Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Sotir-Claudiu Banu în Dosarul nr. 618/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.667D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 618/105/2019, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Sotir-Claudiu Banu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare a unor sume încasate cu titlu necuvenit. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că, potrivit dispoziţiilor legale incidente pentru anul 2016, singurele persoane cu invaliditate permanentă gradul I care puteau cumula sumele cuvenite cu titlu de prestaţii de asigurări sociale cu sumele încasate din activităţi independente erau nevăzătorii. 6. Astfel, prin modalitatea de reglementare stabilită de legiuitor, s-a creat o discriminare evidentă între pensionarii cu invaliditate permanentă gradul I, în sensul că au fost favorizaţi nevăzătorii şi discriminaţi toţi ceilalţi pensionari cu invaliditate permanentă gradul I, în condiţiile în care, pentru autorul excepţiei, programul de dializă presupune transportul la unitatea medicală din două în două zile, impune un regim alimentar şi un tratament medical absolut necesare, astfel că necesităţile materiale sunt evident considerabile. 7. Autorul excepţiei învederează că legiuitorul a remediat această discriminare prin adoptarea art. I pct. 6 din Legea nr. 217/2017. 8. Faţă de toate aceste motive, consideră că prin art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017, pensionarul de invaliditate încadrat în gradul I de invaliditate şi înscris în programul de dializă este discriminat în raport cu nevăzătorii, care sunt tot pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I, însă cărora legea în forma iniţială le permitea cumularea pensiei cu veniturile realizate din activităţi independente. 9. Acest tratament discriminatoriu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 10. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată însă că autorul acesteia critică doar dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, referitoare la nevăzători, astfel că doar acestea vor fi supuse controlului de constituţionalitate. Dispoziţiile de lege criticate sunt următoarele: „(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: [...] b) nevăzătorii.“ 15. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege, în redactarea criticată de autorul excepţiei, au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 februarie 2018, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, reţinând, în esenţă, că este lipsit de orice sens şi raţiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că şi-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. Curtea a reţinut că dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plăţii pensiei de invaliditate este consecinţa recăpătării capacităţii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiţionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiţionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă (paragraful 15 din Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017). 17. În prezenta cauză, autorul excepţiei este o persoană care a dobândit pensie de invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire [art. 69 lit. a) din Legea nr. 263/2010], dar a realizat, în acelaşi timp, şi venituri din activităţi independente. Astfel, cele reţinute prin decizia Curţii Constituţionale mai sus amintită sunt incidente şi în ceea ce îl priveşte. 18. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au fost supuse unor modificări ulterioare, prin Legea nr. 217/2017, care prin dispoziţiile art. I pct. 6 a prevăzut extinderea categoriei persoanelor care pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente sau independente, incluzând şi categoria din care face parte autorul excepţiei. Curtea reţine însă că, în reglementarea drepturilor de asigurări sociale acordate, legiuitorul, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 47 alin. (2), are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). Modificarea condiţiilor de acordare a pensiei cu consecinţa lărgirii sferei beneficiarilor drepturilor de asigurări sociale nu conduce per se la concluzia că dispoziţiile legale anterioare, mai restrictive, au avut un caracter discriminatoriu, în măsura în care legiuitorul nu invocă un astfel de motiv în expunerea de motive ori în nota de fundamentare a actului normativ modificator, ci poate fi o simplă opţiune în ceea ce priveşte politica aplicabilă în materia reglementată. Or, în ceea ce priveşte modificările aduse Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 6 din Legea nr. 217/2017, examinând expunerea de motive a acestei legi, precum şi procesul legislativ, Curtea constată că legiuitorul nu a invocat necesitatea înlăturării unor inechităţi între categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie. 19. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia se află într-o situaţie similară nevăzătorilor, astfel că ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament juridic, Curtea observă că, în perioada în care dispoziţiile de lege criticate au fost în vigoare, legiuitorul a exclus de la posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri din activităţi independente toţi titularii dreptului la pensie de invaliditate de gradul I şi II, pentru motivele reţinute prin Decizia nr. 761 din 23 noiembrie 2017. Prin urmare, autorul excepţiei este supus unui tratament juridic egal cu toate persoanele aflate în situaţii similare sau comparabile cu a sa. 20. Nevăzătorii reprezintă o excepţie pentru care legiuitorul a prevăzut un tratament juridic aparte nu doar în ceea ce priveşte posibilitatea cumulului pensiei cu alte venituri, ci şi în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă (art. 59 din Legea nr. 263/2010) şi condiţiile de acordare a pensiei de invaliditate [art. 76 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Această diferenţă de reglementare este determinată de impactul major pe care deficienţa vizuală gravă îl are asupra capacităţii persoanei de a munci şi asupra şanselor de a găsi un loc de muncă în condiţiile diminuării semnificative ori lipsei văzului, care reprezintă una dintre abilităţile senzoriale necesare în majoritatea covârşitoare a profesiilor ori a altor activităţi producătoare de venit. 21. Chiar dacă situaţia autorului excepţiei este incontestabil dificilă, prin prisma faptului că este o persoană care se califică pentru acordarea pensiei de invaliditate de gradul I, situaţiile comparate de acesta sunt totuşi diferite, astfel că se apreciază că tratamentul juridic diferit nu are semnificaţia unei discriminări contrare prevederilor art. 16 din Constituţie. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sotir-Claudiu Banu în Dosarul nr. 618/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
