Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 150 din 4 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 150 din 4 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 523 din 20 mai 2021
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Sanda Roman în Dosarul nr. 23.761/281/2016/a3 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.148D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise în sensul admiterii acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi faptul că nu există temeiuri pentru reconsiderarea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 3 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 23.761/281/2016/a3, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Sanda Roman într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de restituire a taxei judiciare de timbru.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că este necesară o verificare a stadiului procesului în raport cu care instanţele dispun anularea cererii ca insuficient timbrată. Astfel, în procedura administrativă (sau de regularizare) prevăzută de noul Cod de procedură civilă, instanţele sunt obligate ca la primirea dosarului să stabilească taxa judiciară de timbru. În această fază procesuală şi înainte ca pârâtul/pârâţii să primească acţiunea reclamantului, instanţa de judecată stabileşte taxa judiciară de timbru şi apreciază cu privire la valoarea acesteia în funcţie de mai multe criterii. Aşadar, singura măsură pe care instanţa a întreprins-o de la momentul sesizării a fost aceea de a stabili taxa judiciară de timbru.
    7. Se afirmă că, nefiind vorba de niciun alt act procedural şi având în vedere atât dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, cât şi prevederile din Codul de procedură civilă, respectiv art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1) şi art. 6 alin. (1), textul legal criticat, în situaţia în care taxa judiciară de timbru este neîndestulătoare, nu justifică faptul că instanţa nu dispune restituirea acestei taxe, cu atât mai mult cu cât accesul la justiţie este neîngrădit.
    8. Se consideră că alin. (6) al art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional şi prin prisma celorlalte prevederi ale aceluiaşi articol. Spre exemplu, la lit. d) este prevăzută situaţia când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât, situaţie în care se restituie jumătate din taxa plătită. De asemenea, lit. a) şi j) prevăd şi alte situaţii în care taxele judiciare de timbru se restituie integral, parţial sau proporţional. Ca atare, textul legal criticat are un caracter vădit discriminator faţă de celelalte prevederi ale art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Or, potrivit art. 8 din Codul de procedură civilă, în procesul civil părţilor le este garantată exercitarea drepturilor procesuale în mod egal şi fără discriminări.
    9. Se apreciază că în eventualitatea în care cererea de chemare în judecată este anulată înainte de comunicarea acesteia către pârât, activitatea instanţei este mai puţin limitată decât în ipotezele amintite şi prevăzute la art. 45 lit. a), b) şi c).
    10. În final, se afirmă că toate aceste chestiuni nu pot conduce la o altă concluzie decât aceea că se încalcă principiul îmbogăţirii fără justă cauză, în interesul statului român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, întrucât statul, prin instituţiile sale, nu a depus niciun fel de prestaţie ca să justifice reţinerea la buget a unor sume de bani depuse de persoane fizice sau juridice, după caz, cu titlu de taxă judiciară de timbru.
    11. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât textul contestat nu contravine niciuneia dintre normele constituţionale invocate în susţinerea ei.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.“
    16. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 56 referitor la contribuţiile financiare.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate îngrădesc accesul liber la justiţie, întrucât restituirea taxei judiciare de timbru se impune chiar şi în ipoteza în care cererea de chemare în judecată este anulată ca insuficient timbrată. Cu privire la sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată pentru netimbrare sau timbrare insuficientă, prin Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, paragraful 38, Curtea a reţinut că această sancţiune „prevăzută de art. 197 din Codul de procedură civilă este justificată de faptul că taxele judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, instituirea unei asemenea exigenţe nefiind de natură să obstrucţioneze, în sine, accesul liber la justiţie. De altfel, art. 200 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv pe cele referitoare la neplata taxei judiciare de timbru corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Aşadar, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. Dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum prevede art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor“.
    18. De asemenea, Curtea a statuat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziţie al instanţei, în respectarea principiului legalităţii consacrat de art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 193 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 26, şi Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, paragraful 19).
    19. În jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 584 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 5 februarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 200 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 20 august 2020, paragraful 33, Curtea a statuat cu valoare de principiu că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Curtea a constatat, de asemenea, că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură. Mai mult, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituţionale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, toţi cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    20. Totodată, Curtea a mai constatat că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi de legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 432 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019, paragraful 26).
    21. Curtea observă că în acelaşi sens sunt şi prevederile art. 90 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
    22. Având în vedere cele anterior referite, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe de o parte, anularea acţiunii ca insuficient timbrată apare ca ultima ratio atunci când reclamantul nu se conformează dispoziţiilor judecătorului, iar, pe de altă parte, nerestituirea taxei judiciare de timbru este o măsură ce intervine ca urmare a pasivităţii acestuia.
    23. În final, cât priveşte susţinerea potrivit căreia alin. (6) al art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional prin raportare la prevederile celorlalte alineate ale aceluiaşi articol, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, textele legale nu pot constitui norme de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Astfel de critici nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, ci reprezintă aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea coroborată a diferitelor texte legale, competenţă care aparţine instanţelor judecătoreşti, şi nu Curţii Constituţionale (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 31 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, paragraful 18).
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sanda Roman în Dosarul nr. 23.761/281/2016/a3 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data 4 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 150 din 4 martie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016