Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1) şi (2) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1) şi (2) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 692 din 24 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal, excepţie ridicată de Răducu Alexandru Beţa în Dosarul nr. 834/110/2018 al Tribunalului Bacău - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.238D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât norma penală criticată nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 834/110/2018, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Răducu Alexandru Beţa într-o cauză în care autorul acesteia a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi deţinerea de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 313 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 311 alin. (2) din Codul penal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că sintagma „oricăror altor titluri sau valori asemănătoare“, cuprinsă în art. 311 alin. (1) din Codul penal, nu întruneşte exigenţele de claritate şi previzibilitate, conform art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Susţine că, în timp ce noţiunea „titlu de credit“ (care poate fi propriu-zis/instrument pentru efectuarea plăţii) este clar definită de legislaţia fiscală şi comercială, referindu-se la cambie, biletul la ordin, cecul, obligaţiunile şi ordinul de plată, rigoarea legii comerciale nu oferă niciun alt criteriu pentru noţiunea „alte titluri sau valori asemănătoare“, tocmai din necesitatea de a nu introduce echivocul cu privire la mijloacele de plată. Totodată, solicită ca instanţa de control constituţional să clarifice dacă prin "instrument de plată electronică“, noţiune cuprinsă în art. 311 alin. (2) din Codul penal, se înţelege şi cardul bancar de debit şi dacă este necesar pentru existenţa infracţiunii ca acesta să aibă putere circulatorie.
    6. Tribunalul Bacău - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la dispoziţiile art. 180 din Codul penal, în raport cu care, în mod evident, cardul bancar reprezintă un instrument de plată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 311 din Codul penal. Având în vedere criticile formulate de autorul excepţiei şi, ţinând cont de faptul că acesta nu a fost trimis în judecată pentru forma tentată a infracţiunii de deţinere de instrumente de plată electronică falsificate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 311 alin. (1) şi (2) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.[...]“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, art. 311 alin. (2) din Codul penal a fost modificat de art. I pct. 6 din Legea nr. 207/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 22 iulie 2021. Însă, având în vedere cele statuate de instanţa de control constituţional prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 311 alin. (2) din Codul penal în forma în vigoare de la data sesizării instanţei de contencios constituţional.
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele penale criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 7 referitor la principiul legalităţii incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale raportat la art. 20 alin. (1) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1) din Codul penal, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate - expres consacrată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale - din punctul de vedere al legăturii normelor penale criticate cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Astfel, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1) din Codul penal a fost ridicată într-o cauză în care autorul acesteia a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din Codul penal, constând în aceea că, în perioada martie 2014 - decembrie 2017, a constituit împreună cu alte persoane un grup infracţional organizat, profilat pe săvârşirea infracţiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi accesarea fără drept a unor sisteme informatice; operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (2) din Codul penal, constând în aceea că a deţinut şi a încercat să scoată din ţară un număr de 6 dispozitive deep insert skimmer, precum şi alte subansamble şi accesorii, pe care intenţiona să le transporte într-o altă ţară pentru a le pune la dispoziţia asociaţilor săi; deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314 alin. (2) din Codul penal, constând în aceea că, împreună cu sora sa, a deţinut instrumente softwear destinate citirii, descărcării şi scrierii de date de carduri bancare pe suporturi prevăzute cu banda magnetică, în scopul falsificării instrumentelor de plată electronică; deţinerea de instrumente de plată electronică falsificate, prevăzută de art. 313 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 311 alin. (2) din Codul penal, constând în aceea că, împreună cu sora sa, a deţinut trei instrumente de plată electronică falsificate, constând în carduri cu bandă magnetică, pe care erau inscripţionate date de carduri bancare, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal şi art. 41 alin. (1) din Codul penal.
    14. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 311 alin. (1) din Codul penal, care reglementează falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare, nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepţiilor de neconstituţionalitate, condiţionând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care instanţa de control constituţional îl realizează în această situaţie, raportat la cauza în care a fost ridicată excepţia. Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanţei de contencios constituţional, incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). Dacă autorul excepţiei nu are un interes real, personal în promovarea acesteia, posibila admitere a excepţiei nu schimbă cu nimic situaţia acestuia, ci priveşte numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014).
    15. Or, Curtea constată că, în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1), nu rezultă o asemenea legătură a textului de lege criticat cu cauza concretă în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, cu consecinţa respingerii acesteia ca inadmisibilă, în raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum au fost interpretate de instanţa de control constituţional în jurisprudenţa sa.
    16. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (2) din Codul penal, Curtea reţine că autorul acesteia solicită instanţei de control constituţional să clarifice dacă noţiunea „instrument de plată electronică“ cuprinde şi cardul bancar de debit şi dacă este necesar pentru existenţa infracţiunii ca acesta să aibă putere circulatorie. În acest sens, autorul excepţiei invocă dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale raportat la art. 20 alin. (1) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    17. Curtea reţine că prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenţie, reglementând principiul legalităţii incriminării, dispun că nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, la momentul când ea a fost comisă sau s-a produs, nu constituia o infracţiune, potrivit normelor de drept naţional sau internaţional; de asemenea, nimeni nu poate fi pedepsit cu o pedeapsă mai mare decât cea care era prevăzută, pentru fapta săvârşită, la momentul când a fost comisă acea infracţiune. Scopul prevederilor art. 7 paragraful 1 din Convenţie este de a asigura o protecţie efectivă împotriva urmăririlor şi condamnărilor penale arbitrare, ce se circumscrie respectării principiului legalităţii. Principiul legalităţii nu se limitează la a interzice aplicarea retroactivă a dreptului penal în defavoarea acuzatului: acesta consacră, totodată, la modul mai general, principiul legalităţii infracţiunilor şi a pedepselor (nullum crimen, nulla poena sine lege) şi cel care dispune să nu se aplice legea penală în mod extensiv în detrimentul acuzatului, mai ales prin analogie. Rezultă că o infracţiune trebuie să fie definită clar de lege. Această condiţie este îndeplinită în cazul în care justiţiabilul poate şti, pornind de la textul dispoziţiei relevante şi, dacă este necesar, prin intermediul interpretării acesteia de către instanţe, ce acte şi omisiuni angajează răspunderea sa penală (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 17 mai 2010, pronunţată în Cauza Kononov împotriva Letoniei, paragraful 185).
    18. Cu privire la semnificaţia termenilor folosiţi în reglementarea infracţiunilor, Curtea reţine că dreptul penal se caracterizează, printre altele, prin autonomie conceptuală, principiu potrivit căruia legiuitorul poate defini anumiţi termeni şi anumite expresii în cuprinsul legii penale, dându-le acestora o semnificaţie specifică dreptului penal, diferită de cea uzuală. Per a contrario, nedefinirea prin legea penală a unor noţiuni şi sintagme utilizate în cuprinsul normelor penale semnifică intenţia legiuitorului de a le conferi acestora înţelesul ce rezultă din sensul comun al termenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 364 din 28 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 19 iulie 2023, paragraful 33).
    19. Totodată, Curtea reţine că sintagma „instrument de plată electronică“ din cuprinsul art. 311 alin. (2) din Codul penal este definită, în sensul legii penale, la art. 180 alin. (2) din Codul penal, potrivit căruia „(2) Prin instrument de plată electronică se înţelege un instrument care permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum şi transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare.“
    20. În aceste condiţii, Curtea constată că sintagma „instrument de plată electronică“ din cuprinsul normei criticate este definită de legea penală, astfel că oferă suficiente criterii obiective pentru ca destinatarii legii penale să poată determina, în fiecare situaţie concretă, dacă faptele pe care le comit se încadrează în prevederile art. 311 alin. (2) din Codul penal.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 311 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Răducu Alexandru Beţa în Dosarul nr. 834/110/2018 al Tribunalului Bacău - Secţia penală.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 311 alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016