Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 667 din 16 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu în Dosarul nr. 6.686/189/2020 al Judecătoriei Bârlad şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.633D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 464D/2022, nr. 1.727D/2022 şi nr. 2.033D/2022, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate a unor prevederi identice, excepţii ridicate de Istvan Peter Gerenyi şi de Ramona Ionela Reznic în dosarele nr. 15.128/302/2021 şi 6.191/302/2022 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi de Daniel Ştefan Simion în Dosarul nr. 5.538/245/2022 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 464D/2022, nr. 1.727D/2022 şi nr. 2.033D/2022 la Dosarul nr. 2.633D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Criticile raportate la art. 16 alin. (1) din Constituţie nu se susţin pentru că acesta vizează interzicerea discriminării între diferite categorii de cetăţeni. Arată că nu se încalcă nici dreptul de proprietate, deoarece eşalonarea urmăreşte tocmai plata creanţelor, atunci când vor exista banii necesari. Art. 73 din Constituţie nu este aplicabil, pentru că drepturile salariale, inclusiv ale magistraţilor, nu trebuie să fie în mod obligatoriu reglementate prin lege organică.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 23 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.686/189/2020, Judecătoria Bârlad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu într-o cauză având ca obiect anularea încheierii de suspendare a executării silite şi formează obiectul Dosarului nr. 2.633D/2021.
    8. Prin încheierile din 25 ianuarie 2022 şi 1 iulie 2022, pronunţate în dosarele nr. 15.128/302/2021 şi nr. 6.191/302/2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţiile au fost ridicate de Istvan Peter Gerenyi într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare şi care formează obiectul Dosarului nr. 464D/2022 şi de Ramona Ionela Reznic într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.727D/2022.
    9. Prin Încheierea din 19 august 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.538/245/2022, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Daniel Ştefan Simion într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare şi formează obiectul Dosarului nr. 2.033D/2022.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că se încalcă aşteptarea legitimă, recunoscută în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a persoanelor cărora li s-a recunoscut sporul pentru condiţii periculoase, prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b) din cap. II din anexa II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin hotărâre judecătorească, precum şi principiul securităţii raporturilor juridice. Această lege recunoaşte un drept, în vreme ce prevederile criticate îl încalcă, astfel încât se ajunge la necorelarea dintre ele.
    11. Puterea legislativă a încălcat separaţia puterilor în stat, în speţă prerogativele puterii judecătoreşti, deoarece statul, în loc să facă tot posibilul pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, împiedică valorificarea acestora de către cei în favoarea cărora au fost pronunţate.
    12. Art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 încalcă accesul liber la justiţie care, astfel, devine iluzoriu. De asemenea, se încalcă dreptul la respectarea bunurilor persoanelor şi se acordă o protecţie disproporţionată intereselor statului faţă de cele ale persoanelor particulare. Art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale impune executarea oricărei hotărâri a unei instanţe judecătoreşti, în acest sens invocându-se Hotărârea din 8 aprilie 2004, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Assanidze împotriva Georgiei, paragraful 181. De asemenea, se arată că se încalcă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, în sensul că statul nu poate invoca lipsa de resurse pentru neexecutarea unei obligaţii stabilite prin hotărâre judecătorească, ci, cel mult, o poate invoca în împrejurări excepţionale care însă nu pot afecta însăşi substanţa dreptului ocrotit de art. 6 paragraful 1 din Convenţie. Prevederile criticate lasă fără efecte procesul judiciar la capătul căruia a fost obţinut dreptul a cărui realizare este eşalonată.
    13. În continuare se arată că statul şi-a oferit o poziţie privilegiată, cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, faţă de cetăţeni, deoarece şi-a acordat posibilitatea de a eşalona plăţile faţă de cetăţeni, obligat prin hotărâre judecătorească, în vreme ce aceştia nu au această posibilitate cu referire la plata către stat a obligaţiilor fiscale. Remediul la această soluţie îl reprezintă, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, acordarea dreptului care constituie obiectul privilegiului şi categoriei excluse, respectiv cetăţenilor.
    14. Mai departe se arată că se încalcă art. 44 alin. (1) din Constituţie, în componenta referitoare la garantarea creanţelor asupra statului, precum şi că măsura contestată este disproporţionată, invocându-se, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Cauza Ambruosi împotriva Italiei, invocată şi în Decizia Curţii nr. 432 din 7 aprilie 2011. De asemenea, invocă şi Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului Burdov împotriva Rusiei, potrivit căreia neexecutarea hotărârii judecătoreşti prin care se dă naştere unei creanţe constituie o încălcare a dreptului de proprietate ocrotit de Convenţie.
    15. Totodată, se mai arată că prin aplicarea prevederilor criticate şi în cazul salariilor magistraţilor, soluţie prin care se derogă de la prevederile cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, se încalcă art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 şi 76 din Constituţie. Astfel, Guvernul nu trebuie să reglementeze în materia statutului magistraţilor, inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea acestora, deoarece doar Parlamentul, prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 125 alin. (2) din Constituţie, o poate face. În susţinere este invocată Decizia Curţii nr. 474 din 28 iunie 2016. Se arată că s-au încălcat normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece prin ordonanţă de urgenţă s-au anulat dispoziţiile relevante din Legea nr. 303/2004, lege organică, potrivit căreia drepturile salariale de la nivelul lunii decembrie 2017 nu puteau fi diminuate decât în condiţiile acesteia, iar stabilirea regulilor de salarizare se putea efectua doar printr-o lege specială care viza doar categoria magistraţilor.
    16. În final, se mai arată că se încalcă şi art. 17 din Convenţie, deoarece nu există niciun motiv real sau serios pentru lipsirea de efecte a hotărârilor judecătoreşti.
    17. Judecătoria Bârlad apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    18. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 464D/2022, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei.
    19. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul 1.727D/2022, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    20. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    21. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul conţinut:
    "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019–31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)."

    25. Se apreciază că dispoziţiile criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 referitor la statul român, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 73 referitor la categoriile de legi, art. 76 referitor la adoptarea legilor şi a hotărârilor şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, precum şi art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 14 referitor la interzicerea discriminării şi art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie referitor la protecţia proprietăţii, art. 1 din Protocolul nr. 12 referitor la interzicerea generală a discriminării la Convenţie, precum şi art. 20 referitor la egalitatea în faţa legii şi art. 21 referitor la nediscriminare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a validat, printr-o jurisprudenţă constantă, de exemplu, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, practica legislativă de adoptare a unor reglementări, de exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, care au prevăzut eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar. În esenţă, Curtea a reţinut că acestea au în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul de criză economică naţională şi internaţională.
    27. De asemenea, Curtea a statuat că statul ca debitor nu şi-a arogat mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile în care măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. În aceste condiţii, Curtea a constatat că situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic (a se vedea paragraful 23 al Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020, precitată).
    28. În mod similar şi critica din prezenta cauză raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie şi-a găsit deja un răspuns în jurisprudenţa Curţii, de exemplu, în paragraful 24 al deciziei anterior citate, în care s-a reţinut că nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, aceasta se recunoaşte şi legiuitorul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat. Deşi autorităţile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătoreşti îndreptate împotriva sa, în situaţii de excepţie, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăţi, dificultăţi financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţie; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.
    29. În continuare, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, rămân pe deplin relevante cele reţinute în Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, paragraful 25, prin care Curtea a admis că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi că neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (Hotărârea din 19 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Ambruosi împotriva Italiei, paragrafele 28-34, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă Guvernul, prin adoptarea tipului de reglementare criticat şi în prezenta cauză, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora, măsura fiind, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată.
    30. Având în vedere caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, instanţa constituţională apreciază că, în mod necesar, reiese că şi critica potrivit căreia Guvernul a încălcat atribuţiile puterii judecătoreşti este neîntemeiată. Astfel, câtă vreme Curtea a admis că practica statală de eşalonare a plăţilor constatate prin hotărâri judecătoreşti este legitimă din punctul de vedere al prevederilor constituţionale care garantează dreptul de proprietate privată şi egalitatea în drepturi, nu i se poate imputa Guvernului o intruziune contrară art. 1 alin. (4) din Constituţie în exercitarea puterii judecătoreşti.
    31. În sfârşit, cu referire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la pretinsa încălcare de către Guvern a obligaţiei de a nu reglementa în materia salarizării magistraţilor, care, în opinia autorilor, poate fi reglementată exclusiv de către Parlament, prin lege organică, Curtea apreciază că acestea trebuie să fie respinse deoarece, potrivit art. 115 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă în domenii care constituie obiectul legilor organice.
    32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprundenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu în Dosarul nr. 6.686/189/2020 al Judecătoriei Bârlad, de Istvan Peter Gerenyi şi de Ramona Ionela Reznic în dosarele nr. 15.128/302/2021 şi nr. 6.191/302/2022 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi de Daniel Ştefan Simion în Dosarul nr. 5.538/245/2022 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"