Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 18 din 14 ianuarie 2021  referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 18 din 14 ianuarie 2021 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 220 din 4 martie 2021

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    2. Cu Adresa nr. 2/8.122 din 23 decembrie 2020, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.337 din 23 decembrie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.446L/2/2020.
    3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că hotărârea Camerei Deputaţilor ce face obiectul sesizării de neconstituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3), ale art. 66 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 69 din Constituţie. Arată că la data de 21 decembrie 2020, la convocarea Preşedintelui României, s-a întrunit Camera Deputaţilor nou-aleasă ca urmare a alegerilor organizate la data de 6 decembrie 2020. Şedinţa Camerei Deputaţilor a fost condusă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, de domnul Lucian Feodorov, cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă. Lucrările şedinţei s-au întins pe o durată mare de timp, depunerea jurământului tuturor deputaţilor validaţi finalizându-se în jurul orei 23,50. Având în vedere faptul că până la acel moment lucrările s-au desfăşurat fără nicio pauză, preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor, după ce a constatat, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, legala constituire a Camerei Deputaţilor, a declarat şedinţa închisă, urmând ca pentru continuarea lucrărilor şedinţa în plen să se reia a doua zi. Astfel cum rezultă din înregistrarea şi din stenograma şedinţei din 21 decembrie 2020, la ora 23,50, preşedintele de vârstă a declarat în mod expres închisă şedinţa plenului Camerei Deputaţilor. Ca efect al declarării şedinţei închise, deputaţii Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor au părăsit sala de plen, urmând a reveni a doua zi, potrivit menţiunilor preşedintelui de vârstă. Ulterior, la un interval de câteva minute după închiderea şedinţei, deputaţii aparţinând celorlalte formaţiuni politice, rămaşi în sala de plen a Camerei Deputaţilor, au continuat dezbaterile, în condiţiile în care nu a existat o convocare pentru o nouă şedinţă extraordinară a Camerei.
    4. Autorul sesizării apreciază ca fiind „profund neconstituţională maniera în care dl. deputat din cadrul Grupului P.N.L., Andronache Gabriel, într-un gest unilateral, considerând că situaţia se asimilează ipotezei în care preşedintele de vârstă se află în imposibilitate să îşi exercite atribuţiile, a identificat următorii cei mai în vârstă deputaţi din rândul celorlalţi deputaţi şi, la a treia încercare, l-a identificat pe un deputat din cadrul Grupului minorităţilor naţionale care a fost dispus să conducă şedinţa Camerei“. Or, arată autorul, având în vedere situaţia de fapt descrisă, nu se putea pune problema unei imposibilităţi a exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă care condusese şedinţa din ziua respectivă, astfel că au fost încălcate dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul că nu a existat necesitatea înlocuirii sale cu deputatul cel mai în vârstă din rândul celor prezenţi.
    5. Mai mult, declararea şedinţei ca fiind închisă şi declararea reluării dezbaterilor în ziua următoare de către preşedintele de vârstă nu pot fi interpretate în sensul că nu ar produce efecte, câtă vreme preşedintelui de vârstă îi sunt recunoscute în mod expres atribuţii de conducere a lucrărilor Camerei Deputaţilor nou-constituite până la alegerea Biroului permanent, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Ca atare, dezbaterile ce au succedat închiderii şedinţei de către preşedintele de vârstă au reprezentat în mod evident o nouă şedinţă a Camerei Deputaţilor pentru care nu a existat nicio convocare, încălcându-se dispoziţiile art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, potrivit cărora „(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor“, respectiv „(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora“.
    6. Pe de altă parte, potrivit art. 69 alin. (1) din Constituţie, care reglementează mandatul reprezentativ, „în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului“. Având în vedere calitatea de deputaţi aleşi de popor, aflaţi în serviciul poporului, autorul sesizării susţine că Legea fundamentală impune ca aceştia să aibă posibilitatea de a vota în reprezentarea cetăţenilor care i-au votat şi în interesul întregului popor. Or, prin faptul că au respectat dispoziţia preşedintelui de vârstă, care, în limitele atribuţiilor sale, declarase şedinţa închisă, şi au părăsit sala de plen, urmând a reveni a doua zi potrivit programului Camerei, deputaţii Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor au fost lipsiţi de posibilitatea de a participa la procedura de alegere a preşedintelui Camerei şi de a-şi exercita dreptul de vot pentru care au fost învestiţi cu un mandat reprezentativ. Prin urmare, se poate aprecia că toţi cetăţenii care i-au votat nu şi-au putut exprima opinia cu privire la aspectele ce au făcut obiectul dezbaterii în plenul Camerei ulterior închiderii şedinţei de către preşedintele de vârstă. Aceste argumente reprezintă motive pentru care să se reţină şi încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.
    7. În concluzie, procedura de vot a alegerii preşedintelui Camerei Deputaţilor a fost viciată atât prin lipsa unei convocări a noii şedinţe desfăşurate ulterior declarării şedinţei închise, cât şi prin aceea că o parte dintre membrii Camerei nu şi-au putut exercita dreptul de vot pentru care au fost aleşi de cetăţeni.
    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.
    9. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 2/20 din 4 ianuarie 2021, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 12 din 4 ianuarie 2021, în care susţine, în principal, inadmisibilitatea sesizării formulate. Arată că în data de 21 decembrie 2020, Camera Deputaţilor s-a întrunit în noua sa componenţă, iar, în conformitate cu art. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, lucrările şedinţei au fost conduse de deputatul Lucian Feodorov, în calitate de preşedinte de vârstă. Potrivit art. 4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a procedat la constituirea Comisiei de validare a mandatelor de deputat, a cărei componenţă nominală a fost aprobată prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 69 din 21 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 21 decembrie 2020. În aceeaşi zi, Comisia de validare s-a întrunit şi a procedat la îndeplinirea prevederilor art. 5-7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, alegându-se biroul comisiei şi constituindu-se cele 9 grupe de lucru. Toate cele 9 grupe de lucru au prezentat în plenul comisiei procesele-verbale de validare a mandatelor de deputat, iar Comisia de validare a întocmit Raportul privind validarea mandatelor. Raportul comisiei a fost prezentat, dezbătut şi votat în plenul Camerei Deputaţilor în data de 21 decembrie 2020. Potrivit art. 9 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, „Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia“. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor arată că acest termen regulamentar trebuie înţeles ca termenul maxim până la care Camera Deputaţilor trebuie întrunită, având în vedere că celelalte termene de prezentare a proceselor-verbale ale grupelor prin care se înaintează propunerile de validare şi, respectiv, de întocmire a raportului Comisiei de validare sunt de maximum 3 zile, respectiv maximum 4 zile de la constituirea Comisiei de validare. Astfel, acest termen de întrunire a Camerei Deputaţilor, la 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, este practic o măsură de protecţie împotriva unor eventuale încercări de tergiversare a constituirii legale a Camerei Deputaţilor, neexcluzând posibilitatea îndeplinirii competenţelor şi implicit a procesului de validare mai devreme decât această limită maximă impusă regulamentar. Aşa fiind, plenul Camerei Deputaţilor a validat mandatele de deputat, adoptând Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 70 din 21 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.271 din 21 decembrie 2020. În aceeaşi zi au depus jurământul de credinţă 322 de deputaţi din cele 329 de mandate validate, îndeplinindu-se astfel condiţia constituirii legale a Camerei Deputaţilor, constatare efectuată în plenul Camerei Deputaţilor de către preşedintele de vârstă, deputatul Lucian Feodorov.
    10. În ceea ce priveşte practica parlamentară referitoare la procedura de alegere a preşedintelui Camerei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor observă că, în urma alegerilor generale din anul 2016, preşedintele Camerei Deputaţilor a fost ales în aceeaşi zi în care au fost validate mandatele de deputat şi s-au depus jurămintele. Astfel, mandatele au fost validate prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122 din 21 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1.031 din 21 decembrie 2016, iar prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 123 din 21 decembrie 2016 a fost ales preşedintele Camerei Deputaţilor. Aceeaşi practică parlamentară este confirmată şi pentru anul 2012, când, în urma alegerilor generale, preşedintele Camerei Deputaţilor a fost ales în aceeaşi zi în care au fost validate mandatele de deputat şi s-au depus jurămintele, prin hotărârile Camerei Deputaţilor nr. 45 şi 46, ambele adoptate în data de 20 decembrie 2012 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 20 decembrie 2012.
    11. În speţa dedusă judecăţii, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, s-a procedat la îndeplinirea prevederilor art. 21 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Având în vedere însă că preşedintele de vârstă a declarat închisă şedinţa plenului Camerei Deputaţilor imediat după constituirea legală a acesteia, cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Regulament, care obligă Camera Deputaţilor să-şi aleagă preşedintele după ce aceasta este întrunită legal, conducerea plenului Camerei Deputaţilor a fost preluată de drept de deputatul Iusein Ibram, în calitate de preşedinte de vârstă, prin aplicarea art. 2 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede că imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă atrage de drept înlocuirea acestuia cu deputatul cel mai în vârstă. „În consecinţă, în data de 21.12.2020, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 71, plenul Camerei Deputaţilor l-a ales pe domnul Ludovic Orban în funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor şi, de asemenea, a ales şi ceilalţi membri ai Biroului permanent, prin Hotărârea nr. 72“ (în realitate, este vorba despre hotărârile Camerei Deputaţilor nr. 71 şi 72 din 22 decembrie 2020, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.272 din 22 decembrie 2020, respectiv nr. 1.273 din 22 decembrie 2020, n.n.).
    12. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor susţine că autorul sesizării califică greşit convocarea Camerei Deputaţilor nou-alese drept sesiune extraordinară. Sediul materiei convocării Camerei Deputaţilor nou-alese este art. 63 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul nou-ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri“. Întrucât convocarea s-a realizat de către Preşedintele României, prin Decretul nr. 1.085 din 16 decembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.239 din 16 decembrie 2020, nu poate fi pusă în discuţie încălcarea dispoziţiilor art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, care reglementează convocarea Camerelor Parlamentului în timpul legislaturii şi nu la începutul acesteia.
    13. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 1 alin. (3) din Constituţie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor apreciază că nici aceasta nu poate fi reţinută întrucât grupul parlamentar autor al sesizării a decis să părăsească şedinţa, în condiţiile în care ordinea de zi a şedinţei Camerei convocate de către Preşedintele României, respectiv alegerea preşedintelui şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent, nu fusese epuizată.
    14. În fine, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor susţine că în situaţia în care şedinţa plenului Camerei Deputaţilor nu ar fi fost continuată s-ar fi adus o atingere gravă prevederilor constituţionale statuate la art. 70 alin. (2), potrivit cărora „Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces“. Blocarea lucrărilor Camerei Deputaţilor ar fi determinat în mod nejustificat prelungirea mandatelor în cadrul Camerei Deputaţilor în vechea componenţă, iar amânarea procedurilor de numire a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent ar fi dus la încălcarea art. 103 alin. (2) din Constituţie, care prevede acordarea votului de încredere al Parlamentului asupra programului şi întregii liste a Guvernului, Preşedintele României desemnând candidatul pentru funcţia de prim-ministru la data de 22 decembrie 2020 prin Decretul nr. 1.125 din 22 decembrie 2020.
    15. În concluzie, întrucât criticile de neconstituţionalitate trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, iar invocarea dispoziţiilor constituţionale pretins a fi încălcate trebuie să fie efectivă, iar nu formală, aşa cum reiese din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 25 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2020, paragrafele 52-58), Biroul permanent al Camerei Deputaţilor susţine că sesizarea trebuie respinsă ca inadmisibilă. În speţă, autorul sesizării este nemulţumit, în concret, de rezultatul aplicării procedurilor parlamentare, de maniera în care au fost purtate negocierile specifice interacţiunii dintre grupurile parlamentare şi de propunerile supuse votului ca urmare a acestor negocieri.
    16. Mai mult, dacă autorul sesizării are anumite critici şi/sau îndoieli cu privire la respectarea şi transpunerea principiilor constituţionale în procesul de alegere a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a restului conducerii acesteia, acesta trebuie să se adreseze Curţii Constituţionale pe calea controlului constituţionalităţii Regulamentului Camerei Deputaţilor în vederea verificării gradului de conformitate dintre procedurile parlamentare şi Constituţie sau să iniţieze un demers legislativ de modificare şi/sau completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.
    17. Având în vedere considerentele expuse, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă, astfel că propune respingerea acesteia.
    CURTEA,
    examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
    18. Potrivit Adresei nr. 2/8.122 din 23 decembrie 2020, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.272 din 22 decembrie 2020, care prevede, în articolul unic, că „Domnul deputat Orban Ludovic, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, se alege în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor“.
    19. Autorul sesizării susţine că hotărârea Camerei Deputaţilor analizată contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), care consacră caracterul de stat de drept al statului român, art. 66 alin. (2) şi (3) referitoare la convocarea sesiunilor extraordinare ale Camerelor Parlamentului, precum şi în art. 69 care consacră mandatul reprezentativ al membrilor Parlamentului.
    20. Analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării referitoare la hotărârea Camerei Deputaţilor trebuie realizată prin raportare la art. 146 lit. l) din Constituţie şi la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori“.
    21. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre care aparţine plenului Camerei Deputaţilor. Sesizarea este formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, astfel că este întrunită condiţia titularului dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a altor condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege, dat de Curte în jurisprudenţa sa anterioară. Sub acest aspect, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanţa constituţională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea deciziile nr. 53 şi nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). De asemenea, Curtea a constatat că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile parlamentare care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate, potrivit principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează hotărâri cu caracter individual sunt de plano admisibile (a se vedea şi Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată).
    22. De asemenea, Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). Însă Curtea a mai reţinut că, în privinţa hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat, norma de referinţă poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una infraconstituţională, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare orientare a Curţii este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională.
    23. Raportându-se la reperele stabilite în jurisprudenţa sa, Curtea observă că, în speţă, hotărârea Camerei Deputaţilor este un act cu caracter individual care vizează organizarea şi funcţionarea unei autorităţi de rang constituţional. Prin urmare, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat, norma de referinţă poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una infraconstituţională. Curtea reţine că autorul sesizării invocă atât încălcarea unor norme consacrate de Legea fundamentală, respectiv art. 1 alin. (3), art. 66 alin. (2) şi (3) şi art. 69 din Constituţie, cât şi norme infraconstituţionale, respectiv dispoziţiile art. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel că instanţa urmează să verifice dacă invocarea acestora nu este una formală, ci efectivă şi are relevanţă constituţională.
    24. Prin urmare, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asupra constituţionalităţii Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor.
    25. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, cu privire la cadrul normativ incident, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (3) din Constituţie, „Parlamentul nou-ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri“, iar conform art. 70 alin. (1) teza întâi, „Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului“. În temeiul art. 64 alin. (2) teza întâi şi teza a doua din Legea fundamentală, „Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor“; în aplicarea normelor constituţionale, prevederile regulamentare ale celor două Camere ale Parlamentului dispun cu privire la procedura parlamentară prin care se realizează convocarea Parlamentului, întrunirea legală a Camerelor Parlamentului, alegerea organelor de conducere ale celor două Camere: preşedintele şi Biroul permanent. Astfel, la nivelul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 27 aprilie 2020, prevede următoarele: „Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României [...]“ [art. 1]. „Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă“ [art. 2 alin. (1)], iar „imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă [...] atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă [...] din rândul celor prezenţi“ [art. 2 alin. (2)]. Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că în intervalul de timp scurs între data întrunirii stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României şi alegerea Biroului permanent „nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat“ [art. 2 alin. (3)]. În vederea validării mandatelor, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi [art. 4 alin. (5)], „Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare“ [art. 3 alin. (1)]. „Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare“ [art. 7 alin. (1)], raport care se prezintă de către preşedintele comisiei şi este supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, întrunit „în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare“ (art. 9). Comisia de validare verifică şi se pronunţă, prin raport, asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare, precum şi asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor [art. 6 alin. (5)]. „Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi“ [art. 10 alin. (2)], Camera Deputaţilor fiind „legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia“ [art. 11 alin. (1)]. „După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia“ [art. 21 alin. (1)]. Este ales preşedinte al Camerei Deputaţilor „pe durata mandatului Camerei, prin vot secret [...]“ [art. 22 alin. (1)], „candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi“ [art. 22 alin. (2)]. În temeiul art. 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, „Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept“.
    26. Din analiza coroborată a dispoziţiilor regulamentare rezultă următoarele aspecte: (i) actul de convocare a Camerei Deputaţilor nou-alese este un decret emis de Preşedintele României, prin care se stabilesc ziua şi ora la care se întruneşte prima şedinţă a Camerei Deputaţilor, (ii) până la alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, (iii) în prima sa şedinţă, Camera Deputaţilor alege, potrivit principiului configuraţiei politice, Comisia de validare a mandatelor de deputat, (iv) validarea mandatelor de deputat se face în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, întrunită în cel mult cinci zile de la constituirea Comisiei de validare, (v) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, (vi) după constituirea legală a Camerei se aleg preşedintele Camerei şi ceilalţi membri ai Biroului permanent, (vii) pe toată durata procedurii de constituire legală a Camerei şi de alegere a organelor de conducere, nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
    27. În ceea ce priveşte preşedintele de vârstă al Camerei, această calitate este deţinută de deputatul cel mai în vârstă din respectiva legislatură. Normele regulamentare prevăd regula potrivit căreia atribuţiile acestuia se exercită începând cu prima şedinţă a Camerei, întrunită în ziua şi la ora stabilite prin decretul Preşedintelui României, odată cu deschiderea lucrărilor plenului, pe toată durata procedurilor de constituire a Camerei şi de alegere a organelor sale de conducere şi încetează de drept odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, respectiv a Biroului permanent. Normele regulamentare stabilesc o excepţie de la această regulă în ipoteza în care persoana care întruneşte calitatea de preşedinte de vârstă al Camerei se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, situaţie în care conducerea Camerei este preluată de deputatul cu vârsta imediat inferioară celui înlocuit, dintre cei prezenţi în şedinţa plenului Camerei. Printre atribuţiile exercitate de preşedintele de vârstă sunt cele prevăzute de art. 34 lit. b) şi c) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv „conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor [...] şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament“ şi „acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia“.
    28. Cu privire la starea de fapt care a generat prezenta sesizare, Curtea reţine că la data de 6 decembrie 2020 au avut loc alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Prin Decretul nr. 1.085 din 16 decembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.239 din 16 decembrie 2020, Preşedintele României a convocat Parlamentul nou-ales „în ziua de luni, 21 decembrie 2020, la ora 12,00, la sediul celor două Camere, aflat în Palatul Parlamentului“. Ca urmare a convocării Preşedintelui României, în data de 21 decembrie 2020, Camera Deputaţilor s-a întrunit în prima sa şedinţă, care a fost condusă de cel mai în vârstă deputat, domnul Lucian Feodorov, membru al Alianţei pentru Unirea Românilor. Camera Deputaţilor a ales, potrivit principiului configuraţiei politice, Comisia de validare a mandatelor de deputat, a cărei componenţă nominală a fost aprobată prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 69 din 21 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 21 decembrie 2020.
    29. Comisia de validare s-a întrunit, a verificat şi s-a pronunţat asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, precum şi asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor, întocmind raportul de validare a mandatelor deputaţilor. În temeiul art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, având în vedere constatările grupelor de lucru şi ale Biroului Comisiei, Comisia de validare a propus Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, validarea mandatelor a 329 de deputaţi, precum şi amânarea validării pentru un mandat de deputat, în vederea completării documentaţiei. Raportul comisiei a fost supus dezbaterii Camerei Deputaţilor în şedinţa plenului din aceeaşi zi, 21 decembrie 2020, când a fost adoptată Hotărârea nr. 70 din 21 decembrie 2020 cu privire la validarea mandatelor deputaţilor aleşi la data de 6 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.271 din 21 decembrie 2020.
    30. În continuare, a urmat şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor consacrată depunerii jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor de către deputaţii aleşi la 6 decembrie 2020, ale căror mandate au fost validate. După depunerea jurământului de către 322 de deputaţi cu mandate validate, ceea ce reprezintă mai mult de două treimi din numărul mandatelor de deputat, în temeiul art. 11 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele de vârstă a declarat legala constituire a Camerei Deputaţilor pentru o nouă legislatură.
    31. În continuare, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, deputatul Gabriel Andronache, a solicitat preşedintelui de vârstă continuarea şedinţei, cu parcurgerea procedurii de alegere a preşedintelui Camerei Deputaţilor, avertizând că dacă „veţi părăsi acel pupitru, să ştiţi că dispoziţiile regulamentare sunt foarte clare - veţi fi înlocuit de următorul decan de vârstă. [...] Pe cale de consecinţă, şedinţa va continua, pentru că asta este litera Regulamentului. Camera trebuie constituită şi trebuie aleasă conducerea cât mai repede cu putinţă“ (extras din stenogramă).
    32. Având în vedere că şedinţa de constituire a Camerei Deputaţilor, începută la ora 12,00, s-a derulat până spre finalul zilei de 21 decembrie 2020 şi că programul de lucru al Camerei Deputaţilor era până la ora 24,00, la ora 23,50, preşedintele de vârstă a declarat închisă şedinţa plenului Camerei, urmând ca procedura de alegere a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a Biroului permanent să se desfăşoare a doua zi, în data de 22 decembrie 2020. Ulterior, el a părăsit prezidiul.
    33. După închiderea şedinţei, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal a luat cuvântul şi a declarat că „Dacă domnul preşedinte părăseşte prezidiul, acesta trebuie înlocuit de următorul decan de vârstă. Şi, potrivit dispoziţiilor regulamentare, următorul decan de vârstă este domnul Chelaru Mircia, pe care îl rugăm să vină la prezidiu. În măsura în care domnul Chelaru nu doreşte să conducă această şedinţă - şi este penibil lucrul acesta, să lăsăm procedurile neîncheiate -, rugăm Grupul PSD să îl roage pe domnul Aurel Nechita să preia conducerea şedinţei“ (extras din stenogramă).
    34. După consultări, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal a invitat deputaţii prezenţi să ia loc în sală şi a anunţat că s-a decis, cu majoritate de voturi, de către Comitetul liderilor prezentarea decanilor de vârstă „în ordine descrescătoare, aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, urmând ca unul dintre aceşti decani să preia conducerea şedinţei, să declare din nou deschisă şedinţa şi să continue procedura, astfel încât Camera Deputaţilor să aibă conducere aleasă cât mai repede cu putinţă, adică astăzi“ (extras din stenogramă). În consecinţă, acesta a făcut prezenţa decanilor de vârstă. Cel mai în vârstă deputat aflat în sala de şedinţă a plenului Camerei a fost deputatul Iusein Ibram, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. După ce a ocupat locul la prezidiu, noul preşedinte de şedinţă a supus votului „prelungirea programului, pentru că mai avem un minut“ (până la terminarea programului de lucru al Camerei, respectiv până la ora 24.00 a zilei de 21 decembrie 2020, n.n.) (extras din stenogramă). Cu unanimitate de voturi, plenul Camerei a hotărât prelungirea programului de lucru al acesteia.
    35. În continuare a avut loc prezentarea denumirii, componenţei numerice şi conducerii grupurilor parlamentare şi a procedurii alegerii preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent. Verificând şi numărând voturile exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art. 22 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a constatat că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Ludovic Orban în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a fost adoptată Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 71 din 22 decembrie 2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, care face obiectul prezentului control de constituţionalitate. De asemenea, potrivit înţelegerii dintre liderii grupurilor parlamentare privind locurile care revin grupurilor parlamentare în perioada primei sesiuni ordinare a legislaturii, pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor, a fost adoptată Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 72 din 22 decembrie 2020 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.273 din 22 decembrie 2020.
    36. Conducerea şedinţei a fost preluată de preşedintele ales al Camerei Deputaţilor, deputatul Ludovic Orban, care, înainte de a declara şedinţa închisă, a informat că „mâine vom convoca un plen, cel mai probabil în jurul orei 13.00“. Având în vedere că şedinţa plenului Camerei Deputaţilor a fost declarată închisă în data de 22 decembrie 2020, la ora 2,24, convocarea a vizat, de fapt, o nouă şedinţă în aceeaşi zi, 22 decembrie 2020.
    37. În prezenta cauză, autorii sesizării susţin că dezbaterile ce au succedat închiderii şedinţei de către preşedintele de vârstă au reprezentat în mod evident o nouă şedinţă a Camerei Deputaţilor pentru care nu a existat nicio convocare, încălcându-se dispoziţiile art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie. În primul rând, Curtea observă că aprobarea prelungirii programului de lucru nu poate fi asimilată convocării unei sesiuni extraordinare. Apoi, având în vedere că Parlamentul nou-ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României, Curtea reţine că în procedura parlamentară sunt aplicabile dispoziţiile art. 63 alin. (3) din Constituţie. Astfel, convocarea s-a realizat de către Preşedintele României, prin Decretul nr. 1.085 din 16 decembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.239 din 16 decembrie 2020, şi a avut ca obiect constituirea Camerei Deputaţilor şi alegerea organelor sale de conducere. Aşa fiind, în etapa constituirii forului legislativ nu poate fi pusă în discuţie incidenţa dispoziţiilor art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie, care reglementează convocarea Camerelor Parlamentului în timpul legislaturii, astfel că critica întemeiată pe încălcarea acestor prevederi constituţionale urmează a fi respinsă.
    38. Cu privire la critica întemeiată pe încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, întrucât nu a existat necesitatea înlocuirii preşedintelui de vârstă cu deputatul cel mai în vârstă din rândul celor prezenţi, Curtea reţine că aceste critici au caracter inadmisibil. Curtea observă că dispoziţiile Regulamentului Camerei Deputaţilor prevăd regula continuităţii, în virtutea căreia activitatea preşedintelui de vârstă debutează în prima şedinţă a Camerei, întrunită în ziua şi la ora stabilite prin decretul Preşedintelui României, şi încetează de drept odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a Biroului permanent [potrivit art. 2 alin. (1), „Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă“, respectiv art. 23 din Regulamentul Camerei Deputaţilor]. Excepţia de la regula continuităţii activităţii preşedintelui de vârstă este stabilită în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi priveşte ipoteza în care persoana care întruneşte calitatea de preşedinte de vârstă al Camerei se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, situaţie în care conducerea Camerei este preluată de deputatul cu vârsta imediat inferioară celui înlocuit, dintre cei prezenţi în şedinţa plenului. Având în vedere scopul procedurilor parlamentare pe care preşedintele de vârstă este însărcinat să le conducă, respectiv constituirea forului legislativ şi alegerea organelor sale de conducere, dispoziţiile regulamentare prevăd ca derularea acestor proceduri să se desfăşoare cu celeritate, impunând termene maximale doar în procedura de constituire legală a forului legislativ (cel mult 5 zile de la data convocării Parlamentului de către Preşedintele României). Aşa fiind, procedura care prevede înlocuirea de drept a preşedintelui de vârstă în cazul strict determinat de regulamentul menţionat urmăreşte atingerea acestui scop, preîntâmpinând situaţiile în care absenţa preşedintelui de vârstă de la lucrările plenului Camerei ar determina o tergiversare a acestor proceduri.
    39. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă, care vizează alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor prin hotărârea care formează obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că autorul sesizării este nemulţumit, în concret, de greşita aplicare a dispoziţiilor regulamentare, respectiv de rezultatul negocierilor cu privire la continuarea şedinţei plenului Camerei şi de propunerile supuse votului ca urmare a acestor negocieri. Or, modul concret în care fiecare lider de grup parlamentar tratează cu ceilalţi lideri de grupuri parlamentare derularea procedurilor parlamentare nu reprezintă chestiuni de constituţionalitate a hotărârii atacate, ci reprezintă acte de negociere între parlamentari, neintrând în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 393 din 6 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, sau Decizia nr. 234 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 3 iulie 2020). Curtea reţine că, aşa cum rezultă din stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor, prelungirea programului de lucru a fost aprobată cu votul unanim al deputaţilor prezenţi în plenul Camerei, iar după ce liderii grupurilor parlamentare şi-au prezentat propunerile nominale pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, acesta a fost ales cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    40. Având în vedere situaţia de fapt înfăţişată, Curtea constată că susţinerile autorului sesizării vizează aspecte ce ţin de aplicarea dispoziţiilor Regulamentului Camerei Deputaţilor în procedura de constituire a forului legislativ şi de alegere a organelor sale de conducere. Or, întrucât criticile de neconstituţionalitate întemeiate pe dispoziţiile infraconstituţionale pretins a fi încălcate nu au relevanţă constituţională, iar Curtea nu este o instanţă de control al opţiunilor parlamentare cu evidentă natură regulamentară, Curtea constată că sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    41. În contextul menţionat, invocarea art. 1 alin. (3) şi a art. 69 din Constituţie în susţinerea criticii de neconstituţionalitate nu poate fi calificată decât ca fiind una pur formală, astfel că şi sub acest aspect Curtea urmează să respingă sesizarea formulată ca inadmisibilă (a se vedea, cu privire la soluţia de inadmisibilitate în ipoteza în care invocarea textelor constituţionale este una formală, Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013).
    42. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 71/2020 pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016