Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 168 din 9 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 168 din 9 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 568 din 3 iunie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Radu Anghel în Dosarul nr. 2.423/109/2018 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 172D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 173D/2019, nr. 174D/2019, nr. 175D/2019 şi nr. 251D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Petre Pârvuţ, Florea Bălan, Ion Militaru şi Gheorghe Orjanu în dosarele nr. 3.557/109/2018, nr. 2.450/109/2018, nr. 3.556/109/2018 şi nr. 8.186/109/2018 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 173D/2019, nr. 174D/2019, nr. 175D/2019 şi nr. 251D/2019 la Dosarul nr. 172D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost explicitată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, aminteşte că dispoziţiile de lege criticate au fost constatate ca fiind constituţionale prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, pronunţată de Curtea Constituţională.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierile din 3 decembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 2.423/109/2018, nr. 3.557/109/2018, nr. 2.450/109/2018 şi nr. 3.556/109/2018 şi Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.186/109/2018, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Radu Anghel, Petre Pârvuţ, Florea Bălan, Ion Militaru şi de Gheorghe Orjanu.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au un conţinut neclar, fapt ce a permis ca, în aplicarea legii, casele de pensii să utilizeze stagiul complet de cotizare avut în vedere de legea în vigoare la momentul recalculării, şi nu stagiul de cotizare complet, prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Or, o astfel de interpretare este contrară voinţei legiuitorului, aşa cum a fost exprimată în expunerea de motive la Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Consideră că sintagma „stagiu complet de cotizare“ din conţinutul textului de lege criticat nu poate fi interpretată decât în sensul stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015. Astfel, pentru persoanele al căror drept la pensie a fost stabilit în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 şi care au lucrat 20 de ani în grupa I de muncă ori 25 de ani în grupa a II-a de muncă, stagiul complet de cotizare trebuie să coincidă cu vechimea integrală în muncă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
    9. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, stabilesc însă, în sens contrar, că stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei. Astfel se aduce atingere principiului legalităţii, întrucât un act administrativ normativ contravine dispoziţiei legale în temeiul căreia a fost emis.
    10. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată în raport cu criticile formulate. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia legiuitorul se bucură de atribuţia exclusivă de stabilire a condiţiilor şi a criteriilor de acordare a drepturilor de pensie, inclusiv a modalităţilor de calcul al cuantumului acestui drept.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“
    15. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica formulată de autorii acesteia tinde la a demonstra că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au un conţinut neclar, iar înţelesul acestora trebuie stabilit în sensul că, în cazul recalculării pensiilor potrivit dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, stagiul de cotizare utilizat trebuie să fie cel stabilit la data pensionării, şi nu cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării. În cazul în care dispoziţiile de lege criticate se interpretează că stagiul de cotizare utilizat este cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, autorii excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 21 alin. (1).
    17. Faţă de critica formulată, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunţa asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeaşi decizie însă instanţa supremă a observat că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepţiei legiuitorului care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiaşi destinatar, şi beneficiul majorării de punctaj, şi cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2 introdus prin actul normativ menţionat“. Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) şi (6) din Legea nr. 263/2010 - şi 1 octombrie 2018, când se menţine acelaşi drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, şi anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“.
    18. În cuprinsul aceleiaşi decizii, paragrafele 83-85, instanţa supremă a explicitat diferenţele de reglementare care au determinat pronunţarea unei soluţii diferite faţă de cele reţinute în jurisprudenţa sa anterioară prin Decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, decizii la care fac trimitere şi autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate. În acest sens, a arătat că „aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislaţii anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluţia legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziţii derogatorii exprese în privinţa stagiului complet de cotizare pentru acordarea noului beneficiu instituit prin art. 169^1. Din cuprinsul Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii rezultă că recalcularea pensiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, trebuia realizată prin aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, care stabileau, spre deosebire de norma de la art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost explicitată prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, respectiv cel de 20 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi de 25 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010“.
    19. Sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată de instanţa supremă, a fost constatată ca fiind constituţională în urma examinării de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019.
    20. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate produc efecte de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că este lipsită de temei critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile.
    21. Curtea observă însă că argumentele formulate de autorii excepţiei se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziţia de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, şi anume a stagiului de cotizare. Or, faţă de această critică, reţine că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin acte normative viitoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).
    22. Cu toate acestea, acelaşi text constituţional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii. În acest sens, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. [...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).
    23. Or, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    24. Cu privire la încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, autorii excepţiei arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 192/2015, propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiţii speciale şi care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleaşi condiţii grele de muncă şi aceeaşi cotizaţie, pensii diferite, iar dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu realizează obiectivul propus de legiuitor, ci, din contră, în realitate se ajunge la o diminuare a pensiilor.
    25. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin expunerea de motive la Legea nr. 192/2015, s-a arătat, într-adevăr, că „propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiţii speciale şi care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă pentru aceleaşi condiţii grele de muncă, aceiaşi ani de cotizaţie, pensii diferite“. Curtea constată că intenţia legiuitorului a fost una de uniformizare a tratamentului juridic aplicabil unor persoane pensionate, de-a lungul timpului, în temeiul unor reglementări diferite. Curtea a arătat însă, în jurisprudenţa sa, că împrejurarea că, drept urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu nu poate avea semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora faţă de cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creşterii punctajelor anuale, cât şi a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 59).
    26. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a precizat că, „raportat la evoluţia legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, astfel cum a fost expusă în precedent, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut şi persoanelor aflate în situaţia reclamantului dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea, în plată, a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010“ (Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragraful 82).
    27. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia, prin procesul de recalculare în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensiile au fost diminuate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere prevederile exprese ale alin. (4) din acest articol de lege.
    28. În sfârşit, referitor la susţinerile potrivit cărora Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, ar conţine prevederi contrare Legii nr. 263/2010, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că „verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege“ (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, paragraful 64).
    29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Radu Anghel, Petre Pârvuţ, Florea Bălan, Ion Militaru şi Gheorghe Orjanu în dosarele nr. 2.423/109/2018, nr. 3.557/109/2018, nr. 2.450/109/2018, nr. 3.556/109/2018 şi nr. 8.186/109/2018 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016