozitare. Dimpotrivă, această impozitare (ce reprezintă o cotă de impozit asupra veniturilor din pensii) constituie o măsură socială prin care se majorează bugetul public naţional, care, potrivit art. 138 alin. (1) din Constituţie, cuprinde, printre altele, şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi, prin urmare, creează posibilităţile bugetare pentru majorarea corespunzătoare a pensiilor, precum şi pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii ţării. Curtea a mai reţinut că prin impozitarea unor categorii de venituri, şi anume a acelor pensii peste un anumit cuantum, nu se aduce atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin art. 44 alin. (1) din Constituţie. Curtea a arătat că însăşi proprietatea este supusă impozitării, iar una dintre îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, este să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Impozitarea doar a acelei părţi a venitului din pensie care depăşeşte o anumită valoare, modificabilă în timp în funcţie de rata inflaţiei sau de alţi factori luaţi în considerare de legiuitor, constituie o opţiune a acestuia şi depinde de posibilităţile financiare ale statului într-o anumită perioadă, pentru dimensionarea măsurilor de protecţie socială (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 321 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002).
    16. De asemenea, prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025, paragraful 105, în ceea ce priveşte sistemul de impozitare a pensiilor, Curtea a subliniat că veniturile obţinute de beneficiarii pensiilor din sistemul public şi ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află şi veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieţii titularului pensiei, respectiv o impozitare excesivă a veniturilor din pensie. În acest context, făcând referire la soluţia legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea a constatat că raţiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referinţă pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toţi beneficiarii de pensii, aşa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporţional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menţinută şi nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.
    17. Ca atare, prin considerentele deciziilor antereferite, instanţa de contencios constituţional confirmă constituţionalitatea soluţiei legislative ce formează obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, respectiv faptul că venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare, iar impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii astfel determinat. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, în redactarea criticată, în raport cu prevederile constituţionale menţionate în susţinerea acesteia, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    18. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale dezvoltate în dinamica controlului de constituţionalitate, acestea nu au incidenţă în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituţionale invocate, deoarece dispoziţiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale în sensul prevăzut de textul constituţional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte ce ţin de impozitarea unor venituri din pensii.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ghiocel Ioan Vasile în Dosarul nr. 2.022/115/2020 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 100 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi prin art. I pct. 30 şi pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent
                    Ioniţa Cochinţu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 181 din 8 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"