Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 142 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 142 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1167 din 16 decembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Georgiana Florina Ozkazak în Dosarul nr. 3.888/866/2019 al Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 978D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar autoarea excepţiei a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea mandatului constituţional conferit de art. 126 din Constituţie, care nu contravin art. 16 din Legea fundamentală, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, şi nici art. 21, întrucât condiţia impusă de textul legal criticat nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 30 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.888/866/2019, Judecătoria Paşcani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Georgiana Florina Ozkazak într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de divorţ, în cadrul căreia a fost invocată excepţia necompetenţei generale a instanţelor române.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte condiţionarea reclamantului de a avea domiciliul pe teritoriul României cu minimum un an de zile înainte de data introducerii cererii de divorţ la instanţa judecătorească, deoarece îi limitează accesul liber la justiţie, iar reclamantul, deşi este cetăţean român, este discriminat faţă de conaţionalii săi care s-au căsătorit cu alţi cetăţeni români.
    7. Judecătoria Paşcani - Secţia civilă apreciază că dispoziţia legală criticată este constituţională.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Instanţele judecătoreşti române sunt, de asemenea, competente să judece: (…) 2. cererile de divorţ, dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de cel puţin un an;“.
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 21 - Accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul legal criticat reglementează competenţa preferenţială a instanţelor judecătoreşti române în litigii cu element de extraneitate din sfera statutului personal referitoare la cererile de divorţ. Jurisdicţia română este determinată de manifestarea de voinţă a reclamantului care o preferă pe aceasta jurisdicţiei străine a statului unde este localizat soţul pârât, însă doar în situaţia în care reclamantul, indiferent de cetăţenie sau apatrid, are domiciliul pe teritoriul României cu cel puţin un an de zile înaintea introducerii cererii de divorţ.
    15. Această condiţie impusă de textul legal criticat are în vedere, pe de o parte, existenţa unei legături stabile şi reale a reclamantului cu teritoriul României, iar, pe de altă parte, faptul că procesul de divorţ are caracter strict personal, obiectul său implicând antamarea de către instanţă a unor aspecte care ţin de viaţa intimă şi familială a părţilor din litigiu şi verificarea circumstanţelor specifice cauzei. În lipsa acestei reglementări se poate ajunge la situaţia în care cererea de divorţ să fie introdusă cu scopul de a eluda competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, iar interesele soţului pârât - cetăţean străin fără domiciliu în România - să fie prejudiciate în lipsa unui acces efectiv la jurisdicţia română.
    16. Aşadar, dispoziţia legală criticată reprezintă o concretizare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, legiuitorul fiind cel care apreciază cu privire la soluţiile ce se impun în legătură cu această materie.
    17. Totodată, Curtea observă că Regulamentul (UE) 2019/1.111 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 178 din 2 iulie 2019, prevede, în mod similar, la art. 3 lit. a) pct. (V), competenţa instanţei din statul membru, în probleme privind divorţul, separarea de drept şi anularea căsătoriei, pe teritoriul căreia se află reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an imediat înaintea introducerii cererii.
    18. În acest context, autoarea excepţiei susţine că, deşi este cetăţean român, este discriminată faţă de conaţionalii săi care sau căsătorit cu alţi cetăţeni români.
    19. Or, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu se află în ipoteza unei cereri de divorţ care să privească doi cetăţeni români, ci în ipoteza unui litigiu cu element de extraneitate care atrage stabilirea competenţei internaţionale a instanţelor judecătoreşti române, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16.
    20. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, în ceea ce priveşte încălcarea principiului egalităţii în drepturi, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că este admisibilă diferenţa de tratament juridic pentru situaţii diferite, când aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, şi Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004).
    21. În continuare, Curtea constată că prevederile criticate nu îngrădesc nici exercitarea dreptului de acces liber la justiţie, persoana interesată având posibilitatea să urmeze calea procedurală corectă, cu respectarea normelor de competenţă jurisdicţională şi în termenele stabilite de legiuitor.
    22. Potrivit art. 21 din Constituţie, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime. Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată, Curtea Constituţională a statuat că liberul acces la justiţie presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie. Totodată, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009), Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Georgiana Florina Ozkazak în Dosarul nr. 3.888/866/2019 al Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1.081 alin. (2) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 142 din 27 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016