Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 657 din 14 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. I pct. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 623/102/2021/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.561D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 539D/2022, nr. 1.446D/2022, nr. 1.911D/2022, nr. 523D/2023, nr. 1.201D/2023, nr. 1.289D/2023, nr. 1.873D/2023, nr. 2.845D/2023, nr. 2.906D/2023, nr. 2.986D/2023-nr. 2.988D/2023, nr. 3.006D/2023, nr. 3.007D/2023, nr. 3.450D/2023, nr. 16D/2024, nr. 338D/2024, nr. 530D/2024, nr. 531D/2024, nr. 585D/2024, nr. 1.529D/2024 şi nr. 2.176D/2024, excepţii ridicate de Ministerul Justiţiei şi, în acele cauze în care s-a subrogat în drepturile acestuia, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv dosarele nr. 1.201D/2023 şi nr. 1.529D/2024, în cauze având ca obiect drepturi salariale.
    4. Excepţiile au ca obiect prevederi normative similare şi au fost ridicate în dosarele nr. 1.911/122/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 2.349/86/2021 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, nr. 4.145/107/2020, nr. 4.802/107/2021, nr. 1.107/107/2021 şi nr. 3.186/107/2023 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 25.007/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.198/90/2021 şi nr. 3.777/90/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 256/87/2023 al Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 842/117/2022 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.192/109/2023 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 6.904/109/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 1.133/107/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, nr. 681/86/2022 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 2.524/121/2022 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, nr. 2.997/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 612/99/2022 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 3.678/120/2022 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 2.933/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 7.211/118/2022 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi nr. 2.927/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă.
    5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 539D/2022, nr. 1.446D/2022, nr. 1.911D/2022, nr. 523D/2023, nr. 1.201D/2023, nr. 1.289D/2023, nr. 1.873D/2023, nr. 2.845D/2023, nr. 2.906D/2023, nr. 2.986D/2023-nr. 2.988D/2023, nr. 3.006D/2023, nr. 3.007D/2023, nr. 3.450D/2023, nr. 16D/2024, nr. 338D/2024, nr. 530D/2024, nr. 531D/2024, nr. 585D/2024, nr. 1.529D/2024 şi nr. 2.176D/2024 la Dosarul nr. 2.561D/2021 care a fost primul înregistrat. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei, deoarece se solicită cenzurarea de către Curtea Constituţională a interpretării date de instanţele judecătoreşti textelor normative criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea civilă din 13 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 623/102/2021/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. I pct. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.561D/2021.
    9. Prin Încheierea din 8 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.911/122/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, în forma iniţială, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 539D/2022.
    10. Prin Încheierea civilă din 30 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.349/86/2021, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost introdus prin pct. 1 al art. I din Legea nr. 71/2015, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost introdus prin pct. 1 al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.446D/2022.
    11. Prin încheierile din 10 noiembrie 2021, 12 septembrie 2023, 5 decembrie 2023 şi 27 februarie 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.145/107/2020, nr. 4.802/107/2021, nr. 1.107/107/2021 şi nr. 3.186/107/2023, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.911D/2022, nr. 2.986D/2023, nr. 530D/2024 şi nr. 1.529D/2024.
    12. Prin Încheierea din 6 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 25.007/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarului Curţii Constituţionale nr. 523D/2023.
    13. Prin încheierile din 26 aprilie 2023 şi 17 octombrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 4.198/90/2021 şi nr. 3.777/90/2021, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.201D/2023 şi nr. 3.007D/2023.
    14. Prin Sentinţa nr. 279 din 27 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 256/87/2023, Tribunalul Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.289D/2023.
    15. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 842/117/2022, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.873D/2023.
    16. Prin Sentinţa civilă nr. 3.377 din 13 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.192/109/2023, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.845D/2023.
    17. Prin Încheierea din 18 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 6.904/109/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.906D/2023.
    18. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.133/107/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.987D/2023.
    19. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 681/86/2022, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.988D/2023.
    20. Prin Încheierea din 25 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.524/121/2022, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.006D/2023.
    21. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.997/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.450D/2023.
    22. Prin Sentinţa civilă nr. 2.387 din 5 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 612/99/2022, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 16D/2024.
    23. Prin Sentinţa nr. 270 din 28 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.678/120/2022, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor relevante din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 338D/2024.
    24. Prin Încheierea din 7 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.933/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii sau de gradul profesional pe care aceştia l-au dobândit. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 531D/2024.
    25. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 7.211/118/2022, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20 din 2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 585D/2024.
    26. Prin Încheierea din 17 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.927/111/2022, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi ale art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.176D/2024.
    27. Excepţiile au fost ridicate de Ministerul Justiţiei şi, în acele cauze în care s-a subrogat în drepturile acestuia, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv în dosarele nr. 1.201D/2023, nr. 3.007D/2023 şi nr. 1.529D/2024, în cauze având ca obiect drepturi salariale.
    28. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, procurorii din cadrul DNA şi cei din cadrul DIICOT sunt salarizaţi la fel cum sunt salarizaţi procurorii încadraţi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul General). Coeficienţii de multiplicare în funcţie de care se calculează indemnizaţia procurorilor de la Parchetul General cresc de la 19 (procuror) până la 23 (procuror adjunct al procurorului general). Reclamanţii din cauzele în care a fost ridicată prezenta excepţie fac parte din categorii profesionale de asemenea salarizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, dar ale căror indemnizaţii sunt calculate în funcţie de coeficienţi de multiplicare mai mici decât cei în funcţie de care se calculează indemnizaţiile procurorilor DNA şi DIICOT. Aceştia au solicitat prin acţiunile care constituie obiectul dosarelor în care a fost ridicată prezenta excepţie stabilirea propriilor indemnizaţii prin raportare la aceiaşi coeficienţi de multiplicare luaţi în calcul la stabilirea indemnizaţiilor procurorilor DNA şi DIICOT.
    29. În esenţă, Ministerul Justiţiei, pârât în acţiunile judecătoreşti în care a invocat prezenta excepţie, susţine că salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte şi reclamanţii din aceste acţiuni trebuie să se realizeze potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. Cu alte cuvinte, trebuie ca salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte reclamanţii din acţiunile în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate să ţină seama de nivelul instanţelor/parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, şi nu de coeficienţii de multiplicare în funcţie de care se stabileşte indemnizaţia pentru categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea la instanţe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA şi DIICOT. Dacă interpretarea criticată de autorul excepţiei ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecinţe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curţii Constituţionale care au validat soluţia ca salarizarea magistraţilor să se realizeze în raport cu gradul instanţelor sau al parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanţei/parchetului unde activează magistraţii constituie o încălcare a separaţiei puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuţie a legiuitorului.
    30. În argumentarea interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în sensul că acestea nu ar trebui să permită salarizarea reclamanţilor din acţiunile în care a fost ridicată prezenta excepţie în funcţie de coeficientul de multiplicare al indemnizaţiilor procurorilor DNA şi DIICOT, autorul excepţiei invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 16 iunie 2009. Prin această decizie, Curtea a validat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 3 şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 care prevede salarizarea procurorilor DNA şi DIICOT la nivelul procurorilor care funcţionează în cadrul Parchetului General. Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că, în definirea cadrului juridic analizat, esenţială este stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează. Astfel, atât DNA, cât şi DIICOT funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care soluţionează cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală aparţine DNA).
    31. În decizia menţionată, Curtea a statuat că deţinerea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri, DNA şi DIICOT, legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi de la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau de procuror. Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punctul de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că o atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau a instanţei de judecată, după caz.
    32. De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se argumentează că nu poate fi adusă în sprijinul interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 pe care o consideră neconstituţională Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016. Astfel, apreciază autorii excepţiei, Curtea nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătoreşti - şi de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze şi personalul care nu era îndreptăţit ca efect direct al unei hotărâri judecătoreşti cu titlu executoriu -, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidenţă nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, fiecărui grad, fiecărei trepte, gradaţii, fiecărei vechimi în muncă şi în specialitate. În cauza soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în discuţie erau indexări (majorări) ale indemnizaţiei de încadrare aplicabile tuturor magistraţilor.
    33. Situaţia reclamanţilor din cauzele în care au fost ridicate excepţiile este diferită de ipotezele avute în vedere de dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, de deciziile nr. 23 din 26 septembrie 2016 şi nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016.
    34. Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că excepţia este întemeiată, deoarece în interpretarea criticată de către Ministerul Justiţiei se înlătură ierarhia normală a instanţelor şi a parchetelor, singura ierarhie fiind stabilită în raport cu vechimea magistratului în funcţie sau în profesie.
    35. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată.
    36. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    37. Tribunalul Alba - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    38. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată.
    39. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    40. Tribunalul Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată.
    41. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este întemeiată, raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, astfel cum a fost aceasta invocată prin excepţie, care este obligatorie.
    42. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia este neîntemeiată.
    43. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    44. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    45. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    46. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    47. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia este neîntemeiată.
    48. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    49. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.
    50. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    51. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    52. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    53. Cu referire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia au invocat, pe lângă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, şi excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor relevante cuprinse în ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016“, fără a preciza, însă, în mod concret care sunt aceste prevederi. Ca atare, prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu vizează şi dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, câtă vreme autorii excepţiei nu indică obiectul concret al sesizării, nefiind suficientă indicarea, vagă şi generică, „dispoziţii relevante“, pentru o legală sesizare a jurisdicţiei constituţionale.
    54. În dosarele nr. 539D/2022 şi nr. 1.446D/2022, deşi instanţele au sesizat Curtea şi cu neconstituţionalitatea prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma ulterioară modificării aduse acestora prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, având în vedere motivarea autorului excepţiei, Curtea reţine ca obiect doar dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    55. Prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor care au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“;
    – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    56. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la trăsăturile statului român, ale art. 142 alin. (1) referitoare la rolul Curţii Constituţionale şi ale art. 147 alin. (4) referitoare la deciziile Curţii Constituţionale.
    57. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în prezenta cauză, sunt invocate argumente identice cu cele ridicate în cauza soluţionată prin Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 22 august 2024, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    58. Astfel, Curtea a reţinut că, în esenţă, criticile vizau modul în care instanţele judecătoreşti au interpretat eronat dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi pe cele ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Curtea a reţinut că excepţia astfel formulată are natura unei critici aduse manierei în care instanţele judecătoreşti au interpretat dispoziţiile legale invocate. Or, împrejurarea în care unele instanţe judecătoreşti ar interpreta în mod greşit dispoziţiile legale aplicabile situaţiei de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite Curţii Constituţionale să soluţioneze pe fond o excepţie invocată în aceste condiţii, întrucât ar încălca atribuţiile sale prevăzute de art. 146 din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea a reţinut că a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18). Din acest motiv, Curtea Constituţională, în numeroase ocazii, a respins, ca inadmisibile, excepţii de neconstituţionalitate prin care se critica modalitatea de interpretare a normelor legale pretins neconstituţionale.
    59. În sfârşit, Curtea a observat că dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu fac nicio referire expresă la categoriile de personal bugetar din care fac parte şi reclamanţii din acţiunile în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi nici la categoriile de personal de ale căror indemnizaţii vor reclamanţii să beneficieze. Legătura dintre textele formal criticate, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi criticile efectiv formulate, adică soluţia concretă pe care reclamanţii o doresc de la instanţele judecătoreşti, este greu de decelat. Între norma de drept primar, pe de o parte, şi interpretarea acesteia, pe de altă parte, trebuie să existe o legătură indisolubilă. Interpretarea, pentru a nu deveni un simplu procedeu retoric prin care, în fapt, se doreşte impunerea, cu ocolirea puterii legiuitoare, unor noi norme juridice, trebuie să vizeze în mod strict norme juridice în vigoare. Or, în prezenta cauză, autorii excepţiei nu aduc în discuţie un aspect ce vizează interpretarea, ca operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare, ci o chestiune de greşită înţelegere a textului criticat de către unele instanţe judecătoreşti care, prin utilizarea unui raţionament fals interpretativ, denaturează însuşi conţinutul actului normativ. Remediul îl constituie controlul judiciar, şi nu controlul de constituţionalitate. Curtea Constituţională nu are competenţa să excludă din ordinea de drept posibile interpretări ale unor norme legale care sunt străine de conţinutul normativ al acestora.
    60. De altfel, a reţinut Curtea, art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au un caracter general, putând fi aplicate într-o multiplicitate indefinită de situaţii de către autorităţile învestite de către ordinea juridică în acest sens. Într-adevăr, Curtea a statuat că legea poate conţine reglementări generale, revenind administraţiei şi instanţelor judecătoreşti rolul de a le interpreta şi corela cu ansamblul legislaţiei (Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 29 iunie 2023, paragraful 173). Or, întrucât susţinerile autorilor prezentei excepţii, în mod similar cu cele ale autorilor sesizării din cauza soluţionată prin Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, precitată, reflectă o modalitate proprie de interpretare a acestora, se impune respingerea, ca inadmisibilă, şi în prezenta cauză a excepţiei de neconstituţionalitate.
    61. Totodată, a mai arătat Curtea, în cauza soluţionată prin Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023 s-a criticat şi modalitatea în care aceleaşi instanţe au interpretat o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016. O asemenea critică nu vizează conformitatea conţinutului unor dispoziţii legale, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu standardele constituţionale invocate în mod formal de către autorul excepţiei, ci chiar modalitatea de interpretare de către instanţele judecătoreşti a unei decizii a Curţii Constituţionale. Această împrejurare este similară celei reţinute în Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, paragraful 55, în care Curtea Constituţională a reţinut că şi criticile prin care este pusă în discuţie modalitatea în care instanţele judecătoreşti interpretează decizii ale Curţii Constituţionale sunt, prin analogie, calificate drept critici prin care se pune în discuţie modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţe. Astfel, Curtea a reamintit bogata sa jurisprudenţă potrivit căreia nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    62. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei şi, respectiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele nr. 623/102/2021/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, nr. 1.911/122/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 2.349/86/2021 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, nr. 4.145/107/2020, nr. 4.802/107/2021, nr. 1.107/107/2021 şi nr. 3.186/107/2023 ale Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 25.007/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.198/90/2021 şi nr. 3.777/90/2021 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 256/87/2023 al Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 842/117/2022 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii
    de muncă şi asigurări sociale, nr. 1.192/109/2023 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 6.904/109/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, nr. 1.133/107/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, nr. 681/86/2022 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, nr. 2.524/121/2022 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, nr. 2.997/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 612/99/2022 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, nr. 3.678/120/2022 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 2.933/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, nr. 7.211/118/2022 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi nr. 2.927/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalului Teleorman - Secţia de conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"