Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 referitoare la calcularea soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 referitoare la calcularea soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 668 din 16 iulie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.960/1/2024


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- judecător la Secţia │
│Nicolae        │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Lavinia Dascălu│- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mirela Vişan   │- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Maria          │- judecător la Secţia │
│Hortolomei     │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai-Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Rodica Zaharia │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Valentina      │- judecător la Secţia │
│Vrabie         │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petronela Iulia│- judecător la Secţia │
│Niţu           │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Diana Manole   │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona Maria   │- judecător la Secţia │
│Zarafiu        │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Maria   │de contencios         │
│Ilie           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan  │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Gheza Attila   │de contencios         │
│Farmathy       │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Maria Hrudei   │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Doina Vişan    │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.960/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 18.784/3/2022* şi nr. 5.365/3/2021*.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 25 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 18.784/3/2022*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă în perioada 2019-2022 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.
    Dacă, începând cu data de 9 aprilie 2015, prin raportare la art. 1 alin. (5^1), art. 5 alin. (1^1) şi alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, precum şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 32 din 19 octombrie 2015, Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 280/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
    Dacă modificarea cuantumului soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi implică modificarea şi a sporurilor/adaosurilor/sumelor tranzitorii care se raportează la acestea şi dă dreptul la plata de diferenţe şi dacă aceste diferenţe se impun a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi implică plata de daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare.
    Dacă se consideră discriminare în sensul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou-angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi.

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 decembrie 2024, cu nr. 2.960/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 19 mai 2025.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cu nr. 2.961/1/2024 sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în care s-a dispus, prin Încheierea din 25 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 5.365/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă în perioada 2017 până la zi soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează prin raportare la salariul minim brut garantat în plată.
    Dacă în perioada 2018-2021 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.
    Dacă în anii 2015-2016, prin raportare la Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 280/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grila salarială în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
    Dacă modificarea cuantumului soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi implică modificarea şi a sporurilor/adaosurilor/sumelor tranzitorii care se raportează la acestea şi dă dreptul la plata de diferenţe şi dacă aceste diferenţe se impun a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi implică plata de daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare şi penalităţi pe zi de întârziere.
    Dacă se consideră discriminare în sensul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou-angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi.

    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.961/1/2024 la Dosarul nr. 2.960/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    11. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 30 iunie 2017, fiind abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017).
    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014).
    Articolul 1 alin. (5^1) : „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“
    Articolul 5 alin. (1^1) : „Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.“
    Articolul 5 alin. (1^2) : „Prevederile alin. (1^1) se aplică şi pentru calculul indemnizaţiei de încadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupă funcţii publice şi de demnitate publică, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei.“

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016), cu referire la art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015:
    Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    14. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    Articolul 39 alin. (1) : „Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.“

    15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi alte modificări fiscal-bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 280/2020
    16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere (în vigoare de la 22 septembrie 2000 până la 16 mai 2001, fiind abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2001).

    III. Obiectul învestirii instanţelor care au solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinile
    17. Dosarul nr. 18.784/3/2022* şi Dosarul nr. 5.365/3/2021* se află pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, fiind cauze având ca obiect drepturi băneşti în care cererile au fost formulate de reclamanţi persoane fizice în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, angajaţi ai acesteia.
    Dosarul nr. 18.784/3/2022*
    18. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la recalcularea drepturilor lor salariale, deoarece salariile au rămas aproape constante în anii 2009-2020, creşterile salariale fiind nesemnificative şi fără aplicarea corectă a actelor normative incidente. Au arătat că soldele lor de funcţie au rămas la nivelul anului 2009, valoarea de referinţă utilizată fiind 197,33 lei, la fel şi coeficientul, iar sporurile aplicate sunt cele din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 138/1999).
    19. În motivare au arătat, în esenţă, că, deşi cei mai mulţi dintre ei nu au solde de merit plătite, sporurile le sunt achitate diferit fără nicio justificare şi nu la nivel maxim, rezultând astfel situaţii în care două persoane cu aceleaşi funcţii sunt plătite diferit.
    20. Au mai susţinut reclamanţii că sporul de noapte pentru munca suplimentară prestată în anul 2021 nu le-a fost achitat, acesta trebuind să fie în proporţie de 75% din solda funcţiei de bază, respectiv de 100% dacă munca era prestată în ziua de repaus sau de sărbătoare legală.
    21. Pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat cu privire la fondul cauzei că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, legiuitorul a stabilit că solda de funcţie preia nivelul salarial al soldei funcţiei de bază astfel cum a fost acordată personalului militar pentru luna octombrie 2010, la care s-a adăugat şi cuantumul sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu.
    22. Pârâta susţine că solda de funcţie în valoare absolută este cea care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, drepturile băneşti ale reclamanţilor fiind corect calculate mai ales în contextul în care aceştia nu relevă un alt mod de calcul din care să se deducă şi eventualul prejudiciu pretins.
    23. Prin Încheierea de şedinţă pronunţată la 25 noiembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii.

    Dosarul nr. 5.365/3/2021*
    24. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Jandarmi a Municipiului Bucureşti la recalcularea drepturilor lor salariale, deoarece salariile au rămas aproape constante în anii 2009-2020, creşterile salariale fiind nesemnificative şi fără aplicarea corectă a actelor normative incidente. Învederează că soldele de funcţie au rămas la nivelul anului 2009, valoarea de referinţă utilizată fiind 197,33 lei, la fel şi coeficientul, iar sporurile aplicate sunt cele din Legea nr. 138/1999. Or, în opinia reclamanţilor, aplicarea corectă a legii presupune că solda de funcţie, şi nu solda funcţiei de bază, să fie egală cu salariul minim brut pe ţară aflat în plată înmulţit cu coeficientul de ierarhizare al funcţiei la care se adaugă valoarea gradului şi se calculează cu sporurile etc. Arată că această formulă de calcul nu a fost respectată.
    25. Reclamanţii susţin că, în prezent, solda de funcţie se calculează prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare al funcţiei cu valoarea de referinţă, formulă care nu este legală.
    26. Sumele compensatorii tranzitorii introduse prin art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi majorarea din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, introduse în solda funcţiei de bază, reprezintă „adaosuri“ care nu pot fi luate în considerare la calculul soldei de funcţie, nu sunt echivalente salariului brut minim pe economie dat în plată şi nu duc la înlăturarea obligaţiei raportării la acesta în înlăturarea de la aplicare a hotărârilor de Guvern referitoare la acest salariu.
    27. Aplicarea corectă a legii presupune ca solda de funcţie, şi nu solda funcţiei de bază, să fie egală cu salariul minim brut pe ţară aflat în plată înmulţit cu coeficientul de ierarhizare al funcţiei la care se adaugă valoarea gradului şi se calculează cu sporurile.
    28. Aşadar, aplicarea dispoziţiilor legale s-a realizat discriminatoriu de către Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, ajungându-se la situaţii inechitabile în privinţa salariilor.
    29. Solda de funcţie ar fi stabilită în mod corect prin raportare la salariul minim brut pe economie garantat în plată. Or, solda de funcţie este compusă în prezent, conform susţinerilor reclamanţilor, dintr-o valoare de referinţă şi un coeficient în sporuri şi adaosuri. Însă nici valoarea de referinţă şi nici coeficientul nu pot fi identice în cazul celor doi reclamanţi, având în vedere că plutonierul are un grad superior primului şi o vechime mai mare în instituţie, nefiind respectată formula: salariul minim brut pe economie garantat în plată (valoarea de referinţă) X coeficientul de referinţă. Nu se respectă nici minimul soldei de funcţie stabilite prin anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 şi nici coeficientul prevăzut în această anexă.
    30. De altfel, Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut că valoarea de referinţă care se va lua în calcul la calculul soldei de funcţie este de 600 de lei. Ulterior, în anul 2010 această dispoziţie a fost suspendată de la aplicare pentru ca în anul 2011 să se reia dispoziţia prin legea salarizării din 2011 la care s-au raportat toate trimiterile ulterioare.
    31. Consideră că omisiunea aplicării acestor hotărâri şi a Legii-cadru nr. 153/2017 cu privire la creşterile salariale pentru o anumită categorie de personal pentru anii 2015-2018, deşi au existat prevederi legale în acest sens, echivalează cu aplicarea unui tratament discriminatoriu constând în încălcarea principiului egalităţii de tratament pentru o situaţie asemănătoare.
    32. Pârâta a depus întâmpinare prin care susţine, în esenţă, că reconstrucţia salarială după data de 1 ianuarie 2010 a presupus stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31 decembrie 2009 al unor elemente componente, legiuitorul adoptând politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcţie prevăzut de legislaţia în vigoare nu au fost aplicate valorile de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31 decembrie 2009.
    33. Cuantumul elementelor cuprins în salariile de funcţie, ca valori absolute, respectiv prin suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, are în vedere situaţiile particulare individuale de desfăşurare a activităţii profesionale, precum şi parametrii tehnici specifici fiecărei funcţii.
    34. Ţinând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalităţii de salarizare a personalului bugetar adoptate la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislaţia-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucţiei salariale.
    35. Menţionează că în situaţia în care nu s-ar ţine cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 1 ianuarie 2010 în ceea ce priveşte reconstrucţia salariului de funcţie actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucţia salariului de funcţie, rezultatul salarial ar încălca toate principiile şi criteriile legale referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii.
    36. Legislaţia-cadru în vigoare în anul 2010 a preluat un nivel de salarizare existent la 31 decembrie 2009, cu reconstrucţia salarială a soldei de funcţie potrivit art. 30 alin. (5) şi (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, legislaţia în vigoare după 1 ianuarie 2011 a preluat nivelul de salarizare aferent lunii octombrie 2010, cu reconstrucţia salarială a soldei de funcţie potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice şi legilor anuale speciale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, iar după 1 iulie 2017 a fost preluat nivelul de salarizare acordat pentru luna iunie 2017, inclusiv pentru solda de funcţie, pentru toată perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    37. Învederează că, deşi se încearcă crearea confuziei că solda de funcţie acordată în prezent militarilor este echivalentă cu salariul pentru funcţia îndeplinită ce este tratat ca „sume aferente salariului de încadrare“ [art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016], cu toate acestea, prin aplicarea legislaţiei-cadru de salarizare prezentate se distinge diferenţierea dintre aceste două noţiuni, inclusiv terminologică, ţinând cont de faptul că salariul de funcţie reglementat începând cu 1 ianuarie 2010 se determină luând în calcul şi cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită, la care militarul ar fi fost îndreptăţit la data de 31 decembrie 2009, pe lângă celelalte elemente salariale prevăzute de art. 30 alin. (5) şi (6) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010.
    38. Prin Încheierea de şedinţă pronunţată la 25 noiembrie 2024, instanţa de trimitere a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    39. Instanţele de trimitere au constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    40. Astfel, instanţele de trimitere au apreciat că de dezlegarea acestei probleme de drept depinde soluţionarea cauzei, având în vedere şi faptul că reclamanţii, în calitate de personal al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, deci persoane care fac parte din personalul plătit din fonduri publice, pretind recalcularea retroactivă a unor drepturi băneşti prin utilizarea unui anumit algoritm de calcul care să aibă în vedere elementele invocate de aceştia, aspecte care vizează modul de stabilire a unor drepturi salariale sau de natură salarială.
    41. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    42. În cauză, părţile au arătat că nu sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la soluţiile deja pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin deciziile nr. 49 din 18 iunie 2018, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, nr. 15 din 17 februarie 2020, nr. 36 din 4 iunie 2018, nr. 23 din 26 septembrie 2016 şi nr. 48 din 16 iunie 2018, pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    43. Instanţele de trimitere nu au exprimat puncte de vedere cu privire la problema de drept pentru a evita o antepronunţare în situaţia în care sesizarea ar fi respinsă ca inadmisibilă sau în eventualitatea înlăturării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 ca efect al admiterii excepţiei de neconstituţionalitate invocate în alte cauze cu privire la această ordonanţă.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    44. Curtea de Apel Bucureşti a comunicat că la nivelul Secţiei a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti au fost identificate 5 cauze similare (dosarele nr. 7.916/3/2021*, nr. 12.652/3/2021, nr. 15.334/3/2022*, nr. 16.351/3/2022*, nr. 19.011/3/2022* etc.), cu hotărâri definitive menţinute în calea de atac sau neatacate.
    45. Arată că din analiza hotărârilor menţionate s-a constatat că pentru soluţionarea obiectelor litigiilor se are în vedere structura veniturilor lunare ale reclamanţilor aşa cum rezultă din analiza istoricului reglementărilor în materie.
    46. Astfel, ţinând cont de continuitatea în preluarea principiilor de reîncadrare salarială din Legea-cadru nr. 330/2009 şi în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 1 ianuarie 2010 reprezintă o „reconstrucţie salarială“ a elementelor salariale specifice funcţiei, vechimii şi gradului militar/profesional şi a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizaţii, sporuri etc.) de care reclamanţii au beneficiat în decembrie 2009, prin preluări succesive ale unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.
    47. Structura iniţială a veniturilor lunare ale cadrelor militare era prevăzută la art. 3 din Legea nr. 138/1999 (forma în vigoare la 31 decembrie 2009) astfel: „... o soldă lunară compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv“.
    48. Mai departe, la art. 4 alin. (1) se prevedea că: „(1) Soldele de funcţie ale cadrelor militare în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract sunt diferenţiate prin coeficienţi de ierarhizare, în raport cu atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort, arma şi eşalonul la care îşi desfăşoară activitatea“, Guvernul fiind abilitat să stabilească coeficienţii de ierarhizare ai soldelor de funcţie pentru celelalte funcţii din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, acesta fiind probabil temeiul primelor pretenţii dintre cele de mai sus.
    49. Aceşti coeficienţi de ierarhizare erau multiplicaţi cu o valoare de referinţă sectorială care era definită la art. 52 ca fiind: „(1) Valoarea corespunzătoare coeficienţilor de ierarhizare din prezenta lege se stabileşte în raport cu valoarea de referinţă sectorială, calculată în funcţie de valoarea de referinţă universală şi de indicatorul de prioritate intersectorială de 0,55, prevăzute în anexa nr. 1 lit. D. (2) Valoarea de referinţă universală, valoarea de referinţă sectorială şi indicatorii de prioritate intersectorială se stabilesc anual prin legea bugetului de stat.“
    50. Acest element de calcul, respectiv valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi de grad ale personalului militar, a fost stabilit iniţial nominal în chiar legea de mai sus, apoi crescut treptat şi din nou indicat nominal prin mai multe acte normative ca: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2001, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 180/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2003, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2005, Ordonanţa Guvernului nr. 19/2006, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, ajungând la data de 1 octombrie 2008 la valoarea de 197,3387 lei (RON).
    51. Mai departe, legile-cadru de salarizare şi cele anuale de punere în aplicare au redenumit şi redefinit solda lunară ca fiind:
    - solda lunară ce include solda funcţiei de bază (potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, alături de solda de grad, gradaţii şi, după caz, indemnizaţia de comandă), solda funcţiei de bază acordată în baza acestei legi urmând a fi stabilită prin utilizarea unor coeficienţi de ierarhizare, valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 pentru anul 2010 fiind de 705 lei;
    – solda lunară ce include solda de funcţie (potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, alături de sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar), solda de funcţie acordată în baza acestei legi urmând a fi stabilită prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului, aceasta din urmă având la data intrării în vigoare a acestei legi valoarea de 600 lei, ce a fost menţinută până în 28 februarie 2017;
    – solda funcţiei de bază ce include solda de funcţie (potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, alături de solda de grad/salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale în bani), în aceasta fiind deci incluse sporurile şi indemnizaţiile care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010.

    52. Aşadar, solda de funcţie reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 ca parte a soldei lunare a militarilor este aceeaşi cu „solda funcţiei de bază“ reglementată de Legea-cadru nr. 330/2009 ca parte a salariului de bază de încadrare.
    53. Însă aceste reglementări nu afectează modul de calcul al veniturilor salariale, deoarece art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte expres şi imperativ că „prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“, dispoziţiile art. 38 alin. (3)-(6) din acelaşi act normativ prevăzând creşteri salariale treptate, care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018, astfel ca, până în anul 2022, să fie atins nivelul salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, prevăzut în anexele legii.
    54. Prin urmare, faţă de sistemul de salarizare instituit de legiuitor prin legile-cadru de salarizare arătate anterior, având în vedere că nivelul efectiv al salariului s-a tot raportat la nivelul salariului aflat în plată în anul anterior (de regulă, luna decembrie), s-a apreciat că solicitarea părţilor de a raporta solda funcţiei de bază la nivelul salariului minim nu poate fi acceptată ca regulă generală, ci numai punctual, acolo unde veniturile militarilor, calculate în raport cu dispoziţiile actelor normative de rang superior, se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legiuitor, angajatorul fiind obligat să acorde acest nivel minim de salarizare.
    55. S-a mai apreciat că cererea părţilor tinde la o modificare a soldei de funcţie stabilite la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 printr-o formulă de calcul ce nu are suport în litera legii, şi anume descompunerea abstractă a acesteia, prin darea la o parte a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate la acea vreme, iar diferenţa să fie egalată cu salariul etalon prevăzut în actualul context normativ de Legea-cadru nr. 153/2017.
    56. Având în vedere cele de mai sus care se referă la raportarea soldei funcţiei de bază la salariul minim brut garantat în plată şi faptul că nu s-a conturat o practică şi în privinţa modului de calcul al acestei solde prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 600 lei prevăzută de Legea-cadru nr. 284/2010, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că, prin raportare la istoricul reglementărilor în materie de salarizare analizate în respectivele cauze din care a rezultat că cel puţin primele 2 legi-cadru de salarizare nu au fost niciodată integral aplicate, deci nici Legea-cadru nr. 284/2010, soldele reclamanţilor nu pot fi astfel recalculate, cauza fiind actele anuale de perpetuare a drepturilor anterioare, de obicei a celor din decembrie anul anterior.
    57. În lipsa unei jurisprudenţe relevante şi cu privire la discriminarea determinată de stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou-angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că aplicarea la date diferite a unor legi cu conţinut diferit nu constituie de plano discriminare în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, o eventuală diferenţiere nejustificată în acest sens putând face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate ce ar putea să înlăture de la aplicare legea care naşte diferenţierea.
    58. Cu referire la stabilirea soldelor de funcţie ale reclamanţilor la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, s-a constatat că aceştia fac referire expresă la interpretarea dată deja de instanţa supremă în Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, aplicarea acesteia presupunând o analiză de speţă care excedează sesizării.
    59. În acelaşi sens au fost trimise puncte de vedere de către Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Iaşi şi Tribunalul Vaslui.
    60. Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Călăraşi şi Tribunalul Vaslui au comunicat hotărâri judecătoreşti identificate ca fiind relevante sub aspectul problemei de drept din întrebare.
    61. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au comunicat opinii teoretice.
    62. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    63. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 49/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 2 octombrie 2018, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a decis că:
    "În interpretarea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru personalul încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, şi nu la nivel naţional."

    64. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 51/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 947/110/2018, prin care s-a stabilit că: „Termenul de «salariu de bază» prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la «salariul funcţiei de bază» al poliţiştilor.“
    65. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 15/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 448/98/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în situaţia poliţiştilor, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi ale Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face prin analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu cel al cuantumului salariului de funcţie al poliţiştilor, astfel cum este reglementat în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 4 din anexa nr. VII la lege) şi Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 3 şi 4 din anexa nr. VI la lege), stabilit în plată potrivit legilor anuale de aplicare etapizată a acestor legi-cadru de salarizare."

    66. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 32/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016, privind examinarea sesizării formulate Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, prin care s-a stabilit că:
    "În raport cu prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispoziţiilor sale, şi cu cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectivă a valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din anexele Legii-cadru nr. 284/2010, ţinând seama şi de prevederile art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010, se va face distincţie între reîncadrare, potrivit legii-cadru de salarizare, şi plata efectivă a drepturilor salariale.
    Plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcţia similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelaşi grad profesional şi aceeaşi tranşă de vechime în muncă şi în funcţie şi care a trecut în aceste tranşe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010."

    67. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 36/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 5.630/3/2017, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, prin care s-a stabilit că:
    "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare."

    68. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.710/62/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care s-a stabilit că:
    "În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale."

    69. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a stabilit că interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se lămuri dacă sintagma „salarizat la acelaşi nivel“ din conţinutul alin. (5^1) vizează ansamblul textului imediat precedent, respectiv „personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice“, precum şi textul „la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014“ din cuprinsul alin. (1) şi textul „la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014“ din cuprinsul alin. (2), prin care s-a stabilit că:
    "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma «salarizat la acelaşi nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice."

    70. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 48/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 27 septembrie 2018, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 6.839/99/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor capitolului III din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 4 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea poziţiei în clasificarea legală din «muzeu de importanţă regională» în «muzeu de importanţă naţională» în anul 2015 determină la nivel salarial drepturile corespunzătoare noilor condiţii de încadrare şi, în această ipoteză, care este elementul referenţial de raportare al noilor drepturi salariale în condiţiile în care la nivelul autorităţii administraţiei publice locale tutelare nu există o funcţie similară în plată? Modificarea drepturilor salariale, în ipoteza ridicată la prima întrebare, vizează toţi salariaţii care îşi desfăşoară activitatea într-un «muzeu de importanţă naţională» sau aceasta se aplică exclusiv funcţiilor prevăzute în capitolul III din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 284/2010?"

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    71. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    72. Verificând cu prioritate admisibilitatea sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024: „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    73. Conform art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“.
    74. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    75. Se observă că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completurile de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac, fiind eliminată condiţia sesizării numai de către completurile de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    76. Verificând îndeplinirea acestor condiţii, se constată că dosarele în care au fost formulate sesizările au ca obiect calcularea soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, stabilirea acestora la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“, modificarea sporurilor, plata diferenţelor şi actualizarea cu indicele de inflaţie, plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare.
    77. Astfel, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    78. Cauzele în care au fost formulate sesizările se află în primă instanţă, fiind pe rolul unui complet de judecată specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    79. Cu titlu prealabil se reţine că, potrivit art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, încheierea prin care se dispune sesizarea va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor. Prevederile art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv sesizărilor formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în condiţiile în care art. 4 din acest act normativ stabileşte că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se completează cu cele ale Codului de procedură civilă şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.
    80. Aşadar, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă expunerea elementelor de fapt şi de drept relevante ale litigiului, precum şi indicarea considerentelor din care rezultă că problema de drept are caracter veritabil, de natură să influenţeze în mod direct soluţia cauzei pe fond, fiind deci necesare atât o analiză argumentată cu privire la toate condiţiile de admisibilitate incidente, cât şi exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea.
    81. Or, din conţinutul încheierilor completului de judecată rezultă caracterul deficitar al sesizărilor, acestea cuprinzând expunerea obiectului şi situaţiei de fapt, iar la capitolul intitulat „Referitor la motivele care susţin admisibilitatea sesizării instanţei supreme cu problema/ele de drept dedusă/e judecăţii în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024“ se fac aprecieri asupra caracterului „destul de confuz“ al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    82. Se susţine că textul este confuz cu privire la situaţiile care impun sesizarea instanţei supreme, deoarece din cuprinsul acestuia nu rezultă dacă sesizarea se impune în orice situaţie, adică şi în cazul unor probleme de drept ale căror rezolvări sunt evidente sau doar pentru clarificarea unor chestiuni de drept dificile, premise care prin nerespectare pot să atragă respingerea unor astfel de sesizări ca inadmisibile.
    83. Deşi instanţa de trimitere arată că practica instanţei supreme se conturează în sensul clarificării unor chestiuni dificile de drept, se apreciază că o astfel de sesizare intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecăţii în cauzele ce se încadrează în obiectul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de gradul de dificultate.
    84. În continuare se expune punctul de vedere al părţilor în sensul că nu sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la deciziile instanţei supreme nr. 49 din 18 iunie 2018, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, nr. 15 din 28 mai 2020, nr. 36 din 4 iunie 2018, nr. 23 din 26 septembrie 2016 şi nr. 48 din 18 iunie 2018.
    85. Instanţa de trimitere apreciază însă că aceste decizii nu sunt incidente în cauză şi constată că se impune sesizarea în temeiul ordonanţei de urgenţă amintite.
    86. La capitolul „Punctul de vedere al instanţei cu privire la aspectele de drept puse în discuţie“, autorul sesizărilor arată că nu îşi exprimă poziţia cu privire la chestiunile de drept din cauză pentru a evita o antepronunţare.
    87. Faţă de cele exprimate de autorul sesizărilor, se apreciază că instanţa de trimitere are obligaţia identificării, în concret, a chestiunii de drept care necesită interpretare, a aspectelor care conferă caracterul antagonic al interpretării normei de drept, dar şi a prezentării modului diferit în care aceasta poate fi interpretată.
    88. În privinţa celor două sesizări conexate se remarcă faptul că instanţa de trimitere nu a indicat care este chestiunea de drept ce se cere a fi interpretată şi nici dacă aceasta este susceptibilă de moduri de interpretare diferite.
    89. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat prin redarea în întregime a obiectului celor două acţiuni, lăsând la aprecierea şi latitudinea instanţei supreme identificarea normelor aplicabile soluţionării litigiului, atribut ce rămâne în sfera de competenţă a instanţei de judecată învestite în acest sens.
    90. Pentru primele două întrebări dintr-un dosar şi respectiv trei întrebări din dosarul conexat, care sunt în realitate petite ale acţiunii, instanţa supremă ar trebui să identifice normele prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 şi să stabilească dacă acestea permit ca reclamanţilor să li se calculeze solda de funcţie în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei, urmând ca aceeaşi instanţă supremă să analizeze textele indicate de autorul sesizării din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, Legii-cadru nr. 153/2017, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020, dar şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 32 din 11 decembrie 2015, nr. 23 din 26 septembrie 2016, nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi să stabilească dacă reclamanţilor ar fi trebuit să li se stabilească soldele de funcţie la nivelul maxim din grilă.
    91. Or, instanţa supremă nu se poate substitui instanţei de trimitere în ceea ce priveşte identificarea şi enunţarea unei chestiuni de drept punctuale, iar din conţinutul sesizărilor nu rezultă care este dilema instanţei cu privire la posibilele interpretări ale acesteia.
    92. Întrebarea referitoare la posibilitatea modificării sporurilor, plata unor diferenţe băneşti ce s-ar impune să fie actualizate cu indicele de inflaţie şi plata unor daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare şi penalităţi de întârziere a primit dezlegare prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 75/2020.
    93. În privinţa existenţei unei discriminări la stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou-angajate, în sensul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000, s-au pronunţat în sensul inadmisibilităţii unei astfel de sesizări mai multe decizii ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv deciziile nr. 20 din 22 iunie 2015, nr. 67 din 2 octombrie 2017 şi nr. 83 din 18 noiembrie 2024, prin care s-a arătat că prin modalitatea de formulare a întrebării instanţa de trimitere nu solicită interpretarea unei norme de drept, ci solicită stabilirea elementelor faptice specifice ce conduc la soluţionarea cauzei cu care a fost învestită instanţa.
    94. În concluzie, nu poate fi reţinută justificarea instanţei de trimitere în sensul riscului antepronunţării, exprimarea punctului de vedere este obligatorie în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, text aplicabil şi în condiţiile incidenţei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, or, instanţa de trimitere nu a arătat care este chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată şi nici dificultatea acesteia (Decizia nr. 61/2024), iar neidentificarea unei chestiuni de drept care necesită interpretare conduce la inadmisibilitatea sesizărilor din dosarele conexate nr. 2.960/1/2024 şi nr. 2.961/1/2024.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 18.784/3/2022* şi nr. 5.365/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    - Dacă în perioada 2019-2022 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.
    Dacă, începând cu data de 9 aprilie 2015, prin raportare la art. 1 alin. (5^1), art. 5 alin. (1^1) şi alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, precum şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 280/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
    Dacă se consideră discriminare în sensul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2002, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou-angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi.

    – Dacă în perioada 2017 până la zi soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează prin raportare la salariul minim brut garantat în plată.
    Dacă în perioada 2018-2021 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.
    Dacă în anii 2015-2016, prin raportare la Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 280/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă salarială în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul familiei ocupaţionale „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
    Dacă modificarea cuantumului soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi implică modificarea şi a sporurilor/adaosurilor/sumelor tranzitorii care se raportează la acestea şi dă dreptul la plata de diferenţe şi dacă aceste diferenţe se impun a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi implică plata de daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare şi penalităţi pe zi de întârziere.

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Georgiana Toader

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 referitoare la calcularea soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 referitoare la calcularea soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi