Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 161 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 161 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1039 din 10 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de Societatea Spin Com Exim - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.458/2/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 446D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Constantin Dădălău, pentru autoarea excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că reprezentantul autoarei excepţiei a depus la dosarul cauzei un punct de vedere prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi o serie de înscrisuri.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia şi arată că, în esenţă, textul criticat instituie o discriminare între diferiţii actori de pe piaţa importurilor de echipamente electrice şi electronice, întrucât instituie o contribuţie suplimentară în cazul constatării de diferenţe între cantităţile de echipamente electrice şi electronice importate şi cele raportate ca fiind introduse pe piaţă, în condiţiile în care nu există o obligaţie sau o contribuţie de bază pentru cantităţile de echipamente electrice şi electronice importate. Se apreciază că obligaţia de plată prevăzută de textul criticat este instituită cu titlu de sancţiune, deşi este denumită contribuţie suplimentară, în condiţiile în care nu este instituită o contribuţie de bază. De asemenea, se susţine că textul criticat nu respectă exigenţele de claritate şi predictibilitate a legii, întrucât, în litigiu, a fost nevoie de realizarea unei expertize tehnice pentru a se stabili cum ar trebui să se aplice dispoziţiile criticate la situaţia de fapt. Nu în ultimul rând, reprezentantul autoarei realizează o prezentare a cadrului legislativ relevant în materie şi a situaţiei de fapt din litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public apreciază, în principal, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. Pe fondul excepţiei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată. Se arată că norma juridică relevă preocuparea legiuitorului pentru stabilirea regimului juridic al veniturilor din care este compus Fondul pentru mediu şi se referă la o contribuţie pentru diferenţele dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare şi cele constatate ca fiind efectiv colectate. Se precizează că norma nu este discriminatorie, se aplică tuturor situaţiilor edictate de ipoteza acesteia, iar discriminarea nu se poate raporta la situaţiile diferite la care face referire autoarea excepţiei.
    5. Reprezentantul autoarei excepţiei solicită acordarea cuvântului în replică, ocazie cu care precizează că în cauză sunt incidente prevederile legale ce vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 şi 31 decembrie 2019, perioada în care contribuţia este percepută pentru diferenţele dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice constatate prin control şi cele declarate. Se arată că abia din anul 2020 s-a introdus contribuţia la care face referire reprezentantul Ministerului Public.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 4 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.458/2/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Spin Com Exim - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unor acte administrativ-fiscale, prin care a fost stabilită obligaţia autoarei excepţiei de a plăti, printre altele, contribuţia prevăzută de textul de lege criticat.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că textul criticat instituie o contribuţie suplimentară la Fondul pentru mediu în cazul în care Administraţia Fondului pentru Mediu constată diferenţe între cantităţile de echipamente electrice şi electronice importate de operatorii economici faţă de cele raportate de aceştia, deşi legiuitorul nu stabileşte o obligaţie de plată de bază. Se mai arată că textul criticat instituie o contribuţie suplimentară pentru operatorii economici care nu îşi îndeplinesc obligaţia de declarare în termen a cantităţii de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională, în condiţiile în care declararea în termen nu presupune nicio contribuţie. Tratamentul egal ar presupune ca legea să impună o contribuţie de bază, a cărei nerespectare să creeze obligaţia plăţii unei amenzi, precum şi a contribuţiei suplimentare şi a eventualelor accesorii. Prin urmare, textul criticat, care stabileşte că încălcarea unei obligaţii conduce la naşterea unei obligaţii complet noi de plată, a unei taxe inexistente pentru restul subiecţilor de drept, care derulează acelaşi tip de activităţi comerciale, este discriminatoriu.
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia invocată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. În acest sens, a invocat jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi şi noţiunea de discriminare, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării.
    11. Guvernul reţine că textul criticat reglementează o contribuţie pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare şi cantităţile efectiv colectate, contribuţie obligatorie pentru operatorii economici în activitatea cărora se constată o diferenţă. Astfel, nu se poate vorbi despre o situaţie analoagă între operatorii economici în a căror activitate se constată o diferenţă între cantităţile de deşeuri şi cei în a căror activitate nu se constată o astfel de diferenţă.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autoarei excepţiei şi cele ale procurorului, concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. w) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 30 decembrie 2005. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate ale autoarei excepţiei, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, care au următorul conţinut:
    "(1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din (...) w) o contribuţie în cuantumul prevăzut în anexa nr. 5, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, astfel:
    1. de la data de 1 ianuarie 2017 până la data de 31 decembrie 2019, pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului ca fiind introduse pe piaţa naţională;."

    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia susţine că textul criticat instituie o contribuţie suplimentară la Fondul pentru mediu în cazul în care Administraţia Fondului pentru Mediu constată diferenţe între cantităţile de echipamente electrice şi electronice importate de operatorii economici faţă de cele constatate ca fiind introduse pe piaţă de aceştia, deşi legiuitorul nu stabileşte o obligaţie de plată de bază. În aceste condiţii, autoarea excepţiei invocă o pretinsă discriminare între operatorii economici în a căror activitate se constată o diferenţă între cantităţile de echipamente electrice şi electronice importate faţă de cantităţile de echipamente constatate ca fiind introduse pe piaţă de aceştia şi acei operatori economici în a căror activitate nu se constată o astfel de diferenţă.
    17. Curtea reţine că Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice (art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005). Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, Fondul pentru mediu este constituit din: contribuţia datorată de persoanele care vând deşeuri; taxa datorată de operatorii economici deţinători de surse staţionare pentru emisiile de poluanţi în atmosferă; contribuţia datorată de proprietarii sau administratorii de depozite pentru deşeurile municipale, deşeuri din construcţii şi desfiinţări; contribuţia datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, şi care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje; contribuţia datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională substanţe clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu; contribuţia datorată de administratorul, respectiv proprietarul pădurii, pentru vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase obţinute, contribuţia datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării; contribuţia datorată de gestionarii fondurilor de vânătoare pentru gestionarea acestora; donaţii, sponsorizări, asistenţă financiară din partea persoanelor fizice sau juridice române ori străine şi a organizaţiilor sau organismelor internaţionale; sumele încasate din restituirea finanţărilor acordate şi accesoriile aferente acestora; sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu; taxe pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu; dobânzi şi penalităţi de orice fel datorate de către debitorii Fondului pentru mediu; contribuţia datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale; ecotaxa datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi de transport; taxe datorate de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională uleiuri, pe bază minerală, semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri; sumele datorate de operatorul sau operatorul de aeronave pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă; suma reprezentând contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate; sumele virate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011; contribuţia datorată de operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv de gestionare a anvelopelor uzate; contribuţia datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare de deşeuri; contribuţia datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice, precum şi baterii şi acumulatori portabili.
    18. În ceea ce priveşte contribuţia prevăzută de textul criticat, Curtea arată că aceasta este una dintre taxele care asigură venitul Fondului pentru mediu şi a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 30 iunie 2016 şi aprobată prin Legea nr. 96/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2018. În preambulul Ordonanţei de urgenţă nr. 39/2016 se arată că „deşeurile de echipamente electrice şi electronice reprezintă unul dintre domeniile-ţintă care trebuie reglementate, iar, ca o consecinţă imediată a neadoptării măsurilor stabilite prin prezentul act normativ, sunt afectate, pe de o parte, interesele şi obiectivele politicii de mediu privind conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii umane, iar, pe de altă parte, îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020“.
    19. Curtea învederează că legiuitorul are competenţa de a introduce o astfel de contribuţie la Fondul pentru mediu precum cea criticată, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, paragraful 24, şi Decizia nr. 251 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 4 august 2023, paragraful 21), legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public ce necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). În acest sens, Curtea arată că, prin Decizia nr. 174 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 30 iulie 2020, paragraful 24, a reţinut că impunerea unei taxe/unei contribuţii este o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, revenind atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice îndatorirea de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător, fără ca prin această măsură să se aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    20. În continuare, instanţa de contencios constituţional reţine că modul de stabilire a contribuţiei prevăzute de textul criticat se regăseşte în anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, care face referire la categoriile de echipamente prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, şi aceasta este în cuantum de 5 lei, respectiv 20 de lei per kilogram de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, în funcţie de categoria de echipamente. În acest context, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 prevede măsuri pentru protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, prin reducerea efectelor globale ale utilizării resurselor şi prin îmbunătăţirea eficienţei utilizării acestor resurse (art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015).
    21. Curtea constată că această contribuţie este un remediu de drept fiscal, care are rolul de a remedia consecinţele juridice rezultate dintr-o declarare inexactă a cantităţii de echipamente electrice şi electronice puse pe piaţa naţională de operatorii economici.
    22. Luând în considerare elementele de mai sus, Curtea reţine că textul criticat are ca scop conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, a sănătăţii umane, prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Obligaţia de plată a contribuţiei instituite de textul criticat revine tuturor operatorilor economici în a căror activitate se constată existenţa unei diferenţe între cantitatea de echipamente electrice şi electronice importate faţă de cantităţile de echipamente constatate ca fiind introduse pe piaţă de operatorii economici.
    23. În acest context, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situaţii juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie justificându-se doar atunci când pentru situaţii similare se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1176 din 13 decembrie 2004). Curtea Constituţională a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noţiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza D.H. şi alţii împotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60, Hotărârea din 16 martie 2010, pronunţată în Cauza Carson şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 61).
    24. Raportând considerentele de principiu mai sus enunţate la textul dedus controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că, în cazul de faţă, prevederile legale criticate se aplică tuturor operatorilor economici aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât încălcarea principiului egalităţii în faţa legii nu poate fi reţinută.
    25. Referitor la nemulţumirea autoarei excepţiei cu privire la modalitatea de stabilire a contribuţiilor la Fondul pentru mediu, instanţa de contencios constituţional observă că maniera în care legiuitorul a reglementat contribuţia datorată de operatorii economici care importă echipamente electrice şi electronice este în acord cu scopul urmărit de acesta, respectiv conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, a sănătăţii umane, prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, şi respectă principiul egalităţii în drepturi. Este firesc ca legiuitorul să instituie obligaţia de a plăti o contribuţie/o taxă la Fondul pentru mediu în cazul în care un operator economic introduce pe piaţa naţională un număr mai mare de echipamente electrice şi electronice, întrucât creşte impactul asupra mediului înconjurător şi sunt generate mai multe deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
    26. De asemenea, Curtea subliniază că modificările legislative aduse aliniază legislaţia din România cu legislaţia europeană în domeniul gestionării deşeurilor (Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice) şi implementează unele instrumente economice foarte importante pentru modernizarea gestionării deşeurilor din România.
    27. Cu privire la solicitarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva exigenţelor de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, Curtea constată că nu poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenţei sale, temeiurile excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanţei de judecată în faţa căreia a fost invocată excepţia, astfel că în faţa Curţii Constituţionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepţiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 332 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 2 iulie 2019, paragraful 31, şi Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013).
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Spin Com Exim - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.458/2/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. w) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 161 din 8 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016