Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 177 din 26 mai 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 177 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 669 din 28 iulie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Nicolae George Epurescu în Dosarul nr. 15.421/200/2017 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 183D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 15.421/200/2017, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae George Epurescu într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reglementarea criticată, care stabileşte ca prioritară achitarea amenzilor contravenţionale, este neconstituţională, întrucât cetăţenii nu îşi mai pot plăti taxele şi impozitele, adică nu îşi mai pot îndeplini îndatoririle fundamentale stabilite de Constituţie, referitor la obligaţia de a contribui prin taxe şi impozite. În acest context, susţine că pentru colectarea sumelor rezultate fie din taxe şi impozite, fie din amenzi există proceduri de executare silită în cazul neplăţii acestora, astfel încât consecinţa aplicării prevederilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală o reprezintă „transformarea unor cetăţeni oneşti în neplătitori de taxe şi impozite, cu afectarea reputaţiei şi imaginii lor publice, prin mijloace ilicite puse în practică de autorităţi locale incompetente sau corupte“.
    7. Judecătoria Buzău - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 56 din Constituţie, instanţa de judecată învederează că nu se poate reţine, astfel cum sugerează autorul excepţiei, că plata amenzilor contravenţionale ar reprezenta o prestaţie interzisă, ci, dimpotrivă, amenda contravenţională este rezultatul încălcării unor norme de convieţuire cu o gravitate apreciabilă, pentru care legiuitorul a stabilit că trebuie să existe o sancţiune de natură contravenţională, iar sancţiunile care se pot aplica sunt prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie contravenţională.
    8. De asemenea, instanţa arată că dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie trebuie interpretate în sensul că persoana vizată de o anumită prevedere legală trebuie să se supună tuturor consecinţelor care rezultă din încălcarea acesteia, iar nu în sensul stabilirii unor priorităţi în aplicarea acestora.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale. În acest sens arată că din analiza dispoziţiilor constituţionale ale art. 137 alin. (1), ale art. 138 şi art. 139, care consacră principiul legalităţii în materie fiscală, rezultă că reglementarea impozitelor şi a taxelor, precum şi a celorlalte resurse financiare ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că încasarea creanţelor bugetare reprezintă un interes general ocrotit, care impune adoptarea unor reguli care să asigure recuperarea lor cu prioritate, iar în acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.495 din 18 noiembrie 2010.
    11. De asemenea învederează că, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2017, „faptul că legiuitorul a condiţionat sau a stabilit o ordine de prioritate în ceea ce priveşte stingerea obligaţiilor fiscale nu este de natură a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 56, ci are menirea să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligaţii legale şi constituţionale a persoanelor fizice sau juridice, şi anume plata sarcinilor fiscale, indiferent de natura lor, la bugetul de stat sau la bugetele locale“.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu denumirea marginală Ordinea stingerii obligaţiilor fiscale, care au următorul cuprins: „(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligaţie fiscală. Aceste prevederi nu se aplică în cazul plăţii taxelor astfel cum sunt definite la art. 1 pct. 36.“
    Curtea precizează că alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 207/2015, la care fac referire dispoziţiile criticate, prevede că „Dacă un debitor datorează mai multe tipuri de obligaţii fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate obligaţiile, atunci se stinge obligaţia fiscală pe care o indică debitorul, potrivit legii, sau care este distribuită potrivit prevederilor art. 163, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:
    a) toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii;
    b) obligaţiile cu scadenţe viitoare, la solicitarea debitorului“.


    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, şi ale art. 56 referitor la Contribuţiile financiare.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit, în esenţă, de faptul că în temeiul art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligaţie fiscală, astfel încât acesta este nevoit să îşi achite mai întâi amenzile individualizate în titluri executorii. Or, această modalitate de reglementare, în opinia autorului, este incompatibilă cu normele constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    17. În contextul criticilor formulate, Curtea reţine că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 88 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 27 iunie 2017, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    18. Prin decizia precitată, referitor la pretinsa încălcare a principiului privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a reţinut că din examinarea dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 139 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii în materie fiscală, rezultă că stabilirea impozitelor şi a taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012), acesta având libertatea de a edicta anumite norme prin care să instituie ordinea stingerii obligaţiilor fiscale. De altfel, asemenea norme legale cu privire la instituirea unor reguli referitoare la plata cu prioritate a unor datorii ajunse la scadenţă se regăsesc şi în Codul civil, spre exemplu la art. 1.507-1.509 ( imputaţia plăţii).
    19. Referitor la măsurile impuse de legiuitor cu privire la stingerea creanţelor fiscale locale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a constatat că raţiunea care a stat la baza unei astfel de soluţii legislative a fost crearea unui climat de stabilitate şi securitate juridică, precum şi preocuparea statului de a găsi metode eficiente pentru a determina contribuabilul să îşi execute obligaţiile fiscale indiferent de natura şi cuantumul lor. O asemenea măsură este expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009).
    20. Ca atare, faptul că legiuitorul a condiţionat sau a stabilit o ordine de prioritate în ceea ce priveşte stingerea obligaţiilor fiscale, în speţă fiind vorba de debitorii care datorează mai multe tipuri de obligaţii fiscale - printre care se regăsesc şi amenzile contravenţionale individualizate în titluri executorii - nu este de natură a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 56, ci are menirea să asigure în mod eficient îndeplinirea unei obligaţii legale şi constituţionale a persoanelor fizice sau juridice, şi anume plata sarcinilor fiscale, indiferent de natura lor, la bugetul de stat sau la bugetele locale.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa constituţională apreciază că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că acesta nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementării criticate din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu norma de referinţă invocată, aşa încât, o atare critică, astfel formulată, nu poate fi primită.
    23. În subsidiar, Curtea subliniază faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune însă ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, iar în acest context Curtea observă că a fost emis Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.637/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 30 octombrie 2015, prin care a fost aprobată Metodologia de distribuire a sumelor plătite de contribuabilii în contul unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale înregistrate de către aceştia.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae George Epurescu în Dosarul nr. 15.421/200/2017 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016