Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 169 din 26 martie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 169 din 26 martie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 472 din 11 iunie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ioan Stănică în Dosarul nr. 37.383/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 303D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin domnul avocat Marian Agrigoroaie, din Baroul Cluj, cu delegaţie depusă la dosar.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 382D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Elisabeta Mitroiu în Dosarul nr. 2.140/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 382D/2018.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 382D/2018 la Dosarul nr. 303D/2018. Reprezentantul părţii prezente arată că se opune măsurii conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 382D/2018 la Dosarul nr. 303D/2018, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate Ioan Stănică, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că modificările aduse prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 111/2017, încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, prin faptul că se aplică unor efecte juridice consumate anterior. Arată că dosarul de despăgubire a fost soluţionat de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la data de 28 iulie 2016, moment în care nu erau în vigoare dispoziţiile legale criticate. La data de 25 ianuarie 2017, instanţa de judecată a admis contestaţia formulată împotriva deciziei Comisiei Naţionale, obligând-o pe aceasta din urmă să emită o nouă decizie de compensare în puncte. Ulterior declarării apelului, până la soluţionarea acestuia, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, iar decizia instanţei de apel a fost în sensul aplicabilităţii în cauză a prevederilor legale astfel modificate, cu motivarea că acestea nu retroactivează, deoarece nu conduc la o reanalizare a tuturor deciziilor emise anterior. Se susţine că, în acest mod, prin aplicarea în cauză a dispoziţiilor legale criticate, Curtea de Apel Bucureşti a încălcat principiul neretroactivităţii legii civile. Se arată că nu se poate vorbi de aplicarea principiului tempus regit actum, deoarece legea nouă s-a aplicat unor efecte juridice consumate. Invocă, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008.
    7. În ceea ce priveşte raportarea criticii de neconstituţionalitate la prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie invocă cele statuate în legătură cu acest text constituţional în Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014 şi arată că prevederile legale criticate sunt de natură a dezechilibra modalitatea de calcul al despăgubirilor, deoarece valoarea acestora este atât de redusă, încât nu se mai raportează în mod rezonabil la valoarea bunului, nefiind respectat principiul proporţionalităţii şi al justului echilibru între interesul individual, pe de o parte, şi cel general, al societăţii, pe de altă parte. Invocă aspecte din dosarul de fond, referitoare la valoarea bunului în cauză, conform grilei notariale. În acest sens se arată că legiuitorul a avut în vedere faptul că raportarea la grila notarială în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se face având în vedere amplasamentul şi categoria de folosinţă a imobilului la nivelul anului 2013. Mai invocă şi Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Preda şi alţii împotriva României, însă arată că, drept urmare a modificărilor prevederilor legale criticate, prin Legea nr. 111/2017, aceste statuări ale Curţii Europene nu mai sunt aplicabile, după cum nu mai este aplicabilă nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale pronunţată în această materie.
    8. Mai arată că, pe lângă modificările aduse art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin Legea nr. 111/2017 au fost abrogate în mod nelegal mai multe articole din Legea nr. 165/2013, care stabileau în sarcina Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor obligaţia de a înfiinţa Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, precum şi obligaţia de a organiza licitaţii, în vederea valorificării punctelor primite de către persoanele îndreptăţite, prin raportare tot la grila notarială valabilă în anul 2013. Se susţine că în acest mod sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi. De asemenea sunt create discriminări şi din perspectiva faptului că în anumite localităţi nu există evaluări ale unor terenuri agricole. Astfel, există terenuri care, la data exproprierii, erau agricole, iar în prezent aceleaşi terenuri sunt intravilane, astfel încât, pe grila notarială respectivă, nu sunt evaluate ca terenuri agricole, iar persoanele îndreptăţite primesc despăgubiri raportat la un teren intravilan, în contextul în care, la data preluării, terenul era agricol. De asemenea, prin luarea în considerare a adresei imobilului de la data exproprierii, precum şi a categoriei de folosinţă de la aceeaşi dată, nu se realizează o evaluare a despăgubirilor proporţională cu valoarea bunului. În practica instanţelor de judecată, petentul nu primeşte despăgubiri pentru terenul care i-a aparţinut, deoarece, la momentul acordării despăgubirilor, terenul se află în intravilan, având categoria de folosinţă curţi-construcţii, însă, în realitate, despăgubirile se acordă raportat la un teren extravilan, care nu are nicio legătură cu conţinutul legii, astfel cum a fost adoptată iniţial de Parlament.
    9. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, nu retroactivează, fiind firesc să se aplice în cauză, în acord cu principiul aplicării imediate a legii noi. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) se arată că dispoziţiile legale criticate nu afectează dreptul de proprietate în substanţa sa, ci intervin doar asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea acestuia, în limitele acordate de legiuitor. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, respectiv deciziile nr. 163 şi nr. 164 din 27 martie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    10. Prin Decizia civilă nr. 654 A din 5 septembrie 2017 şi prin Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunţate în dosarele nr. 37.383/3/2016 şi nr. 2.140/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi, respectiv, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Ioan Stănică şi, respectiv, de Elisabeta Mitroiu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva unor decizii de invalidare, respectiv de compensare, emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 303D/2018, se arată, în esenţă, că la data sesizării instanţei de judecată textul de lege criticat nu prevedea în mod expres că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se face în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, astfel încât evaluarea acestuia se făcea doar prin raportare la grila notarială în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Pe parcursul soluţionării cauzei a intrat în vigoare Legea nr. 111/2017, prin care a fost completat textul de lege criticat, în sensul precizării exprese că evaluarea imobilului se face prin luarea în considerare a categoriei de folosinţă de la data preluării. Or, în speţă, imobilul era încadrat la data preluării în categoria de folosinţă teren arabil, iar în prezent imobilul este situat în intravilanul localităţii, cu consecinţa unei diferenţe semnificative a evaluării. Se susţine, în acest sens, că aplicarea în cauză a formei modificate a textului de lege criticat contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, invocând în acest sens cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008.
    12. Se mai susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la egalitatea în faţa legii şi interzicerea discriminării, deoarece se naşte o discriminare între două categorii de persoane care au aceleaşi drepturi, respectiv persoanele ale căror dosare de despăgubire au fost soluţionate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispoziţiile articolului unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, şi persoanele ale căror dosare de despăgubire vor fi soluţionate după acest moment, prin aplicarea unui tratament juridic diferit.
    13. Se mai invocă şi contextul în care a fost emisă Legea nr. 165/2013, în considerarea numărului uriaş de solicitări privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, fiind invocate hotărârile din 12 aprilie 2010 şi 29 aprilie 2014, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Maria Atanasiu împotriva României şi, respectiv, Preda împotriva României. Prin acestea, Curtea europeană a statuat că Legea nr. 165/2013 nu a înlocuit, ci a completat prevederile legilor de restituire, considerând că modul de calcul şi de acordare a despăgubirilor se încadrează în marja de apreciere a statului, raportată şi la contextul economic al acestuia. De asemenea invocă cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv deciziile nr. 269 din 7 mai 2014 şi nr. 618 din 4 noiembrie 2014, prin care s-a statuat, între altele, că legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi de acordare a despăgubirilor, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar să fie adecvate, rezonabile şi capabile să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general. Or, se arată că, prin aplicarea formei modificate a textului de lege criticat, în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată, este încălcat dreptul de proprietate privată al autorului excepţiei, având în vedere că prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă a fost stabilit dreptul la acordarea de despăgubiri, în condiţiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
    14. Se mai susţine că textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 111/2017, încalcă înseşi principiile care au stat la baza emiterii Legii nr. 165/2013, prevăzute în art. 2 din acest act normativ, respectiv principiul echităţii, al transparenţei procesului de stabilire a măsurilor reparatorii şi al menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii.
    15. În Dosarul nr. 382D/2018 se mai arată că prevederile legale criticate sunt discriminatorii, întrucât, prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, respectiv în anul 2013, şi care nu este actualizată anual, se realizează o subevaluare a imobilului preluat abuziv. De asemenea se susţine că Legea nr. 165/2013 nu instituie soluţionarea cu celeritate a cererilor de despăgubire, spre deosebire de legislaţia reparatorie anterioară, iar achitarea despăgubirilor băneşti se face eşalonat.
    16. De asemenea, şi în acest dosar se mai susţine că textul de lege criticat intră în contradicţie cu principiul echităţii şi cu principiul menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii, reglementate prin art. 2 din Legea nr. 165/2013.
    17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale (deciziile nr. 269 din 7 mai 2014, nr. 618 din 4 noiembrie 2014 sau nr. 662 din 15 octombrie 2015), apreciind că prevederile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017, confirmă, în mod concret, modalitatea de evaluare a despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate.
    18. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    20. Avocatul Poporului consideră că sintagma „categoriei de folosinţă la data preluării acestuia“ din cuprinsul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, este constituţională în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului. În acest sens arată că această sintagmă este de natură a dezechilibra modalitatea de calcul şi acordare a despăgubirilor, întrucât, în unele cazuri, valoarea despăgubirilor este atât de redusă, încât nu poate fi raportată în mod rezonabil la valoarea bunului.
    21. Se apreciază că, deşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a recunoscut statului o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse, acesta însă trebuie să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, astfel încât despăgubirile acordate să nu fie cu mult sub valoarea bunurilor. Or, în cazul în care, în momentul evaluării imobilului se are în vedere, pe de o parte, aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar, pe de altă parte, se iau în considerare caracteristicile tehnice ale imobilului şi categoria de folosinţă de la data preluării acestuia, iar plata despăgubirilor se face peste cel puţin 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, există riscul ca valoarea despăgubirilor să nu mai poată fi, în mod rezonabil, proporţională cu valoarea bunului. Prin Hotărârea-pilot din 12 aprilie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a lăsat statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. De asemenea, în acord şi cu dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa europeană a stabilit că statul are dreptul de a expropria bunuri - inclusiv orice drepturi la despăgubire consfinţite de lege - şi de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor prin mijloace legislative, cu condiţia ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate să fie în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului.
    22. În ceea ce priveşte raportarea criticilor de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 15, 16 şi 20 din Constituţie apreciază că acestea nu pot fi reţinute, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 24 aprilie 1996.
    23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“
    26. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 46 - Dreptul la moştenire, art. 47 - Nivelul de trai, art. 52 alin. (3) privind răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor şi art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 14 - Interzicerea discriminării, precum şi ale art. 1 - Interzicerea generală a discriminării, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, respectiv, în Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie.
    27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sunt criticate, în esenţă, din perspectiva faptului că modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiect al deciziei de compensare se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. În acest sens se arată, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii civile, precum şi la egalitatea în drepturi, iar modalitatea de evaluare nu corespunde unei despăgubiri reale, în conformitate cu principiile enunţate în acest act normativ, respectiv principiile echităţii, al transparenţei procesului de stabilire a măsurilor reparatorii şi al menţinerii justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii.
    28. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în privinţa constituţionalităţii dispoziţiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, care îşi menţine valabilitatea şi în cazul de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, Curtea Constituţională, observând expunerea de motive a Legii nr. 165/2013, a arătat că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură, prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, aşa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele şi recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa în materia restituirii proprietăţilor. Astfel, Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunţării de către instanţa europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care au fost reţinute în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituţională a mai reţinut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menţionată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere.
    29. Totodată, Curtea Constituţională a remarcat jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele].
    30. Invocând jurisprudenţa sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reţinut că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    31. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de un control judecătoresc efectiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză, instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016).
    32. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragraful 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Prin decizia menţionată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie.
    33. Cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, respectiv art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, având în vedere că soluţia legislativă este, în esenţă, aceeaşi cu cea existentă înaintea modificării.
    34. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, dat fiind faptul că, la data sesizării instanţei de judecată, textul de lege criticat nu prevedea în mod expres că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se face în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, însă pe parcursul soluţionării cauzei, textul de lege criticat a fost modificat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, Curtea reţine că acestea nu sunt întemeiate. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că o lege nu este retroactivă atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004).
    35. Astfel, în prezenta cauză, nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situaţia juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanţă cu principiul tempus regit actum şi al aplicării imediate a legii noi.
    36. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai susţine şi încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, cu motivarea că se instituie o discriminare între două categorii de persoane care au aceleaşi drepturi, respectiv persoanele ale căror dosare de despăgubire au fost soluţionate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispoziţiile articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, şi persoanele ale căror dosare de despăgubire vor fi soluţionate după acest moment, prin aplicarea unui tratament juridic diferit.
    37. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia: faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Prin urmare, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic, în comparaţie cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost soluţionate înainte de modificarea textului de lege criticat, prin dispoziţiile articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, nu reprezintă un viciu de constituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiaşi principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).
    38. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    39. Prin urmare, având în vedere că cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin valabilitatea, mutatis mutandis, şi în prezentele cauze, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Stănică în Dosarul nr. 37.383/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi de Elisabeta Mitroiu în Dosarul nr. 2.140/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a Va civilă şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice