Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 146 din 4 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 146 din 4 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei" din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 605 din 17 iunie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Adrian-Ioan Puşcaş în Dosarul nr. 26/43/2018 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.055D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei, ca inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 905 din 16 decembrie 2020.
    4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.548D/2018, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Nicolae Vitan în Dosarul nr. 4.695/85/2017 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.548D/2018 la Dosarul nr. 1.055D/2018, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 905 din 16 decembrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin încheierile din 28 iunie şi 1 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 26/43/2018 şi nr. 4.695/85/2017, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Adrian-Ioan Puşcaş şi Nicolae Vitan, în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a ordinelor de trecere în rezervă, emise în temeiul prevederilor de lege criticate.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 1.055D/2018, autorul acesteia susţine, în esenţă, că punându-se semnul egalităţii între efectele juridice ale condamnării şi cele ale amânării aplicării pedepsei, prin aplicarea greşită a prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, s-a dispus trecerea în rezervă, reţinându-se faptul că ar fi fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal. De asemenea, se afirmă că, prin Sentinţa nr. 55 din data de 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Militar Cluj, s-a admis cererea de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană al cărei drept de conducere era suspendat şi s-a stabilit o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
    10. Se apreciază că textul art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu este clar şi precis, fiind susceptibil de multiple interpretări, aşa încât inclusiv situaţia în care se dispune amânarea aplicării pedepsei ar presupune anterior o condamnare pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie. Aşadar, din modul de redactare al normei legale criticate rezultă că trecerea în rezervă se poate face în două ipoteze, ambele circumscrise unei condamnări pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, respectiv în situaţia unei condamnări cu suspendarea executării sau graţiate, înainte de începerea executării pedepsei, sau în situaţia unei condamnări cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. O atare interpretare este exclusă, în condiţiile în care contravine prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul penal. În acord cu principiile dreptului penal, sancţiunea decăderii, din perspectiva dreptului penal substanţial, reprezintă pierderea unor drepturi ca urmare a unei condamnări, drepturi reglementate, în principiu, de art. 66 din Codul penal.
    11. Se susţine că prin trecerea în rezervă, în temeiul prevederilor de lege criticate, a fost decăzut din dreptul de a-şi mai exercita profesia, în calitate de ofiţer de informaţii în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Practic, prin această decizie administrativă, ce încalcă atât art. 90 din Codul penal, cât şi Sentinţa nr. 55/7.12.2016 a Tribunalului Militar Cluj, prin care a fost dispusă amânarea aplicării pedepsei, autorul excepţiei şi-a pierdut dreptul de a mai ocupa funcţia. Mai mult, distincţia clară între cele două instituţii rezultă fără putinţă de tăgadă şi din cuprinsul art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, normă legală care reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa asupra laturii penale.
    12. Se consideră că, prin maniera în care este redactat textul legal criticat, se încalcă şi principiul supremaţiei legii, întrucât art. 87 din Legea nr. 80/1995 stabileşte un regim juridic diferit şi contradictoriu cu cel prevăzut de art. 90 din Codul penal, fiind astfel încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5).
    13. Se susţine că, prin aplicarea prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, se încalcă şi art. 23 alin. (12) din Constituţie, în condiţiile în care instituţiei amânării aplicării pedepsei i se acordă valenţele unei condamnări pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie.
    14. Ca atare, având în vedere caracterul neclar al prevederilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, se impune declararea ca neconstituţională a sintagmei „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“.
    15. În continuare, se consideră că sintagma „prin ordin al ministrului apărării naţionale“ din cuprinsul art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, prin modul de redactare, contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), întrucât nu rezultă dacă prin ordinul ministrului apărării naţionale se stabilesc competenţele comandanţilor/şefilor de a dispune trecerea în rezervă sau direct în retragere ori menţinere în activitate a cadrelor militare sau se dispune efectiv trecerea în rezervă.
    16. În final, se susţine că se încălcă dreptul la muncă, respectiv dreptul de a ocupa funcţia pe care a deţinut-o în cadrul Serviciului Român de Informaţii.
    17. În Dosarul nr. 1.548D/2018 se susţine, în esenţă, că o hotărâre prin care se dispune amânarea aplicării pedepsei nu reprezintă o hotărâre de condamnare, aşa cum reiese fără niciun fel de dubiu din cuprinsul art. 17 alin. (2) şi art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Codul penal, persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită.
    18. Prin urmare, având în vedere că în cazul său s-a dispus o soluţie de amânare a aplicării pedepsei, prin Sentinţa nr. 25 din 26 august 2014, pronunţată de Tribunalul Militar Cluj, autorul excepţiei susţine că se află într-o situaţie analoagă şi comparabilă cu cea a unei persoane faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei. Existenţa elementelor de similitudine justifică, în mod obiectiv, acordarea unui tratament juridic asemănător celui de care se bucură categoria persoanelor faţă de care s-a dispus o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei.
    19. Cu toate acestea, aşa cum se poate remarca din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, se poate dispune trecerea în rezervă a persoanei faţă de care s-a dispus o soluţie de amânare a aplicării pedepsei, iar nu şi faţă de o persoană faţă de care s-a dispus o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei. Aşa fiind, este evident că există o discriminare faţă de persoanele care nu au fost condamnate penal, dispunându-se soluţia amânării aplicării pedepsei.
    20. În final, se consideră că, prin prevederile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, se acordă o marjă prea largă de apreciere persoanelor care au posibilitatea de a dispune trecerea în rezervă, aşa încât aceştia au posibilitatea de a dispune trecerea în rezervă atât a unei persoane care a fost condamnată (dispunându-se suspendarea sub supraveghere), cât şi a unei persoane care nu a fost condamnată (dispunându-se o soluţie de amânare a aplicării pedepsei).
    21. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 îndeplineşte exigenţele constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 23 alin. (12) şi ale art. 41, întrucât norma juridică este clară, precisă şi predictibilă, în discuţie fiind puse doar chestiuni ce ţin de punerea în aplicare a acestor dispoziţii.
    22. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 contravin normei constituţionale prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât reglementează un regim discriminatoriu pentru cadrele militare care au fost condamnate cu amânarea executării pedepsei raportat la art. 90 din Codul penal, articol ce nu poate produce efecte faţă de cadrele militare, având în vedere prevederile derogatorii ale textului criticat care lasă la latitudinea şefilor ierarhici soluţia asupra trecerii în rezervă/retragerii sau menţinerii în funcţie. Ca atare, acest regim este evident discriminatoriu şi defavorabil cadrelor militare, faţă de alţi cetăţeni.
    23. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    26. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. 33 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Însă, având în vedere înscrisurile aflate la dosare şi notele autorilor excepţiei depuse în motivarea criticii, Curtea observă că aceştia au în vedere numai neconstituţionalitatea sintagmei „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 au fost modificate prin art. I pct. 61 din Legea nr. 101/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019, fiind păstrată soluţia legislativă criticată. Prin urmare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, care au în prezent următorul cuprins: „Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic, prin ordin al comandanţilor/şefilor care au competenţe în acest sens, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dispoziţiile art. 43 aplicându-se în mod corespunzător.“
    27. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) referitor la libertatea individuală şi celor ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii. De asemenea, se invocă art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul 12 la Convenţie.
    28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 905 din 16 decembrie 2020*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ cuprinsă în art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este neconstituţională.
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 905 din 16 decembrie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 12 mai 2021.

    29. Din evaluarea cadrului legislativ, atât a celui în materie penală, cât şi a celui prin care au fost completate anumite acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale şi prin care este modificat şi completat statutul unor categorii socioprofesionale, Curtea a constatat, prin decizia menţionată, că statul, prin autorităţile sale cu competenţe legislative, deşi a procedat la o reformă în acest sens, nu a stabilit şi un sistem de referinţă unitar în privinţa efectelor pe care le produce instituţia amânării aplicării pedepsei prevăzută de Codul penal, raportat la art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 (şi la celelalte acte normative pe care Legea nr. 255/2013 le modifică), întrucât modalitatea în care a fost configurat textul criticat indică faptul că acesta nu urmează concepţia generală a instituţiei amânării aplicării pedepsei şi, prin urmare, conduce la discriminări.
    30. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera şi de a da eficienţă prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin prisma normelor de tehnică legislativă în virtutea cărora soluţiile pe care le cuprinde un act normativ trebuie să ţină seama de cerinţele corelării şi armonizării legislaţiei naţionale, fără să stabilească însă o necesară corelare şi o legiferare nediscriminatorie în ceea ce priveşte efectele instituţiei amânării aplicării pedepsei prevăzute de cadrul general în materie, reprezentat de Codul penal, şi cele prevăzute de legislaţia specială, stabilind un tratament diferit pentru situaţii analoage şi comparabile fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă. Faţă de aceste împrejurări, Curtea a constatat că sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“, cuprinsă în dispoziţiile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, este contrară art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    31. Totodată, având în vedere că ansamblul legislativ ce cuprinde sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ nu conţine criterii clare de trecere în rezervă sau direct în retragere ori de menţinere în activitate, respectiv de suspendare/încetare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, ca o consecinţă a încălcării principiului legalităţii şi a principiului egalităţii în drepturi, Curtea a reţinut şi afectarea prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.
    32. Aşadar, ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de data sesizării instanţei de contencios constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate din prezentele cauze, prin încheierile din 28 iunie 2018 şi din 1 octombrie 2018, pronunţate, aşadar, anterior pronunţării Deciziei nr. 905 din 16 decembrie 2020, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ cuprinsă în art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare a devenit inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    33. În consecinţă, chiar dacă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în temeiul deciziei anterior menţionate, prin care s-a admis excepţia, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23, Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 23, sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 26 mai 2020, paragraful 34).
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ din cuprinsul prevederilor art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Adrian-Ioan Puşcaş în Dosarul nr. 26/43/2018 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Nicolae Vitan în Dosarul nr. 4.695/85/2017 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016