Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 700 din 28 iulie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 153/1/2025


┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │- vicepreşedintele │
│Mariana           │Înaltei Curţi de   │
│Constantinescu    │Casaţie şi Justiţie│
│                  │- preşedintele     │
│                  │completului        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Carmen Elena      │- preşedintele     │
│Popoiag           │Secţiei I civile   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- preşedintele     │
│Adina Oana Surdu  │Secţiei a II-a     │
│                  │civile             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- preşedintele     │
│                  │Secţiei de         │
│Elena Diana Tămagă│contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Adina Georgeta    │- judecător la     │
│Nicolae           │Secţia I civilă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Beatrice Ioana    │- judecător la     │
│Nestor            │Secţia I civilă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Lavinia Dascălu   │- judecător la     │
│                  │Secţia I civilă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Denisa Livia      │- judecător la     │
│Băldean           │Secţia I civilă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Liviu Eugen Făget │- judecător la     │
│                  │Secţia I civilă    │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin Horia      │- judecător la     │
│Mihăianu          │Secţia a II-a      │
│                  │civilă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│Valentina Vrabie  │Secţia a II-a      │
│                  │civilă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petronela Iulia   │- judecător la     │
│Niţu              │Secţia a II-a      │
│                  │civilă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Simona Maria      │- judecător la     │
│Zarafiu           │Secţia a II-a      │
│                  │civilă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│Adriana Nicolae   │Secţia a II-a      │
│                  │civilă             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│                  │Secţia de          │
│Carmen Maria Ilie │contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│                  │Secţia de          │
│Ionel Barbă       │contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│Veronica          │Secţia de          │
│Dumitrache        │contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│Emilian-Constantin│Secţia de          │
│Meiu              │contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- judecător la     │
│Alexandru Răzvan  │Secţia de          │
│George Popescu    │contencios         │
│                  │administrativ şi   │
│                  │fiscal             │
└──────────────────┴───────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 153/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.165/108/2023 şi de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor. Reclamanţii din cadrul ambelor dosare au formulat puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 17 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.165/108/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) prin raportare la alin. (1) al aceluiaşi articol din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se pot interpreta în sensul că vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare include şi vechimea acumulată în funcţia de avocat sau, dimpotrivă, această noţiune cuprinde exclusiv vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal juridic asimilat judecătorilor şi procurorilor."

    8. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 192/1/2025, Sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, nemodificată, conform cărora „persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensia de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie“, se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) („... o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţionali a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult“), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
    Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 integrează întregul conţinut al alin. (1) în ce priveşte funcţiile eligibile pentru pensia de serviciu şi dacă persoanele care se pot pensiona conform alin. (4) trebuie să aibă o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile de judecător şi procuror sau în această vechime se include şi perioada în care au fost avocat."

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    9. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (Legea nr. 303/2022)
    "ART. 211
    (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...)
    (4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.
    ART. 221
    (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii se bucură de stabilitate şi este asimilat judecătorilor şi procurorilor, inclusiv în ceea ce priveşte susţinerea examenului de admitere, de capacitate şi de promovare în grade, evaluarea activităţii profesionale, formarea profesională, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător."

    10. Este de menţionat că începând cu 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar art. 211 din Legea nr. 303/2022 are în prezent următorul conţinut:
    "ART. 211
    (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...)
    (4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    Dosarul nr. 2.165/108/2023
    11. Prin Contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la 3 iulie 2023, cu nr. 2.165/108/2023, reclamantul I.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, anularea Deciziei din 23 mai 2023 de respingere a cererii sale de acordare a pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă şi obligarea Casei Judeţene de Pensii Arad la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu 20 decembrie 2022, în temeiul art. 211 alin. (4) raportat la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
    12. Prin Încheierea nr. 6 din 2 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus strămutarea Dosarului nr. 2.165/108/2023 de la Tribunalul Arad la Tribunalul Timiş.
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 468 din 8 aprilie 2024, Tribunalul Timiş a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de reclamantul I.D. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad.
    14. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul I.D., susţinând, în esenţă, că interpretarea legală a art. 211 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 303/2022 conduce la concluzia că un fost magistrat, care nu a plecat din funcţia deţinută din motive imputabile şi care la data împlinirii vârstei de pensionare se afla în exercitarea unei profesii juridice enunţate în alin. (1) al art. 211, cu condiţia să aibă cel puţin 25 de ani vechime asimilată în magistratură, se poate pensiona cu pensie de serviciu.

    Dosarul nr. 684/40/2024
    15. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă la 11 aprilie 2024, cu nr. 684/40/2024, reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziei din 27 februarie 2024, emisă de pârâtă, având ca obiect respingerea cererii sale de acordare a pensiei de serviciu şi obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu data Cererii înregistrate cu nr. xx/8.02.2023, în conformitate cu art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022.
    16. În motivare, reclamantul a apreciat că, în cauză, vechimea de cel puţin 25 de ani în funcţiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este îndeplinită prin adiţionarea unor perioade în care reclamantul a exercitat profesia de procuror şi cea de avocat.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    17. Instanţele de sesizare au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiile au ca obiect stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, soluţionarea pricinii depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 211 alin. (4) raportat la alin. (1) al aceluiaşi articol din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    Dosarul nr. 2.165/108/2023
    18. Prin punctul de vedere exprimat, apelantul-reclamant a precizat că, în opinia sa, norma legală cuprinsă în art. 211 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 303/2022 este clară, în sensul că vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu include şi vechimea acumulată în funcţia de avocat. În consecinţă, apelantul-reclamant a conchis că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept indicate la paragraful 7.

    Dosarul nr. 684/40/2024
    19. Prin punctul de vedere exprimat, reclamantul a susţinut că dispoziţiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, sub aspectul vechimii de cel puţin 25 de ani în funcţiile enumerate de acest text, nu pot fi aplicate diferit, în sensul că, în cazul magistraţilor în funcţie, norma de drept să aibă o aplicare deplină, integrându-se în calculul vechimii în funcţie şi perioada în care s-a exercitat funcţia de avocat, iar în cazul foştilor magistraţi, norma de drept să fie limitată numai la vechimea în funcţiile de judecător/procuror.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    Dosarul nr. 2.165/108/2023
    20. Opinia instanţei de trimitere este, în esenţă, aceea că în reglementarea textului normativ analizat legiuitorul a optat pentru circumstanţierea condiţiei privind vechimea de cel puţin 25 de ani prin trimiterea la funcţiile enumerate în alin. (1) al art. 211, trimitere cu caracter dual, în condiţiile în care ea poate fi interpretată fie ca o referire la funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, regăsite în partea introductivă a primului alineat, fie ca o trimitere la funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, funcţii indicate în teza a doua a aceluiaşi alineat pentru a contura conţinutul vechimii de 25 de ani a persoanelor care la data pensionării au ocupaţia de judecător, procuror, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
    21. Curtea de Apel Timişoara susţine că trimiterea pe care legiuitorul o face prin alin. (4) al art. 211 la funcţiile enumerate la alin. (1) nu înseamnă că vizează toate funcţiile juridice avute în vedere în alin. (1) la stabilirea vechimii în magistratură de cel puţin 25 de ani necesare în vederea pensionării. Instanţa de trimitere a considerat că norma de trimitere are în vedere exclusiv persoanele care au exercitat funcţiile de judecător şi procuror şi care, în cadrul vechimii necesare pentru pensionare, pot solicita adiţionarea perioadelor de exercitare a funcţiilor de magistrat-asistent şi personal de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor, prevăzute în alin. (1) al aceluiaşi articol.

    Dosarul nr. 684/40/2024
    22. În opinia instanţei de trimitere, dispoziţiile art. 211 din Legea nr. 303/2022, în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate în Dosarul nr. 684/40/2024, sunt de natură a crea o divergenţă de interpretare, fiecare opinie exprimată fiind temeinic justificată şi rezultând din interpretarea restrictivă sau, din contră, extensivă a dispoziţiilor legale aplicabile.
    23. Arată că în raza Curţii de Apel Suceava există orientări jurisprudenţiale diferite între Tribunalul Suceava, sens în care indică Sentinţa nr. 1.021 din 17 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 977/86/2023, şi Sentinţa nr. 957 din 9 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 978/86/2023, şi curtea de apel, sens în care indică Decizia civilă nr. 585 din 30 mai 2024 şi Decizia civilă nr. 467 din 18 aprilie 2024.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    24. Într-o orientare jurisprudenţială majoritară, instanţele judecătoreşti naţionale au opinat că dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că vechimea de 25 de ani în funcţiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol se referă exclusiv la funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, nicidecum la celelalte funcţii juridice, întrucât o altă interpretare ar nesocoti scopul reglementării.
    25. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale au fost depuse Decizia nr. 4.972 din 25 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 18.942/3/2023; Sentinţa nr. 4.503 din 12 iunie 2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 27/3/2024; Decizia nr. 1.954/A/2023 din 18 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 411/112/2023; Decizia nr. 267/A/2024 din 19 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 403/112/2023*; Decizia civilă nr. 739 din 5 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.747/108/2023; Sentinţa nr. 118 din 31 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.747/108/2023; Decizia nr. 598 din 22 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.216/105/2023; Sentinţa civilă nr. 258 din 27 februarie 2024, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.154/120/2023, Decizia nr. 66/2025 din 6 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 629/91/2024; Sentinţa nr. 413/2024 din 17 octombrie 2024, pronunţată de Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.022/91/2023, şi Sentinţa nr. 414/2024 din 17 octombrie 2024, pronunţată de Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 629/91/2024.
    26. Au fost exprimate şi opinii teoretice în acelaşi sens, de către Tribunalul Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia civilă, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Călăraşi.
    27. Într-o orientare jurisprudenţială minoritară s-a opinat că dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate în sensul că vechimea de 25 de ani în funcţiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol include şi vechimea acumulată în funcţia de avocat, sens în care a fost depusă Sentinţa civilă nr. 1.112 din 27 noiembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 1.628/103/2023, definitivă.
    28. În acelaşi sens au fost comunicate şi opinii teoretice de către Tribunalul Teleorman - Completul privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Vaslui.
    29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    30. În exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării, au fost pronunţate mai multe decizii care prezintă relevanţă cu privire la soluţionarea prezentelor sesizări.
    31. Prin Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. 334/108/2013 al Tribunalului Arad - Secţia civilă şi s-a constatat că dispoziţiile art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    32. Prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. I-IV, art. XIII alin. (5) şi (6) şi ale art. XV din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi anexele nr. 1-3 la aceasta sunt neconstituţionale.
    Totodată, a fost respinsă, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate.

    33. Prin Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională, în ansamblul său.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    34. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate decizii ce pot prezenta relevanţă asupra dezlegării chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări.
    35. Prin Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de către Tribunalul Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma nemodificată, conform cărora «persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie», se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) («o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult»), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.“
    36. Prin Decizia nr. 90 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.553/3/2024 şi a stabilit că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023“.
    37. În ceea ce priveşte reglementarea legală anterioară, prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 897/118/2018 şi a stabilit că „Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani“.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    38. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt admisibile, propunând ca, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, să se statueze că: Vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării
    39. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă anterior menţionate la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu ale cărei dispoziţii se completează.
    40. În lumina acestor dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate ale unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:
    - existenţa unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanţa competentă să le soluţioneze (de dreptul muncii, de contencios administrativ şi fiscal);
    – instanţa de trimitere să judece cauza în primă instanţă ori în calea de atac;
    – sesizarea să privească o chestiune de drept;
    – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    41. Se constată că în Dosarul nr. 2.165/108/2023 reclamantul a solicitat obligarea Casei Judeţene de Pensii Arad la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu 20 decembrie 2022, în temeiul art. 211 alin. (4) raportat la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar în Dosarul nr. 684/40/2024 reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Botoşani la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu data de 8.02.2023, în conformitate cu art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022.
    42. Evaluând elementele sesizărilor de faţă, se constată că primele cerinţe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării şi existenţa unor cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite.
    43. Aşadar, instanţele de trimitere au fost învestite cu soluţionarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menţionat.
    44. Instanţele de trimitere sunt învestite cu soluţionarea cauzei în fond, respectiv în apel, corespunzător competenţelor legale conturate prin dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la art. 95 pct. 1 şi art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
    45. De asemenea, este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate ca problema de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    46. În privinţa condiţiei referitoare la caracterul esenţial al lămuririi chestiunii de drept pentru soluţionarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în mod constant, în jurisprudenţa sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecinţele pe care le produce interpretarea normei de drept, are aptitudinea de a determina soluţionarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecăţii.
    47. În cauză, chestiunea sesizată are aptitudinea de a se repercuta asupra dezlegării în drept a raportului dedus judecăţii, faţă de criticile din apel, respectiv faţă de obiectul învestirii instanţei în cea de-a doua sesizare, fiind verificată astfel, condiţia legăturii cu soluţionarea pricinii.
    48. În ce priveşte conţinutul chestiunii de drept şi caracterul ei veritabil în declanşarea mecanismului hotărârii prealabile, instanţele de trimitere relevă situaţia juridică a persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, la data formulării cererii de pensionare au ocupaţia de avocat şi au o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţii juridice, vechime compusă din perioada în care persoana vizată a exercitat funcţia de judecător sau procuror, la care se adiţionează perioada în care a profesat ca avocat.
    49. În concret, ceea ce se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este să stabilească dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) prin raportare la alin. (1) al aceluiaşi articol din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, se pot interpreta în sensul că vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare include şi vechimea acumulată în funcţia de avocat sau, dimpotrivă, această noţiune cuprinde exclusiv vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal juridic asimilat judecătorilor şi procurorilor.
    50. Caracterul neclar al reglementării derivă din modalitatea, ce poate fi considerată imprecisă, a trimiterii pe care art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, o face la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol în scopul de a determina conţinutul semantic al sintagmei „vechime de cel puţin 25 de ani“, prevăzută drept condiţie indispensabilă obţinerii pensiei de serviciu.
    51. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudenţă unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în raţiunea edictării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este considerată admisibilă, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile anterior menţionate.
    52. Instanţele de trimitere au expus punctul lor de vedere, iar din jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie, arătată la pct. VII din prezenta decizie, reiese faptul că sunt date premisele unor interpretări diferite ale normei legale, susceptibilă să dea naştere unei jurisprudenţe neunitare.

    XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept
    53. Se reţine că esenţa dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este de a stabili dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se interpretează în sensul că trimiterea pe care textul o face la funcţiile enumerate la art. 211 alin. (1) se referă la toate funcţiile care sunt menţionate în acest alineat sau doar la funcţiile enumerate în prima parte a alin. (1), anume acelea de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
    54. Potrivit art. 211 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022: „(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...) (4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.“
    55. Art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabileşte condiţiile în care poate fi exercitat dreptul la pensie de către acele persoane care la data formulării cererii de pensionare ocupă funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
    56. Rezultă că art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabileşte condiţiile de stagiu şi de vârstă necesar a fi îndeplinite cumulativ la pensionare de către persoanele care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcţie.
    57. În cazul persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu se află în funcţie, reglementat de art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispoziţiile legale sunt clare, în sensul că se include în calculul vechimii de 25 de ani necesare pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu şi activitatea de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.
    58. Dacă pentru situaţia persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu nu se mai află în funcţie din motive neimputabile condiţia referitoare la vârsta de 60 de ani necesară pentru pensionare este clar exprimată, în schimb, pentru descrierea condiţiei de vechime legiuitorul utilizează norma de trimitere ca mecanism de legiferare, stabilind că vechimea de 25 de ani se raportează la funcţiile enumerate în norma prevăzută în art. 211 alin. (1), forma nemodificată.
    59. Cum s-a arătat, art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, constituie sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcţie.
    60. Interpretarea gramaticală (textuală), precum şi cea sistematică (sau contextuală) a celor două alineate ale aceluiaşi articol nu pot conduce decât la concluzia logică potrivit căreia trimiterea pe care o realizează alin. (4), atunci când face referire la vechimea „numai în funcţiile enumerate la alin. (1)“, vizează situaţia funcţiilor în raport cu care se cere să se realizeze asimilarea vechimii (de judecător, procuror şi personal de specialitate juridică asimilat acestora) şi care, deci, ar fi utile în calculul vechimii pentru obţinerea pensiei, iar nu situaţia altor funcţii sau activităţi asimilate (care nu au caracter efectiv în calculul vechimii, în sensul dispoziţiilor anterior menţionate, pentru obţinerea pensiei de serviciu de către persoane care au altă ocupaţie la data împlinirii vârstei de pensionare).
    61. De asemenea, o interpretare contextuală adecvată trebuie să ţină seama şi de faptul că textul normativ supus analizei aparţine unei legi care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor, fiind deci parte componentă a unui sistem de reglementări ce contribuie la conturarea statutului juridic al magistraţilor. Aceasta înseamnă că, dacă alin. (1) al art. 211 din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, are în vedere, în mod evident, condiţiile de pensionare a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, atunci beneficiul recunoaşterii unei vechimi în magistratură, rezultată din acumularea vechimii în alte profesii juridice, nu poate fi extins în afara profesiilor juridice pentru care a fost edictată norma din art. 211 alin. (1).
    62. Acelaşi sens al normei este dat şi de interpretarea istorico-teleologică, ţinându-se seama, deopotrivă, de contextul adoptării actului normativ, precum şi de finalitatea urmărită prin edictarea normei într-o anumită modalitate.
    63. Astfel, din punct de vedere teleologic, în mod evident, scopul acordării acestei pensii de serviciu a fost unul de asigurare a unei compensaţii pentru incompatibilităţile şi restrângerile libertăţii individuale aferente funcţiei de magistrat, precum şi unul social, de a oferi un plus de atractivitate acestei funcţii, nicidecum, deci, în considerarea specificului funcţiilor asimilate ca reprezentând vechime în magistratură (avocat, consilier juridic etc.).
    64. Conform celor statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020: „Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiţia vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu şi perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.“
    65. Dacă s-ar interpreta în sensul că beneficiul asimilării vechimii în magistratură cu vechimea în alte profesii juridice este aplicabil inclusiv persoanelor prevăzute la alin. (4) al art. 211, care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcţie, s-ar putea ajunge la situaţia în care pensia de serviciu reglementată de art. 211 alin. (1) să fie generată de o vechime de 25 de ani numai în funcţia de avocat, consilier juridic sau în una dintre celelalte funcţii de specialitate juridică enumerate în alin. (1), ceea ce este contrar înseşi reglementării pensiei de serviciu a magistraţilor ca parte din statutul lor.
    66. A da o astfel de interpretare dispoziţiilor art. 211 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, ar însemna deturnarea scopului acestei legi de la reglementarea „statutului judecătorilor şi procurorilor“ şi acordarea unui statut asemănător altor profesii juridice, în condiţiile în care acestea nu sunt grevate de incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare şi care definesc, în egală măsură, statutul unei profesii la care se doreşte asimilarea, dar doar din punctul de vedere al beneficiului pensiei, nu şi al responsabilităţilor care însoţesc exerciţiul funcţiei de magistrat.
    67. Or, o asemenea interpretare ar contrazice atât voinţa legiuitorului (intentio legis) în legătură cu definirea unui anume statut al judecătorilor şi procurorilor, cât şi motivele care au stat la baza reglementării (ratio legis), care decurg din exercitarea profesiei de magistrat.
    68. Din perspectivă istorică, dispoziţiile Legii nr. 303/2022, în forma nemodificată, cu privire la condiţiile necesare a fi îndeplinite cumulativ la solicitarea acordării dreptului la pensie de serviciu, reflectă aceeaşi concepţie a legiuitorului rezultată şi din reglementarea anterioară.
    69. Astfel, din interpretarea dispoziţiilor art. 211 din Legea nr. 303/2022, corespondentul art. 82 din Legea nr. 303/2004, reiese faptul că sunt prevăzute cerinţe distincte de vârstă/vechime ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de pensia de serviciu, de către persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc funcţia de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, faţă de persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc o altă funcţie.
    70. Potrivit art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004: „Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie (…)“.
    71. Prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani.“
    72. Ca şi în reglementarea anterioară Legii nr. 303/2022, tratamentul juridic aplicat celor două categorii de beneficiari ai prevederilor art. 211 alin. (1) şi (4) nu este identic, condiţiile impuse de art. 211 alin. (4) fiind mai restrictive.
    73. Această diferenţă de tratament a fost invocată, de altfel, în faţa Curţii Constituţionale, susţinându-se încălcarea principiului egalităţii, reglementat de art. 16 din Constituţia României, republicată.
    74. Criticile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, din perspectiva existenţei unei discriminări între magistraţii în funcţie şi foştii magistraţi, au fost apreciate ca fiind nefondate de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, arătându-se că: „Persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, cele care, deşi au trecut în altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări“.
    75. Dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, nu lipsesc de valabilitate statuările anterioare ale instanţei de contencios constituţional, care au caracter de principiu, ci, dimpotrivă, îşi păstrează actualitatea, principiile care guvernează acordarea pensiei de serviciu, din perspectiva analizată, nesuferind modificări.
    76. De asemenea, o confirmare a interpretării potrivit căreia vechimea de cel puţin 25 de ani prevăzută de art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, are în vedere numai vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal juridic asimilat judecătorilor şi procurorilor o aduce Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare de la data de 1.01.2024.
    77. Prin Legea nr. 282/2023, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că: „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani (...)“.
    78. Din modul de redactare a art. 211 alin. (1), forma modificată, respectiv prin enumerarea funcţiilor juridice raportat la care poate fi realizată vechimea, rezultă fără echivoc voinţa legiuitorului, în sensul că numai o vechime de cel puţin 25 de ani realizată exclusiv în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Curtea Constituţională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 poate fi luată în considerare la stabilirea dreptului la pensie de serviciu. Altfel spus, vechimea numai în funcţiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este o condiţie ce se cere a fi îndeplinită pentru exercitarea dreptului la pensia de serviciu.
    79. Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, aşa cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind, prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcţie de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituţionale a independenţei justiţiei“ şi că vechimea efectivă în funcţie este dimensionată la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluţii legislative cuprinse în reglementarea în vigoare şi racordând-o la cerinţele stabilite în Decizia Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020.
    80. Reiese astfel că dispoziţia conţinută în art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, nu poate fi interpretată în sensul că vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare ar include şi vechimea acumulată în funcţia de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, consecinţa fiind că norma de trimitere îi are în vedere doar pe titularii din prima teză a art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată.

    81. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 2.165/108/2023 şi de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024.
    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, stabileşte că:
    "Vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca Emilia Leote

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"