Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 523 din 5 iulie 2017

Comenteaza legea


┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu       │- preşedinte        │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache        │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu       │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea  │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar  │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila         │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Fabian Niculae       │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Florina Mohora în Dosarul nr. 46.470/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 63D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 98D/2016 şi nr. 178D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea Civilă de Avocaţi Enescu & Cuc din Bucureşti în Dosarul nr. 93.324/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti şi de Iulian Lixandru în Dosarul nr. 49.549/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă. De asemenea, Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 181D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 7.170/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 98D/2016, autoarea excepţiei a depus o cerere scrisă prin care solicită judecarea în lipsă. De asemenea, mai referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 181D/2016, autorul excepţiei a depus la dosar o copie a Deciziei civile nr. 61 din 20 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, care face trimitere, pe larg, la Hotărârea din 30 iunie 2016 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată în Cauza C-288/14 - Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.
    6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 98D/2016, nr. 178D/2016 şi nr. 181D/2016 la Dosarul nr. 63D/2016.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 98D/2016, nr. 178D/2016 şi nr. 181D/2016 la Dosarul nr. 63D/2016, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la dispoziţiile legale criticate, precum şi că ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost adoptată având în vedere o situaţie extraordinară. Se mai arată că aceasta prevede actualizarea despăgubirilor în funcţie de indicele preţurilor de consum.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Sentinţa civilă nr. 12.949 din 25 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 46.470/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată Florina Mohora într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    10. Prin Încheierea din 18 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 93.324/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea Civilă de Avocaţi Enescu & Cuc din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    11. Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 49.549/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Iulian Lixandru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    12. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.170/30/2015, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marius-Sabin Miron într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind obligaţia de a face, respectiv restituirea taxei pe poluare, precum şi plata dobânzilor cuvenite în urma pronunţării unor hotărâri judecătoreşti.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului este neconstituţională, întrucât lipseşte de eficienţă hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea integrală a sumelor provenite din prelevarea ilegală a unei taxe. Eşalonarea pe o durata de 5 ani, cu plata anuală a unei cote de 20% din sumele datorate, determină o amânare nelegală şi abuzivă a plăţilor cuvenite integral de persoanelor îndreptăţite la restituire, echivalând practic cu privarea de o despăgubire adecvată şi întrun termen rezonabil pentru prejudiciul cauzat prin plata nedatorată a taxei.
    14. Conform art. 52 alin. (3) din Constituţie, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate cetăţenilor săi. Statul nuşi poate acoperi propria culpă, deoarece, dacă a aplicat o legislaţie neconformă cu dreptul Uniunii Europene, acesta nu poate ca, ulterior, să îşi stabilească acele condiţii în care răspunde, peste hotărârile judecătoreşti care nu pot fi modificate prin ordonanţe, deoarece se aduce atingere separaţiei puterilor în stat. De asemenea, trebuie avută în vedere „o problemă de echitate constituţională“, respectiv faptul că, dacă cetăţeanul a plătit toată taxa odată, nu este normal ca returnarea sa se facă în 5 ani. Nu are relevanţă că sumele vor fi actualizate pe parcursul celor 5 ani, ci ceea ce are relevanţă este faptul că acei cetăţeni care au obligaţii fiscale sunt obligaţi să le achite într-un termen incomparabil mai scurt, iar dacă nu le achită, atunci statul are drept să execute direct fără ca cetăţeanul să beneficieze de vreo posibilitate de a eşalona.
    15. Cetăţeanul sau profesionistul care nu îşi plăteşte contribuţiile, impozitele determinate printr-o decizie de impunere (titlu executoriu), nu are posibilitatea obligării statului la eşalonarea plăţii pe 5 ani, în schimb statul aflat în faţa unui titlu executoriu (hotărâre judecătorească) prin care este obligat la restituirea impozitului/taxei încasat/încasate nelegal poate eşalona restituirea timp de 5 ani.
    16. Scopul demersului judiciar, într-o cauză care nu are caracter complex, prin prisma probatoriului succint, va putea fi atins abia după 7 ani. Acest lucru apare ca fiind injust, având în vedere că Guvernul a încasat banii, i-a cheltuit ineficient, iar la momentul la care este obligat să îi restituie emite acte normative prin care înlătură aplicabilitatea imediată a unor hotărâri judecătoreşti. Având în vedere faptul că instituţia de stat are calitatea de debitor, fapt confirmat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, aceasta nu are alte drepturi decât cele ale oricărui alt debitor, adică poate, de bunăvoie, să procedeze la executare sau poate fi demarată procedura executării silite. Când executarea de bunăvoie a fost refuzată, atunci se poate proceda în mod legal la executarea silită ca procedeu legal de recuperare a creanţei.
    17. Argumentele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât, în preambulul ordonanţei de urgenţă, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia, însă, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.
    18. Atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanţe de urgenţă îl reprezintă drepturi, libertăţi sau îndatoriri fundamentale, intervenţia legiuitorului delegat trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea tuturor atributelor acestor drepturi.
    19. În Dosarul nr. 178D/2016, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului este neconstituţională, întrucât înlătură dreptul de a cere executarea silită a statului prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă. Nu modul în care se execută titlul executoriu este supus analizei, ci respingerea însăşi a ideii de executare silită. În opinia sa, nu există prevedere constituţională sau europeană care să poată justifica refuzul de a executa conform procedurii stabilite, prin executor judecătoresc. Dreptul creditorului de a se adresa executorului judecătoresc nu poate fi înlăturat.
    20. Dacă măsurile protecţioniste sunt abuzive, ele trebuie combătute. Autoritatea fiscală, ca parte a puterii administrative este scutită de controlul judiciar, iar puterea judecătorească este exclusă. În acest fel, comportamentul abuziv al autorităţii fiscale nu poate fi adus în faţa justiţiei.
    21. În Dosarul nr. 181D/2016, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că statul nu poate să refuze, să omită, sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri, iar lipsa fondurilor nu este considerată un motiv justificat pentru întârziere, cu atât mai mult cu cât instituţia debitoare nu a invocat lipsa fondurilor. Autorul excepţiei apreciază că reducerea cuantumului creanţei ce trebuie să o primească de la o instituţie a statului prin indexarea sumelor cu indicele preţurilor de consum, acesta fiind negativ, este cauzată tot de acţiunile guvernanţilor, în special, prin reducerea T.V.A.
    22. Cu alte cuvinte, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că acel criteriu folosit de legiuitorul delegat, respectiv indicele preţurilor de consum, nu este de natură să acopere integral prejudiciul suferit prin faptul că trebuie să aştepte timp de 5 ani restituirea sumelor datorate de stat. Acest indice a fost în ultimii ani negativ, datorită politicii fiscale a statului român care a decis reducerea cotei de T.V.A., ceea ce a dus la o scădere a preţurilor reflectată în indicele menţionat. Astfel, sistemul de referinţă prevăzut de ordonanţa de urgenţă pentru acoperirea prejudiciului îşi pierde relevanţa. În acest fel, are loc o îmbogăţire fără justă cauză a statului, lucru inadmisibil.
    23. De asemenea se mai arată că regimul juridic al drepturilor fundamentale nu poate fi afectat prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, astfel cum s-a întâmplat cu ordonanţa de urgenţă criticată.
    24. Autorii excepţiei mai consideră că este înfrânt şi principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se creează o diferenţă de tratament juridic nejustificată între persoanele care au iniţiat, în acelaşi timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe de poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obţinut, în urma aceluiaşi gen de procese, titluri executorii şi au reuşit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obţinute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, şi nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită.
    25. Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, menţionând jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 602 din 1 octombrie 2015.
    26. Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul de lege criticat este conform cu prevederile constituţionale invocate, nefiind vorba despre încălcarea egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi nici a dreptului individual de proprietate, din moment ce actul normativ invocat se adresează unei categorii largi de subiecţi, pentru care prevede o eşalonare a drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile.
    27. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neexistând nicio contradicţie cu normele constituţionale invocate.
    28. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    29. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015. Se mai arată că legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa.
    30. Avocatul Poporului apreciază, în punctul său de vedere exprimat în dosarele nr. 63D/2016, nr. 178D/2016 şi nr. 181D/2016, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine argumentele reţinute de instanţa de contencios constituţional în deciziile nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014, nr. 133 din 10 martie 2015, nr. 732 din 29 octombrie 2015 şi nr. 762 din 5 noiembrie 2015.
    31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Obiectul reunit al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, dispoziţii care au următorul cuprins:
    "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu.
(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).
(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).“"

    34. Curtea mai reţine că prevederile alin. (2) al art. XV au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în dosare.
    35. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 4 privind nediscriminarea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 52 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi în art. 115 alin. (4) şi (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate se poate deduce, în mod rezonabil, că autorul acesteia a înţeles să se refere şi la prevederile art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea europeană din Constituţia României.
    36. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat prin mai multe decizii, dintre care reţine Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015 şi Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015.
    37. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat, legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor (a se vedea Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, menţionată mai sus, paragraful 43).
    38. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare, este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragraful 24).
    39. Cât priveşte încălcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (Hotărârea din 29 august 1996, pronunţată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, şi Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea Europeană a reţinut că dreptul la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 36-39). Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa.
    40. Sub aspectul pretinsei afectări a dreptului de proprietate, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi atins, deci dreptul de proprietate (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 25).
    41. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea a mai constatat că nu poate fi primită critica potrivit căreia statul-debitor nu plăteşte nicio „penalitate“ care să acopere prejudiciul rezultat ca urmare a lipsirii autorului-creditor de folosinţa sumei pe o perioadă atât de îndelungată. Astfel, potrivit art. XV alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, sumele care se restituie în temeiul actului normativ se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, iar dispoziţiile art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 fac referire la „dobânzile calculate până la data plăţii integrale“.
    42. În ceea ce priveşte invocarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, paragraful 26, Curtea, pornind de la premisa de necontestat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională, a analizat cumulat motivele invocate în preambulul ordonanţei de urgenţă pentru justificarea situaţiei extraordinare. Astfel, s-a conchis că există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, după caz, astfel încât a apreciat că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, adică o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a considerat că scopul urmărit prin adoptarea actului normativ criticat - atenuarea efectelor unei stări de criză economică generalizată - a implicat, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică, ceea ce a reclamat, în mod indubitabil, urgenţă. Totodată, dat fiind caracterul temporar al unei situaţii extraordinare, Curtea a subliniat că Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun, atunci când statul este debitor, deoarece este sarcina statului să găsească soluţii pentru executarea conformă a hotărârilor judecătoreşti, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, ci, mai degrabă, s-ar pune în evidenţă elemente de oportunitate legislativă.
    43. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, paragraful 40, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate.
    44. Curtea Constituţională reţine că, la data de 30 iunie 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat hotărârile din cauzele C-288/14 Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, şi C-200/14 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaş, şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu, în care s-a reţinut, în dispozitive, că: „Principiul efectivităţii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a sumelor datorate în temeiul dreptului Uniunii şi al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătoreşti executorii precum sistemul în discuţie în litigiul principal, care prevede o eşalonare pe cinci ani a rambursării acestor sume şi care condiţionează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justiţiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autorităţile publice să îşi îndeplinească obligaţiile dacă acestea nu şi le îndeplinesc de bunăvoie.“ Cerinţele rezultate din aceste hotărâri nu au, însă, relevanţă constituţională, ele ţinând de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
    45. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 4, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21, art. 44, art. 52, art. 53 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), precum şi în art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea europeană din Constituţie.
    46. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florina Mohora şi de Iulian Lixandru în dosarele nr. 49.549/300/2015 şi nr. 46.470/300/2015 ale Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea Civilă de Avocaţi Enescu & Cuc din Bucureşti în Dosarul nr. 93.324/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, precum şi de Marius-Sabin Miron în Dosarul nr. 7.170/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2017.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 161 din 16 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare