Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 181 din 4 aprilie 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 181 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 725 din 7 august 2023

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir şi Florentina Gabriela Barbir în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.990D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că domnul Gabriel Dănuţ Barbir a formulat în datele de 31 martie 2023 şi 3 aprilie 2023 două cereri prin care a solicitat accesarea dosarelor electronice nr. 2.990D/2019 şi nr. 3.015D/2019, în care are calitatea de autor al excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel cum rezultă din nota întocmită de grefierul-şef, aflată la dosarul cauzei, acesta a contactat telefonic în repetate rânduri Compartimentul Grefă, Registratură şi Arhivă al Curţii Constituţionale cu scopul de a i se explica modalitatea de accesare a dosarelor mai sus menţionate, având termen de judecată 4 aprilie 2023, dar, deşi a fost îndrumat punctual cu privire la paşii care trebuie urmaţi, nu a reuşit accesarea electronică a dosarelor. De asemenea, magistratul-asistent precizează că domnul Gabriel Dănuţ Barbir a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri, din care rezultă calitatea acestuia de moştenitor al soţiei sale decedate.
    4. Cu privire la cererile formulate de către domnul Gabriel Dănuţ Barbir, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că, deşi autorul excepţiei nu a reuşit să acceseze electronic dosarele, procedura de înştiinţare a fost însă legal îndeplinită. Apreciază, totodată, că rămâne la aprecierea Plenului Curţii Constituţionale acordarea unui eventual termen pentru pregătirea apărării.
    5. Deliberând, Curtea apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, sens în care arată că puteau fi întreprinse demersurile legale în timp util de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit regulilor aplicabile în procedura jurisdicţională în faţa Curţii.
    6. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că nemulţumirea autorilor excepţiei priveşte modul în care instanţa de judecată a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbru, iar, în subsidiar, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 30 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir şi Florentina Gabriela Barbir cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect o cerere de revizuire.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia apreciază că instanţa de judecată a reţinut în mod greşit aplicabilitatea art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât prezentul litigiu, ce ţine de materia contenciosului administrativ, a fost iniţiat la o dată anterioară celei prin care legiuitorul a impus aplicabilitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în materia contenciosului administrativ, şi anume prin art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Aşa fiind, apreciază că instituirea unei taxe judiciare de timbru de către instanţa de judecată, în temeiul art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, reprezintă o încălcare flagrantă a legii, şi anume a prevederilor art. 27 din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018 privind modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte administrative, potrivit cărora cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanţei.
    9. În acelaşi sens, se invocă şi neconstituţionalitatea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la situaţia de fapt din speţă, cu referire la art. 27 din Legea nr. 554/2004, antereferit, apreciind că se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prin faptul că se instituie o situaţie discriminatorie generată de reglementări legale contradictorii.
    10. Aşa fiind, autorii excepţiei susţin că sunt discriminaţi sub aspectul impunerii la plata taxei judiciare de timbru, apreciind că dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 ar fi incidente în speţă doar dacă litigiul se năştea după data de 25 iulie 2018.
    11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin impunerea unor taxe judiciare de timbru nu se încalcă principiul nediscriminării, ce intră în conţinutul dreptului la un proces echitabil, deoarece acesta nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea, din interpretarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiese că pentru plata în solidar a taxei judiciare de timbru este necesară întrunirea cumulativă a două condiţii, şi anume: (1) să fie vorba de cereri sau acţiuni introduse în comun de mai multe persoane şi (2) obiectul procesului să fie un drept ori o obligaţie comună sau drepturile ori obligaţiile lor să aibă aceeaşi cauză sau între ele să existe o strânsă legătură.
    12. În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că, în acord cu principiul nediscriminării, legiuitorul a optat pentru soluţia legislativă criticată utilizând drept criteriu obiectiv şi raţional strânsa legătură existentă, sub aspect subiectiv, între părţile procesului care formulează în comun cereri sau acţiuni în faţa instanţei judecătoreşti şi, sub aspect obiectiv, între drepturile şi obligaţiile care formează obiectul procesului. În acest context, stabilirea de către legiuitor a unor limite în exercitarea unui drept nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine şi nici nu impune diferenţe de tratament între persoane aflate în situaţii identice, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept, egalitatea în faţa legii fiind asigurată prin stabilirea unui tratament identic pentru persoane aflate în situaţii identice. Se arată că în acest sens este, de altfel, şi jurisprudenţa în această materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015, Decizia nr. 12 din 17 ianuarie 2017 şi Decizia nr. 470 din 12 iulie 2018.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ:
    - Art. 26 alin. (2): „Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.“;
    – Art. 35 alin. (1): „În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.“

    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin normelor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, raportat la prezenta cauză, Curtea observă că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi, de fapt, de modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, apreciind că instanţa de judecată a reţinut în mod greşit aplicabilitatea art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât litigiul în care aceştia sunt parte, ce ţine de materia contenciosului administrativ, a fost iniţiat la o dată anterioară celei prin care s-a impus de către legiuitor aplicabilitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în materia contenciosului administrativ, şi anume prin art. 17 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 212/2018, în sensul că „Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare“. În acelaşi sens, se invocă şi neconstituţionalitatea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin raportare la situaţia de fapt din speţă, cu referire la art. 17 din Legea nr. 554/2004, antereferit, apreciind că se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prin faptul că se instituie o situaţie discriminatorie generată de reglementări contradictorii.
    19. Având în vedere criticile astfel formulate, Curtea reţine că aspectele invocate de autorii excepţiei privesc chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea concretă a legii de către instanţele judecătoreşti, aspecte ce nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    20. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).
    21. De altfel, în contextul criticilor formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor, astfel că, faţă de toate acestea, rămâne să stabilească instanţa de judecată cadrul procesual în care se desfăşoară procesul şi aplicarea în timp a normelor legale la cauza dedusă judecăţii. Prin urmare, având în vedere criticile formulate, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir şi Florentina Gabriela Barbir în Dosarul nr. 1.148/1/2019/a3.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016