Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 169 din 9 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 169 din 9 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 594 din 14 iunie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Adrian Pasternek în Dosarul nr. 348/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 315D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 438D/2019, nr. 439D/2019, nr. 524D/2019-nr. 526D/2019, nr. 713D/2019, nr. 828D/2019-nr. 833D/2019, nr. 835D/2019-nr. 838D/2019, nr. 1.109D/2019-nr. 1.112D/2019, nr. 1.207D/2019, nr. 1.217D/2019-nr. 1.219D/2019, nr. 1.221D/2019- nr. 1.224D/2019, nr. 1.763D/2019-nr. 1.772D/2019, nr. 2.062D/2019, nr. 2.064D/2019-nr. 2.067D/2019, nr. 2.105D/2019, nr. 2.106D/2019, nr. 2.651D/2019, nr. 2.985D/2019 şi nr. 2.987D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ioan Orosz, Florin Dragoşa, Gheorghe Militaru, Ioan Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neştian, Corneliu Roşcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin Găncean, Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo, Dănuţ Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabaşi, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian Duncea, Octavian Iancu Caragea, Ion Bălăşoiu, Fernando Szacsko, Şofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai Ababei, Daniel Iosif Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs, Dumitru Deliu, Sterian Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar şi Iosif Moldovan în dosarele nr. 4.094/97/2017, nr. 1.144/97/2018, nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018, nr. 3.160/97/2018, nr. 1.953/97/2018, nr. 43/85/2018, nr. 609/97/2018, nr. 1.569/107/2018, nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018, nr. 268/97/2018, nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018, nr. 376/97/2018, nr. 403/97/2018, nr. 384/97/2018, nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018, nr. 474/97/2018, nr. 1.965/97/2018, nr. 701/97/2018, nr. 921/97/2018, nr. 3.830/97/2017, nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018, nr. 608/97/2018, nr. 410/97/2018, nr. 3.495/97/2018, nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018, nr. 692/97/2018, nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018, nr. 2.385/97/2018, nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018, nr. 4.139/97/2017, nr. 4.095/97/2017, nr. 3.644/97/2017, nr. 781/97/2018, nr. 1.182/97/2018, nr. 718/97/2018, nr. 1.341/97/2018, nr. 703/97/2018, nr. 2.929/97/2018, nr. 2.978/97/2018 şi nr. 1.822/107/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 438D/2019, nr. 439D/2019, nr. 524D/2019-nr. 526D/2019, nr. 713D/2019, nr. 828D/2019-nr. 833D/2019, nr. 835D/2019-nr. 838D/2019, nr. 1.109D/2019-nr. 1.112D/2019, nr. 1.207D/2019, nr. 1.217D/2019-nr. 1.219D/2019, nr. 1.221D/2019-nr. 1.224D/2019, nr. 1.763D/2019-nr. 1.772D/2019, nr. 2.062D/2019, nr. 2.064D/2019-nr. 2.067D/2019, nr. 2.105D/2019, nr. 2.106D/2019, nr. 2.651D/2019, nr. 2.985D/2019 şi nr. 2.987D/2019 la Dosarul nr. 315D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată că interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept dispoziţiilor de lege criticate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), întrucât rolul instanţei supreme este cel de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii. De asemenea, consideră că nu este încălcat art. 16 din Constituţie, întrucât categoriile de persoane comparate se află în situaţii diferite, unele dintre ele beneficiind de stagii de cotizare reduse, în timp ce alţii nu au avut acest beneficiu, astfel că le-a fost majorat punctajul anual. Totodată, arată că nu sunt susţinute criticile privind încălcarea dreptului de proprietate, deoarece prevederile constituţionale nu garantează cuantumul pensiei. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, arată că acestea nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, argumentele invocate de autorii excepţiei referindu-se la probleme de interpretare şi aplicare a legii, care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti, sau la diferite lacune legislative, ce revin competenţei Parlamentului. Referitor la prevederile art. 21 şi art. 129 din Constituţie, invocate în critica de neconstituţionalitate de autorii excepţiei, arată că acestea nu sunt incidente.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 348/97/2018, încheierile din 12 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.094/97/2017 şi nr. 1.144/97/2018, încheierile din 26 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018 şi nr. 3.160/97/2018, Încheierea din 7 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.953/97/2018, încheierile din 19 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 43/85/2018, nr. 609/97/2018, nr. 1.569/107/2018, nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018, nr. 268/97/2018, nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018, nr. 376/97/2018 şi nr. 403/97/2018, încheierile din 4 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 384/97/2018, nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018 şi nr. 474/97/2018, Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.965/97/2018, încheierile din 18 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 701/97/2018, nr. 3.830/97/2017 şi nr. 921/97/2018, încheierile din 4 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018, nr. 608/97/2018 şi nr. 410/97/2018, încheierile din 30 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.495/97/2018, nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018, nr. 692/97/2018, nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018, nr. 2.385/97/2018, nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018 şi nr. 4.139/97/2017, încheierile din 6 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.095/97/2017 şi nr. 3.644/97/2017, încheierile din 13 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 781/97/2018, nr. 1.182/97/2018 şi nr. 718/97/2018, încheierile din 27 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.341/97/2018 şi nr. 703/97/2018, Încheierea din 26 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.929/97/2018, Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.978/97/2018, şi Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.822/107/2018, Curtea de Apel Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Pasternek Adrian Dănuţ, Ioan Orosz, Florin Dragoşa, Gheorghe Militaru, Ioan Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neştian, Corneliu Roşcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin Găncean, Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo, Dănuţ Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabaşi, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian Duncea, Octavian Iancu Caragea, Ion Bălăşoiu, Fernando Szacsko, Şofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai Ababei, Daniel Iosif Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs, Dumitru Deliu, Sterian Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar şi Iosif Moldovan. În cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, autorii excepţiei au solicitat recalcularea pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi creşterea punctajelor anuale pentru perioadele în care au lucrat în condiţii superioare de muncă, respectiv în condiţii deosebite sau speciale.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că textele de lege criticate nu sunt clare, precise şi predictibile, ceea ce dă posibilitatea unor interpretări opuse în ceea ce priveşte determinarea punctajului mediu anual cu prilejul recalculării. Astfel, din conţinutul acestora nu reiese dacă se are în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sau stagiul de cotizare stabilit la data pensionării, aşa cum rezultă din Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, şi din art. 116 din Legea nr. 263/2010. Pentru lipsa de claritate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5). Dovada neclarităţii textului de lege este dată de soluţiile diferite pronunţate de diferitele instanţe cu privire la înţelesul acestei sintagme. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu „multiple concluzii logice şi legice“, nu rezolvă problema de drept referitoare la stabilirea stagiilor de cotizare care vor fi avute în vedere cu prilejul recalculării pensiilor.
    9. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin şi prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, pentru aceeaşi categorie de persoane, dispoziţiile s-au aplicat diferit în ceea ce priveşte stabilirea stagiului complet de cotizare cu prilejul recalculării pensiei.
    10. Totodată, lipsa de claritate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 duce la încălcarea principiului securităţii juridice, astfel că sunt înfrânte prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1).
    11. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 44 din Constituţie, întrucât stagiul de cotizare stabilit la data pensionării reprezintă un element substanţial al punctajului mediu anual, care intră în calculul acestuia. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii excepţiei consideră că au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul reprezentat de stagiul complet de cotizare stabilit la data pensionării echivalează cu încălcarea dreptului la garanţia pensiei şi constituie o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi lipsită de despăgubire.
    12. Dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece persoanele interesate nu pot exercita o cale de atac şi nu au dreptul la un recurs efectiv, aşa cum este consacrat acesta de art. 13 din Convenţia europeană a drepturilor omului.
    13. Cât priveşte dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, autorii excepţiei arată că acestea nu conferă predictibilitate, precizie şi claritate, deoarece sunt date în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 şi nu conţin nicio majorare de punctaje, ci doar conduc la un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În acelaşi timp, textul de lege criticat limitează acordarea creşterilor prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel, arată că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 aduce „limitări întâmplătoare beneficiarilor de creşterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1 şi s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017)“.
    14. Autorii excepţiei consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio raţiune sau logică juridică în privinţa destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privinţa categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1“. De asemenea, textul de lege criticat „nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010“.
    15. Dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare nici în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare la care se referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării pensiei.
    16. De asemenea, autorii excepţiei susţin că nu se poate deduce la ce anume se poate raporta art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce alin. (1) al aceluiaşi articol de lege este neclar.
    17. Dispoziţiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare în ceea ce priveşte situaţia pensiilor ce vor fi supuse recalculării şi nici în privinţa a ceea ce se întâmplă în cazul pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creşterea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ori cărora li s-a respins cererea de recalculare în temeiul aceluiaşi articol de lege.
    18. Lipsa de predictibilitate, concizie şi claritate a textelor de lege criticate încalcă şi art. 21 alin. (1) din Constituţie, întrucât blochează accesul la justiţie. De asemenea, este încălcat şi art. 129 din Constituţie, deoarece se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi care nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii.
    19. Autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul securităţii juridice şi art. 78 din Constituţie, întrucât menţin în vigoare 2 date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    20. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea legii, atribuţii care, potrivit art. 126 din Constituţie, intră în competenţa instanţelor de judecată.
    21. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. 169^1 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“;
    – Art. 169^2:
    "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018."


    25. Din analiza motivării excepţiei rezultă însă că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituţionalitate priveşte doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
    26. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.
    27. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (8) privind dreptul de proprietate privată, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepţiei susţin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind dreptul la un recurs efectiv.
    28. Examinând criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că un prim aspect invocat de autorii excepţiei priveşte pretinsa lipsa de claritate şi previzibilitate a legii. În acest sens este invocată practica neunitară a instanţelor de judecată şi se susţine că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu lămureşte care sunt stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.
    29. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 şi 19, a analizat critici similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, constatând, în esenţă, că Decizia instanţei supreme nr. 69 din 15 octombrie 2018 clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată de instanţa supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională.
    30. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nu poate fi privit ca un argument care să atragă sancţionarea ca neconstituţional a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    31. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea constată că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea aminteşte că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepţiei, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile acestora apar ca fiind lipsite de susţinere.
    32. Pentru aceleaşi considerente se apreciază că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
    33. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituţie, Curtea reţine că autorii excepţiei invocă, în esenţă, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Astfel, susţin că prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă.
    34. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).
    35. Or, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    36. În sfârşit, cât priveşte critica de neconstituţionalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi în raport cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că autorii excepţiei invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea apreciază că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză.
    37. Analizând în continuare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că obiectul acţiunilor în care a fost ridicată această excepţie a privit obligarea caselor judeţene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. În majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acţiuni, casele judeţene de pensii nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Întrucât la data la care au fost formulate excepţiile de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare şi având în vedere că aspectele criticate de autorii excepţiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, şi la neîndeplinirea obligaţiei caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispoziţiile de lege care sunt supuse controlului de constituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
    38. Criticile aduse dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege.
    39. Examinând primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Aşa fiind, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.
    40. Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    41. Examinând în continuare critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situaţia persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeaşi lege - respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea reţine că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deşi textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispoziţiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, aşa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu“.
    42. Justificarea faptului că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege.
    43. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Pasternek, Ioan Orosz, Florin Dragoşa, Gheorghe Militaru, Ioan Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neştian, Corneliu Roşcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin Găncean, Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo, Dănuţ Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabaşi, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian Duncea, Octavian Iancu Caragea, Ion Bălăşoiu, Fernando Szacsko, Şofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai Ababei, Daniel Iosif Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs, Dumitru Deliu, Sterian Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar şi Iosif Moldovan în dosarele nr. 348/97/2018, nr. 4.094/97/2017, nr. 1.144/97/2018, nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018, nr. 3.160/97/2018, nr. 1.953/97/2018, nr. 43/85/2018, nr. 609/97/2018, nr. 1.569/107/2018, nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018, nr. 268/97/2018, nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018, nr. 376/97/2018, nr. 403/97/2018, nr. 384/97/2018, nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018, nr. 474/97/2018, nr. 1.965/97/2018, nr. 701/97/2018, nr. 921/97/2018, nr. 3.830/97/2017, nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018, nr. 608/97/2018, nr. 410/97/2018, nr. 3.495/97/2018, nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018, nr. 692/97/2018, nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018, nr. 2.385/97/2018, nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018, nr. 4.139/97/2017, nr. 4.095/97/2017, nr. 3.644/97/2017, nr. 781/97/2018, nr. 1.182/97/2018, nr. 718/97/2018, nr. 1.341/97/2018, nr. 703/97/2018, nr. 2.929/97/2018, nr. 2.978/97/2018 şi nr. 1.822/107/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016