Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 143 din 4 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 143 din 4 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 506 din 14 mai 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman şi de Romeo-Alexandru Perlik în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 254D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea comuna Tărlungeni, doamna Astrid-Roxana Morariu, consilier juridic, şi domnul Daniel Moise, administrator public, ambii cu delegaţii depuse la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus la dosarul cauzei note scrise, prin care au reiterat excepţia ridicată, subliniind necesitatea admiterii acesteia, şi au adus motive suplimentare în susţinerea acesteia, inclusiv prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 458 din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 21 şi 42 din Constituţie.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor părţii prezente. Doamna Astrid-Roxana Morariu, consilier juridic, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile Constituţiei. Arată că instanţa judecătorească a dispus măsura înlocuirii experţilor, întrucât efectuarea expertizei a fost întârziată foarte mult. Problema onorariului a fost pusă în discuţie după 18 luni de la data numirii comisiei de experţi, care în acest timp nu a prezentat raportul de expertiză.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate de autorii acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 20 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman şi de Romeo-Alexandru Perlik într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva încheierii prin care s-au dispus înlocuirea experţilor, refacerea raportului de expertiză de către un alt expert şi restituirea onorariului provizoriu achitat experţilor înlocuiţi.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt criticate cu privire strict „doar la onorariile cuvenite experţilor judiciari participanţi la proces şi ţinând doar de termenul rezonabil al plăţii muncii“. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că au fost înlocuiţi în cauza în care au fost numiţi experţi şi au efectuat expertiza fără a fi plătiţi corespunzător muncii efectuate, iar „calea controlului judiciar pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii prin care au fost deposedaţi de drepturile cuvenite este extrem de limitată. Se mai arată că posibilitatea plăţii datorate expertului apare, din practica actuală, a fi una foarte îndepărtată, într-un termen care nu este deloc rezonabil, ci, dimpotrivă, unul contrar drepturilor prevăzute de Constituţie.
    8. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.“
    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (1) şi (2) privind libertatea de exprimare, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forţate.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 374 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 1 august 2017, paragrafele 13 şi 14, a reţinut că, deşi împotriva încheierii instanţei prin care a fost dispusă măsura înlocuirii ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză nu se poate exercita calea de atac a reexaminării, această încheiere poate fi atacată odată cu fondul, ceea ce reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate de instanţa de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă şi în condiţii de celeritate, părţile putându-şi exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât şi al soluţionării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului şi, totodată, să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
    15. Aşa fiind, Curtea reţine că textul de procedură criticat se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 16 din Constituţie.
    16. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 30, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece evocă libera exprimare, ca libertate fundamentală cetăţenească, ce vizează gândurile, credinţele religioase, creaţiile spirituale de orice fel exprimate prin mijloace de comunicare în public, iar nicidecum cererile şi apărările formulate într-un proces civil. Prin urmare, nu se poate reţine contrarietatea dintre dispoziţiile procesual civile criticate şi acest text constituţional.
    17. Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 şi 42 din Constituţie, Curtea reţine că nici acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât vizează drepturi care nu sunt susceptibile a fi încălcate prin textul legal criticat. Dreptul la muncă, consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală, asigură oricărei persoane posibilitatea de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în condiţiile stabilite de legiuitor, iar exercitarea unei căi de atac în condiţiile stabilite de lege nu înseamnă o negare a dreptului la muncă. Cu privire la dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă ca acestea instituie interzicerea muncii forţate şi nu au legătură cu termenul de exercitare a unei căi de atac.
    18. Aşadar, expertul are dreptul să fie remunerat echitabil pentru activitatea prestată prin efectuarea unei expertize în condiţiile art. 330-340 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Însă, corelativ, încălcarea obligaţiilor ce îi revin conduce la aplicarea de sancţiuni, precum aplicarea de amenzi judiciare [art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură civilă] sau chiar înlocuirea cu obligarea restituirii în tot sau în parte a sumelor primite pentru activitatea de expertiză [art. 22^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000]. Acest lucru nu echivalează cu munca forţată, iar măsurile ce ţin de activitatea expertului se dispun sub supraveghere judiciară şi sunt supuse controlului judecătoresc.
    19. Cu privire la extinderea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate şi la alte dispoziţii legale, realizată prin notele de şedinţă comunicate de autorii acesteia, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, instanţa constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, fiind legal sesizată de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Prin urmare, cadrul procesual al soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate este cel fixat în momentul ridicării excepţiei, prin actul de învestire al Curţii, adică prin încheierea de sesizare, şi constă în normele legale criticate, normele constituţionale pretins încălcate şi motivarea, explicitarea pretinsului raport de contrarietate dintre primele două elemente (a se vedea, în acest sens, paragraful 1 din Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), astfel că orice altă modificare asupra excepţiei, intervenind ulterior acestui moment de referinţă, echivalează cu o sesizare directă a Curţii, nepermisă de prevederile legale mai sus menţionate.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Puskas Sorin, Sebastian-Cristian Roman şi de Romeo-Alexandru Perlik în Dosarul nr. 19.954/197/2013/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016