Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 571 din 19 iunie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.626/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- pentru preşedintele  │
│Ponea         │Secţiei I civile       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora      │- judecător la Secţia a│
│Condoiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia a│
│Florescu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela     │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu    │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gabriela Elena│- judecător la Secţia  │
│Bogasiu       │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Bogdan Cristea│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.626/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.226/63/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 16 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.226/63/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    Interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale anexei nr. VIII la aceeaşi lege, respectiv: dacă prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 salariul de bază al funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj se stabileşte, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.626/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017:
    Art. 12 alin. (2): Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
    Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“.

    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023     Art. I alin. (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023    Art. I: Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, salariile de bază ale personalului din învăţământ se stabilesc conform anexei la prezenta ordonanţă de urgenţă.
    Art. III pct. 3: La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul „*)“ se modifică şi va avea următorul cuprins: „*) Funcţii publice de stat, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurilor subordonate, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului.“
    Art. III pct. 4: La anexa nr. VIII, la capitolul II litera A punctul I, asteriscul „*)“ se modifică şi va avea următorul cuprins: „*) Aparatul de lucru al: Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Curţii Constituţionale, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al Avocatului Poporului, al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, al Consiliului Economic şi Social, al Autorităţii Electorale Permanente, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, altor organe centrale de specialitate.“
    Art. V alin. (1): Diferenţele salariale pentru funcţiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naţionale de Pensii Publice, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi instituţiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV, se aplică în două tranşe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 şi 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate.
    Art. V alin. (2): Pentru funcţiile care nu se regăsesc în capitolul I lit. A pct. I din anexa nr. VIII şi capitolul II lit. A pct. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul instituţiilor subordonate ale Casei Naţionale de Pensii Publice, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi instituţiilor prefectului, salariul de bază se stabileşte prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază ale funcţiilor din aceste instituţii care intră sub incidenţa art. III pct. 3 şi 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă, prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ordonatorilor principali de credite.
    Art. VI: Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    12. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată cu nr. 2.226/63/2024 pe rolul Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii, în calitate de funcţionari publici în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, au solicitat acordarea salariului de bază prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, precum şi obligarea pârâtei la emiterea unei decizii care să conţină această formulă de calcul al salariului.
    13. În esenţă, reclamanţii au arătat că, din anul 2018, salariul de care beneficiază este stabilit conform cap. I lit. A pct. II lit. a) şi b) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, iar din 1 ianuarie 2024 este stabilit conform cap. I lit. A pct. I lit. c) şi d) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    14. Cu toate acestea, salariul lor nu a fost stabilit conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv nu s-a procedat la înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, invocându-se adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 168/2022 şi nr. 115/2023, care sunt derogatorii de la legea-cadru şi care prevăd creşteri salariale pentru personalul plătit din fondurile publice, creşteri de care reclamanţii nu au beneficiat, fiind exceptaţi în baza art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.
    15. Reclamanţii consideră că, nebeneficiind de majorarea salariului de bază cu 5%, în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, care a derogat de la prevederile generale numai pentru anumite categorii de personal, se impune aplicarea normei generale cuprinse la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că salariile lor de bază trebuiau stabilite prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
    16. Pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând, în esenţă, că salariile de bază ale reclamanţilor au fost corect calculate, având în vedere derogările de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, intervenite printr-o multitudine de acte normative ulterioare.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    17. Instanţa de trimitere a considerat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, constatând că obiectul litigiului este reprezentat de solicitarea reclamanţilor de calculare a salariului de bază prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 şi în continuare.
    18. S-a mai arătat că această problemă de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi asupra acesteia instanţa supremă nu a statuat, iar cu privire la dificultatea chestiunii de drept este exclusă orice apreciere sau analiză din partea completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei.

    V. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    19. Părţile au fost de acord cu sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    20. Instanţa de judecată a reţinut că, în cauză, trebuie să se stabilească dacă salariul de bază al funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj se determină, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, având în vedere atât dispoziţiile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, care prevăd o majorare a salariilor de bază cu 5% începând cu 1 ianuarie 2024, cât şi pe cele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, care exceptează această creştere salarială cu 5%.
    21. În încheierea de sesizare a fost expus conţinutul dispoziţiilor legale incidente, respectiv art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 şi art. III pct. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, fără ca instanţa de trimitere să exprime vreo opinie cu privire la posibila interpretare a prevederilor legale menţionate.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    22. Din răspunsurile transmise de instanţele naţionale, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au rezultat următoarele aspecte:
    23. Nicio instanţă nu a identificat practică judiciară, iar unele curţi de apel au exprimat opinii teoretice cu privire la problema sesizată.
    24. Potrivit punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători, într-o opinie s-a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale anexei nr. VIII la aceeaşi lege, salariile de bază ale funcţionarilor publici din cadrul direcţiei de sănătate publică nu pot fi stabilite, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, faţă de dispoziţiile derogatorii prevăzute de art. I, V şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
    25. Într-o altă opinie s-a apreciat că, în interpretarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, salariul de bază al funcţionarilor publici din cadrul direcţiei de sănătate publică se stabileşte, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la aceeaşi lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
    26. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a comunicat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    27. Prin Decizia nr. 155 din 21 martie 2024, pronunţată de Curtea Constituţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 13 august 2024, s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate referitoare, printre altele, la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    28. Prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3 şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecţiei Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.“

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    29. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    30. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme şi unitare, care să elimine diferenţierile în materia stabilirii sau plăţii drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plăţii drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal.
    31. În privinţa domeniului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabileşte că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    32. Condiţiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanţa menţionată, conform cărora „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    33. Totodată, sunt relevante dispoziţiile cuprinse în art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    34. În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanţa de urgenţă; b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) existenţa unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    35. Procedând la verificarea cerinţelor legale anterior menţionate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu privind funcţionarii publici, prin care reclamanţii, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“, au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Sănătate Publică Dolj la acordarea salariului de bază calculat în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la aceeaşi lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 şi în continuare, precum şi obligarea aceleiaşi pârâte la emiterea unei decizii care să conţină acest mod de calcul al salariului.
    36. În acest context, instanţa de trimitere este preocupată de obţinerea unui răspuns din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul de a stabili dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale anexei nr. VIII la aceeaşi lege, prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 115/2023 şi nr. 128/2023, salariul de bază al funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj se stabileşte, începând cu data de 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din legea menţionată, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
    37. Observând obiectul litigiului dedus judecăţii, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care priveşte stabilirea şi plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, reclamanţii făcând parte din familia ocupaţională „Administraţie“.
    38. De asemenea, este realizată a doua cerinţă menţionată, întrucât sesizarea emană de la Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţă învestită cu soluţionarea litigiului privind funcţionarii publici în primă instanţă.
    39. Totodată, în urma consultării evidenţelor întocmite la nivelul instanţei supreme a rezultat că este îndeplinită ultima condiţie referitoare la inexistenţa unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la problema semnalată de instanţa de trimitere.
    40. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiţie referitoare la existenţa unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei.
    41. În legătură cu această cerinţă de admisibilitate este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înţelesului acestei noţiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziţii legale făcând referire la existenţa unei chestiuni de drept.
    42. Aşa fiind, în mod consecvent, instanţa supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024).
    43. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor judecătoreşti de interpretare şi aplicare a legii în cauzele deduse judecăţii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025).
    44. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie deturnat de la scopul său firesc şi să nu fie utilizat pentru tranşarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanţei de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, ar genera o practică neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024).
    45. De asemenea, se impune sublinierea în sensul că dezlegarea raportului juridic litigios şi modul de soluţionare a unei cauze deduse judecăţii, prin aplicarea legii la circumstanţele concrete ale fiecărui litigiu, sunt şi rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuţii ce reflectă îndeplinirea funcţiei jurisdicţionale a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei şi garantează, totodată, accesul la o justiţie independentă.
    46. Pentru a se reţine îndeplinirea condiţiei referitoare la deducerea spre interpretare a unei veritabile chestiuni de drept este necesar a se verifica premisele acesteia. Sub un prim aspect, trebuie identificată existenţa unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism. Sub un al doilea aspect, chestiunea de drept pusă în discuţie trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Aşadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială, ci numai aceea care ridică problema precarităţii textelor de lege, a caracterului lor dual şi complex. În caz contrar, rolul instanţei supreme ar deveni unul de soluţionare directă a cauzei aflate pe rol şi ar neutraliza rolul constituţional al instanţei legal învestite, acela de a judeca în mod direct şi efectiv procesul.
    47. Aplicând aceste repere jurisprudenţiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanţa de trimitere se referă numai formal la interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind expusă nicio argumentare care să susţină ideea unei dificultăţi de înţelegere a textului de lege menţionat. Dimpotrivă, din observarea dispoziţiei legale indicate rezultă că aceasta are un conţinut clar, neechivoc, nesusceptibil de interpretări diferite, făcând referire la formula de calcul al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare începând cu anul 2023, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I -VIII la legea-cadru cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
    48. Deşi, formal, autorul sesizării invocă necesitatea interpretării dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în realitate, chestiunea a cărei lămurire se urmăreşte vizează identificarea dispoziţiei legale aplicabile pentru calculul salariului cuvenit reclamanţilor, funcţionari publici în cadrul direcţiei de sănătate publică, în condiţiile în care prevederea legală cu caracter general menţionată a fost exceptată de la aplicare prin adoptarea ulterioară a dispoziţiilor speciale cuprinse în art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi în art. I, V şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Or, identificarea normei juridice aplicabile raportului juridic concret dedus judecăţii nu reprezintă o problemă de drept aptă a primi o dezlegare de principiu în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi de art. 519 din Codul de procedură civilă, intrând în atributul exclusiv al instanţei învestite cu soluţionarea cauzei să stabilească dispoziţia legală aplicabilă respectivului litigiu.
    49. Procedura pronunţării hotărârii prealabile nu a fost reglementată de legiuitor în scopul de a înlătura dreptul şi obligaţia instanţei învestite cu soluţionarea cauzei de a indica norma juridică aplicabilă litigiului concret dedus judecăţii. Aşa fiind, în măsura în care se pune problema alegerii normei juridice aplicabile, respectiv a normei speciale sau a celei generale, o atare atribuţie aparţine exclusiv instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei, deoarece judecătorul este cel care indică dreptul aplicabil. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se poate substitui judecătorului cauzei pentru a determina legea aplicabilă şi nici pentru a aplica în cazul concret principiul conform căruia specialul derogă de la general (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 35 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024).
    50. În consecinţă, identificarea dispoziţiei legale în baza căreia este calculat salariul reclamanţilor începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv conform normei generale cuprinse în art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau conform dispoziţiilor speciale derogatorii cuprinse în ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 115/2023 şi nr. 128/2023, intră în competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, deoarece aceasta are misiunea de a stabili legea aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii. Este relevant faptul că procedura sesizării prealabile urmăreşte asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are rolul de a stabili, în locul instanţei judecătoreşti, care este dispoziţia legală incidentă, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, o atare atribuţie rămânând în sfera de competenţă exclusivă a instanţei de judecată legal învestite cu soluţionarea procesului.
    51. Mai mult decât atât, chestiunea vizând interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultăţii, atât timp cât textul legal indicat este redactat într-o manieră clară, completă şi fără a lăsa posibilitatea unor interpretări contradictorii. Astfel, norma juridică invocată dispune cu claritate care este formula de calcul al salariului, iar prin încheierea de sesizare instanţa de trimitere nu a argumentat în niciun fel dificultăţile întâmpinate în procesul de interpretare şi aplicare a normei juridice menţionate, neindicând existenţa unei dispoziţii legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce.
    52. Pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă sau să presupună incidenţa unor principii generale cu conţinut sau sferă de aplicare discutabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). Or, în prezenta sesizare, interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu ridică niciun fel de dificultate, fiind vorba despre o normă de drept clară, uşor inteligibilă, completă, nesusceptibilă de interpretări contradictorii.
    53. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept şi, cu atât mai puţin, o problemă veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    54. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reţine neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în privinţa sesizării înregistrate cu nr. 2.626/1/2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.226/63/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale anexei nr. VIII la aceeaşi lege, respectiv: dacă prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară salariul de bază al funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj se stabileşte, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexa nr. VIII la aceeaşi lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Georgiana Toader

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare