Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 561 din 8 iunie 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.120/112/2009/a7 al acestei instanţe. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 176D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.286D/2019, având un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate, excepţie ridicată de creditoarea contestatoare BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Constanţa în Dosarul nr. 7.057/118/2010/a3 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 176D/2019 şi nr. 2.286D/2019, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.286D/2019 la Dosarul nr. 176D/2019, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că din analiza, în ansamblul său, a reglementării criticate din Legea nr. 85/2006, se constată că legiuitorul a stabilit termene clare care asigură un acces liber la justiţie. Arată, astfel, că la art. 122 alin. (1) se precizează că la fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidării şi cuprinse într-un program de administrare a lichidării care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi un plan de distribuire între creditori. De asemenea, la alin. (2) se prevede că, pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate prelungi cu cel mult o lună sau poate scurta termenul de prezentare a raportului şi a planului de distribuire. Împrejurarea că, potrivit reglementării criticate, procedura se realizează prin afişare nu contravine însă textelor din Constituţie invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că legiuitorul a stabilit anterior termene clare în care profesioniştii în domeniu să poată lua cunoştinţă de întreaga procedură.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 546 din 9 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.120/112/2009/a7, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată, într-o cauză civilă prin care se soluţionează o acţiune având ca obiect contestarea raportului şi a planului de distribuire a unor sume.
    8. Prin Încheierea din 9 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.057/118/2010/a3, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de creditoarea contestatoare BRD - Groupe Société Générale - S.A. - Sucursala Constanţa, într-o cauză civilă prin care se soluţionează o acţiune având ca obiect contestarea raportului şi a planului de distribuire a unor sume.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele excepţiei susţin, în esenţă, că ceea ce interesează sub aspectul accesului liber la justiţie priveşte lămurirea faptului dacă prin stabilirea momentului de curgere a termenului de contestare a planului de distribuire, raportat la momentul afişării la uşa instanţei a acestui plan, şi nu la momentul publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă, se încalcă sau nu accesul liber la justiţie al persoanelor ce au calitate procesuală de a ataca planul de distribuire. Acestea consideră că atât timp cât afişarea planului de distribuire la uşa instanţei este o măsură susceptibilă de arbitrariu, se respectă doar formal dreptul comitetului creditorilor sau al creditorilor de a formula contestaţii la planul de distribuire, întrucât aceştia nu au posibilitatea obiectivă să studieze dosarul cauzei pentru a putea observa dacă s-a afişat planul de distribuiri şi nici posibilitatea de a se deplasa zilnic la uşa instanţei pentru a afla dacă s-a afişat un plan de distribuire.
    10. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.286D/2019, apreciază că soluţia legislativă prevăzută de art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 este neconstituţională, fiind contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 din Constituţie. Arată, astfel, că legiuitorul prevede, pe de o parte, notificarea raportului şi planului către creditori, iar, pe de altă parte, este inconsecvent când stipulează că termenul de contestaţie curge de la afişarea înscrisurilor la uşa instanţei. Instanţa apreciază că aceste dispoziţii legale sunt neclare şi imprecise în ceea ce priveşte accesul efectiv la justiţie al celor interesaţi în a contesta raportul asupra fondurilor şi planul de distribuire între creditori, întrucât există două modalităţi de opozabilitate, şi anume notificarea fiecărui creditor şi afişarea la uşa instanţei, în timp ce normele criticate în cauză operează cu o noţiune parţială, respectiv contestaţia care trebuie introdusă în termen de 15 zile de la afişare la uşa instanţei. În acest context, instanţa face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 308 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora „Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestaţii la raport şi la plan, în termen de 15 zile de la afişare. O copie de pe contestaţie se comunică de urgenţă lichidatorului.“
    15. Curtea reţine că Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
    16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine normelor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la calitatea normei juridice, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum şi art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din cuprinsul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că potrivit art. 108 din Legea nr. 85/2006, ca urmare a intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor/administratorul judiciar [menţionată la art. 107 alin. (2) lit. e) din lege], debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii privind intrarea în faliment. De asemenea, potrivit art. 109 din Legea nr. 85/2006, în cazul intrării în faliment prin procedura simplificată, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului şi, în cazul debitorului persoană juridică, ridicarea dreptului de administrare şi dizolvarea acestuia tuturor creditorilor notificaţi conform art. 61 din lege, debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori registrului asociaţiilor şi fundaţiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii privind intrarea în faliment.
    18. Potrivit art. 116 din Legea nr. 85/2006, lichidarea bunurilor din averea debitorului va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare şi va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piaţă, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor şi metoda de valorificare a acestora şi în care se va preciza dacă vânzarea se va face în bloc sau individual ori o combinaţie a acestora, prin licitaţie publică sau negociere directă sau prin ambele metode. În acest context, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 317 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 4 mai 2007, în această fază procedurală se urmăreşte, în principal, protejarea intereselor creditorilor prin acoperirea unei cât mai însemnate părţi din creanţe şi, prin urmare, sunt justificate instrumentele legale pe care legea le pune la dispoziţia creditorilor pentru a asigura modalitatea optimă de valorificare a bunurilor debitorului.
    19. Din ansamblul reglementării cuprinse în art. 122 din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că la fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidării şi cuprinse într-un program de administrare a lichidării care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe, care va prevedea, printre altele, şi plata remuneraţiei sale, precum şi un plan de distribuire între creditori. Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe va cuprinde, cel puţin, soldul aflat în contul de lichidare după ultima distribuire, încasările efectuate de către lichidator din valorificarea fiecărui bun şi din recuperarea creanţelor, cuantumul dobânzilor sau al altor venituri de care beneficiază averea debitorului ca urmare a păstrării în conturi bancare a sumelor nedistribuite sau prin administrarea bunurilor existente în averea debitoarei, totalul sumelor aflate în contul de lichidare.
    De asemenea, planul de distribuire între creditori cuprinde în mod obligatoriu următoarele date referitoare la fiecare creditor pentru care se face distribuirea: ajustările aduse tabelului definitiv de creanţe, sumele distribuite deja, sumele rămase după ajustarea tabelului definitiv şi distribuirile efectuate deja, sumele ce fac obiectul distribuirii, sume rămase de plată după efectuarea distribuirii. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului şi lichidatorul va notifica aceasta fiecărui creditor, iar o copie de pe raport şi o copie de pe planul de distribuire vor fi afişate la uşa tribunalului. Raportul întocmit de către lichidator poate fi contestat, astfel încât comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestaţii la raport şi la plan, în termen de 15 zile de la afişarea la uşa instanţei. O copie de pe contestaţie se comunică de urgenţă lichidatorului. În termen de 20 de zile de la afişare, judecătorul-sindic va ţine cu lichidatorul, cu debitorul şi cu creditorii o şedinţă în care va soluţiona deodată, prin sentinţă, toate contestaţiile.

    20. Curtea reţine că dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevăd că au calitate procesuală de a contesta raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi planul de distribuire a sumelor încasate creditorii şi comitetul creditorilor debitorului în cauză. În sensul art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, prin creditor se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul debitorului, în condiţiile respectivei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, şi salariaţii debitorului.
    21. Raportat la criticile formulate, Curtea observă că, în esenţă, neconstituţionalitatea reglementării criticate este dedusă din împrejurarea că afişarea planului de distribuire la uşa instanţei este o măsură susceptibilă de arbitrariu, întrucât dreptul acordat comitetului creditorilor sau creditorilor de a contesta un plan de distribuire este acordat doar formal, aceştia neavând posibilitatea obiectivă de a studia dosarul cauzei pentru a afla dacă s-a afişat planul de distribuiri şi nici posibilitatea obiectivă de a se deplasa zilnic la uşa instanţei pentru a putea afla dacă s-a afişat planul de distribuire, în opoziţie cu eficienţa publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
    22. În acest context, Curtea învederează că potrivit art. 3 pct. 29 din Legea nr. 85/2006, Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, ce are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de lege. Întradevăr, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, însă, prin derogare de la această reglementare, art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 stipulează expressis verbis termenul de contestare a planului de distribuire, atât în ceea ce priveşte durata, cât şi momentul lui de începere.
    23. Astfel, dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevăd că momentul începerii curgerii termenului de contestare este cel învederat în mod expres de legiuitor, şi anume de 15 zile de la afişarea la uşa instanţei/tribunalului a copiei de pe raport şi de pe planul de distribuire, de la acel moment urmând a fi calculat termenul de contestare. Or, câtă vreme dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevăd existenţa unei proceduri speciale, derogatorii de la dreptul comun, ele se aplică cu prioritate faţă de norma generală, potrivit principiului de drept specialia generalibus derogant. Având în vedere că planul de distribuire este înregistrat la grefa tribunalului, iar o copie de pe raport şi o copie de pe planul de distribuire sunt afişate la uşa instanţei, lichidatorul având obligaţia de notifica aceasta fiecărui creditor, Curtea apreciază că părţile, comitetul creditorilor sau orice creditor interesat au posibilitatea reală şi efectivă de a lua cunoştinţă de actele de procedură, o atare modalitate de publicitate nefiind de natură a impieta asupra dreptului la apărare sau accesului la justiţie al acestora, întrucât, potrivit reglementării criticate, se pot formula contestaţii la raport şi la plan, în termen de 15 zile de la afişare, urmând, totodată, ca o copie de pe contestaţie să fie comunicată de urgenţă lichidatorului.
    24. În acest sens, în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a stabilit că în cadrul procedurii insolvenţei creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat şi instituirea unor norme de procedură speciale. Acest fapt nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanţie efectivă drepturilor creditorilor, iar instituirea unor proceduri speciale nu poate fi privită ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil. De asemenea, prin Decizia nr. 731 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, paragraful 20, Curtea a subliniat că deschiderea procedurii insolvenţei şi obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, fără ca aceasta să aibă, însă, semnificaţia încălcării drepturilor constituţionale de care se pot bucura părţile în cadrul unui proces echitabil.
    25. Totodată, prin Decizia nr. 256 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 13 iunie 2014, paragraful 13, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie şi exercitarea dreptului de apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, care trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a drepturilor fundamentale, în speţă fiind vorba de accesul liber la justiţie.
    26. Prin Decizia nr. 835 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012, Curtea a subliniat că toţi creditorii au acelaşi interes şi aceeaşi legitimitate în recuperarea creanţelor lor, dar lichidarea bunurilor din averea debitorului şi falimentul se fac în timp, în mod treptat, situaţie în care nu se pot recupera deodată toate creanţele. Această stare de lucruri impune stabilirea unei ordini de plată în raport cu natura creanţelor, ceea ce intră în atribuţiile legiuitorului. Or, stabilirea ordinii de plată a creanţelor se face prin norme juridice cu caracter procedural, iar, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    27. De altfel, Curtea observă că o procedură similară există şi în cazul publicării lichidării, astfel cum este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, care se face prin afişare la uşa instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul persoana juridică. Referitor la această situaţie, prin Decizia nr. 623 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018, paragrafele 15 şi 16, Curtea a învederat că prin reglementarea criticată, şi anume art. 68 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, legiuitorul a ales să opteze pentru modalitatea afişării la sediul instanţei, o asemenea manieră de aducere la cunoştinţă publică putând satisface imperativul publicităţii, necesar pentru exercitarea dreptului de a contesta bilanţul întocmit de lichidator. S-a subliniat că în condiţiile unei atitudini diligente, persoanele interesate pot afla despre lichidare şi au la dispoziţie un termen în care legea le permite să formuleze contestaţii. Prin urmare, Curtea a apreciat că o atare reglementare nu constituie un obstacol în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, nefiind de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil sau dreptului la apărare, care va putea fi exercitat plenar în cursul judecării contestaţiei prevăzute de lege.
    28. În fine, din perspectiva criticilor formulate în cauză, Curtea constată că art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, criticat în speţă, a devenit art. 160 alin. (5) în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Astfel, prin noua reglementare cuprinsă în art. 160 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a stipulat că „La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidării, lichidatorul judiciar va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe, precum şi un plan de distribuire între creditori, dacă este cazul. Raportul şi planul se înregistrează la grefa tribunalului şi se publică în BPI.“, iar potrivit art. 160 alin. (5) din lege, „Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestaţii la raport şi la plan în termen de 15 zile de la publicarea acestora în BPI. O copie de pe contestaţie se comunică de urgenţă lichidatorului judiciar. În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de formulare a contestaţiilor, dacă nu se depune nicio contestaţie, lichidatorul judiciar va proceda la plata efectivă a sumelor distribuite. În cazul în care s-au depus contestaţii, lichidatorul judiciar va reţine de la distribuire sumele supuse contestaţiei în condiţiile alin. (6), făcând plata sumelor necontestate.“
    29. Aşadar, în asentimentul susţinerilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea învederează că în noua reglementare din Legea nr. 85/2014, legiuitorul prevede expres că raportul şi planul de distribuire a fondurilor se înregistrează la grefa tribunalului, se afişează la uşa tribunalului, se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar termenul pentru formularea contestaţiilor la planul de distribuire curge de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă, şi nu de la afişarea la uşa tribunalului, astfel cum era în vechea reglementare cuprinsă în art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, criticată în speţă, soluţie legislativă pe care, însă, Curtea o consideră de natură a oferi suficiente garanţii constituţionale în ceea ce priveşte respectarea accesului la justiţie şi a dreptului la apărare, având un conţinut normativ clar şi previzibil. Astfel, chiar dacă, potrivit art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, o copie de pe raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi o copie de pe planul de distribuire erau afişate la uşa tribunalului, o atare modalitate de publicitate nu este de natură a împiedica persoana interesată, care depune un minimum de diligenţă, să îşi exercite dreptul stabilit prin lege, legiuitorul punând atât la dispoziţia comitetului creditorilor, cât şi a oricărui creditor un termen rezonabil, de 15 de zile de la afişare, pentru a formula contestaţii la raport şi la plan.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.120/112/2009/a7 al acestei instanţe, precum şi de BRD - Groupe Société Générale S.A. - Sucursala Constanţa în Dosarul nr. 7.057/118/2010/a3 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 martie 2022.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016