Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 586 din 24 iunie 2025
Comenteaza legea
    Dosar nr. 298/1/2025

┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Beatrice Ioana │- judecător la Secţia │
│Nestor         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristina       │- judecător la Secţia │
│Truţescu       │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai-Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dorina Zeca    │- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Liviu │- judecător la Secţia │
│Zidaru         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cosmin Horia   │- judecător la Secţia │
│Mihăianu       │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ianina         │- judecător la Secţia │
│Blandiana      │a II-a civilă         │
│Grădinaru      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petronela Iulia│- judecător la Secţia │
│Niţu           │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona Maria   │- judecător la Secţia │
│Zarafiu        │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adriana Nicolae│- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan  │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Mihaela │de contencios         │
│Voinescu       │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Alina Pohrib   │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Alexandru      │- judecător la Secţia │
│Răzvan George  │de contencios         │
│Popescu        │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Alina-Gianina  │de contencios         │
│Prelipcean     │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 298/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăguşin, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 926/86/2022*.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 19 decembrie 2024, în Dosarul nr. 926/86/2022*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarei chestiuni de drept:
    Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială poliţiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferenţiate faţă de poliţiştii din cadrul Ministerului Justiţiei care beneficiază de aceleaşi drepturi încă din 2018?


    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    Anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“
    Capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională
    Secţiunea a 3-a - Drepturi specifice activităţii desfăşurate în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională
    ART. 28
    (...)
    (3) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil, pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcţional deţinute în specialitate, beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 2,5%, 5%, respectiv 7,5%, corespunzător clasei a 3-a, clasei a 2-a sau clasei 1.
    (4) Specialităţile, condiţiile de acordare şi de retragere a titlului de specialist de clasă/domeniu funcţional, retrogradarea dintr-o clasă superioară într-una inferioară, criteriile şi standardele de performanţă se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.



    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    9. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. V., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, a solicitat obligarea acestuia la calcularea şi plata majorărilor salariale pentru deţinătorii titlului de specialist de clasă în conformitate cu dispoziţiile articolului 28 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi la calcularea şi acordarea celorlalte drepturi (sporuri, compensaţii şi majorări), conform legislaţiei privind salarizarea, cu actualizarea sumelor cu rata inflaţiei.
    10. Reclamantul a fost funcţionar public, cu statut special - poliţist -, care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava până la data de 19.08.2020, când s-a pensionat.
    11. În motivare, reclamantul a arătat că ordonatorul principal de credite Ministerul Afacerilor Interne a emis ordin de plată a sporului pentru specialist de clasă începând cu data de 30.12.2020, deşi acordarea acestui spor este prevăzută în mod expres în Legea-cadru nr. 153/2017, iar, potrivit legii, acesta trebuia acordat începând cu data de 1.07.2017.
    12. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
    13. Pentru termenul de judecată din 2 iunie 2022, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. S/184/30.12.2020 şi a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Afacerilor Interne.
    14. Pârâtul introdus în cauză, Ministerul Afacerilor Interne, prin întâmpinare, a invocat, în primul rând, inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. S/184/2020 şi, în al doilea rând, pe fondul excepţiei de nelegalitate, a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
    15. Prin Sentinţa nr. 548 din 8 septembrie 2022, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea.
    16. Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamantul şi pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, iar prin Decizia nr. 172 din 8 martie 2023, Curtea de Apel Suceava a admis recursurile, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    17. Completul de judecată al instanţei de trimitere consideră că problema de drept ce necesită a fi lămurită este interpretarea aplicării majorării salariale prevăzute la art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru personalul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în raport cu:
    a) emiterea tardivă a normelor secundare de către Ministerul Afacerilor Interne (OMAI nr. S/184 din 30.12.2020), în contextul Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care permite aplicarea directă a drepturilor prevăzute de lege în lipsa normelor metodologice;
    b) tratamentele diferenţiate între categoriile profesionale similare, având în vedere faptul că poliţiştii din penitenciare (subordonaţi Ministerului Justiţiei) au beneficiat de drepturi similare încă din 2018, pe baza normelor emise în acel an, iar poliţiştii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au beneficiat de reglementări diferite şi întârzieri semnificative în implementarea metodologiei specifice.

    18. Instanţa de sesizare a reţinut că sunt întrunite condiţiile cumulative prevăzute de art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, subliniind şi că, asupra acestei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    19. Reclamantul a depus la dosar punct de vedere, apreciind că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu problema de drept ce necesită a fi lămurită.
    20. În esenţă, a arătat că Legea-cadru nr. 153/2017 prevede la art. 28 alin. (3) şi (4) dreptul la majorarea salarială pentru personalul care deţine titlul de specialist de clasă. În acest context, Ministerul Justiţiei a emis normele metodologice printr-un act administrativ din 3.07.2018, aplicabil personalului din penitenciare. În schimb, Ministerul Afacerilor Interne a emis normele echivalente abia în 30.12.2020 (OMAI nr. S/184), însă acest act nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu a fost adus la cunoştinţa poliţiştilor, ceea ce a dus la o aplicare deficitară şi neregulamentară a drepturilor prevăzute de lege.
    21. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a arătat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Opinia completului de judecată al instanţei de trimitere este în sensul că, în lipsa unor elemente care să permită cuantificarea sumelor de bani, acestea nu puteau fi calculate direct, în baza legii.
    23. Mai mult, emiterea cu întârziere a normelor de aplicare a ordinului poate fi folosită ca argument într-o acţiune de atragere a răspunderii materiale a legiuitorului secundar, pentru pasivitate, dar nu şi în prezenta cauză.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    24. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme nu a mai fost necesară consultarea instanţelor cu privire la chestiunea de drept sesizată.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    25. Prin Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se impune acordarea majorărilor salariale reglementate de acest text legal, începând cu data de 1.01.2021“. Totodată, a admis sesizarea formulată în cadrul aceluiaşi dosar şi, în consecinţă, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, a stabilit că: „Deţinătorii titlului de specialist de clasă/domeniu funcţional nu beneficiază de majorările salariale aferente pentru perioada anterioară intrării în vigoare a ordinului emis de ordonatorul principal de credite, prin care s-au reglementat specialităţile, condiţiile de acordare, criteriile şi standardele de performanţă, pentru acordarea acestor drepturi salariale“.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    26. Nu au fost identificate decizii relevante ale Curţii Constituţionale cu privire la chestiunea de drept sesizată.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    27. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    28. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale.
    29. Domeniul de reglementare al acestui act normativ este conturat expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    30. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se prevede: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    31. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4, conform căruia „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    32. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ţinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    33. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    34. Verificându-se întrunirea acestor cerinţe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc doar parţial, nefiind îndeplinite toate exigenţele procedurale menţionate pentru declanşarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.
    35. Referitor la primele trei condiţii legale, se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal care judecă în primă instanţă, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    36. Chestiunea de drept identificată de instanţa de trimitere este următoarea: Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială poliţiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferenţiate faţă de poliţiştii din cadrul Ministerului Justiţiei care beneficiază de aceleaşi drepturi încă din 2018?
    37. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzei, în condiţiile în care reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată calcularea şi plata majorărilor salariale pentru deţinătorii titlului de specialist de clasă, precum şi a celorlalte drepturi (sporuri, compensaţii şi majorări), raportate la valoarea salariului de funcţie/salariului de bază, ca urmare a acestei majorări, actualizate cu rata inflaţiei, şi plata dobânzii aferente acestora, începând cu 1.01.2019 până la 19.08.2020, proporţional cu perioada lucrată, iar art. 28 alin. (3) şi (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se referă la aceste majorări salariale pentru deţinătorii titlului de specialist de clasă.
    38. Nu este îndeplinită însă condiţia ca problema de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare ori Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra ei.
    39. Astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrat Dosarul nr. 2.101/1/2024, în care s-a pronunţat Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se impune acordarea majorărilor salariale reglementate de acest text legal, începând cu data de 1.01.2021“. Totodată, a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021* şi, în consecinţă, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că: „Deţinătorii titlului de specialist de clasă/domeniu funcţional nu beneficiază de majorările salariale aferente pentru perioada anterioară intrării în vigoare a ordinului emis de ordonatorul principal de credite, prin care s-au reglementat specialităţile, condiţiile de acordare, criteriile şi standardele de performanţă, pentru acordarea acestor drepturi salariale“.
    40. În considerentele acestei decizii se arată următoarele:
    "88. Se reţine că esenţa dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este aceea de a stabili dacă dreptul reclamantului de a beneficia de majorarea salarială pentru deţinătorul titlului de specialist de clasă este prevăzut cu suficientă claritate şi precizie în conţinutul art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 şi dacă acesta este un drept necondiţionat, a cărui acordare nu impune măsuri complementare de executare sau aplicare, măsuri care să facă indispensabilă, pentru recunoaşterea sa, adoptarea de norme metodologice.
89. Acest tip de raţionament a fost utilizat inclusiv în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de unificare a practicii judiciare (Decizia de recurs în interesul legii nr. 20 din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 16 decembrie 2009, Decizia de recurs în interesul legii nr. 9 din 29 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 iulie 2023, Decizia pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 72 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1158 din 6 decembrie 2021).
90. Făcând această analiză în speţa de faţă, se constată că, în lipsa cadrului funcţional de acordare a titlului de specialist de clasă/domeniu funcţional, dispoziţiile art. 28 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 nu au condus la naşterea unui veritabil drept la majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/ salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcţional deţinute în specialitate.
91. De altfel, sintagma folosită de legiuitor «li se poate acorda» evidenţiază caracterul virtual al dreptului în discuţie, în sensul că nu este obligatoriu ca tuturor destinatarilor normei juridice să le fie conferit titlul de specialist de clasă/domeniu funcţional.
92. Se constată că prerogativa de a stabili condiţiile în care respectivii destinatari vor primi acest titlu şi momentul de la care ar urma să le fie acordat aparţin ordonatorului de credite.
93. Altfel spus, întrucât prin legea-cadru nu i-a fost impusă obligaţia adoptării reglementării secundare într-un anumit termen, administraţia beneficiază de o putere discreţionară largă, putând aprecia, în funcţie de interesul general şi de relaţiile sociale concrete, asupra oportunităţii de a adopta ordinul.
94. Este vorba, aşadar, de o vocaţie la acordarea unei astfel de majorări care lasă în sarcina legiuitorului secundar stabilirea specialităţilor, a condiţiilor de acordare, criteriilor şi standardelor de performanţă, operaţiune ce presupune, din partea ordonatorului de credite, analize specifice relative la activitatea propriu-zisă a unei categorii de funcţionari, dar şi la resursele financiare necesare acordării acestui drept.
95. Acordarea acestui drept pentru perioada anterioară intrării în vigoare a normelor secundare nu este posibilă, întrucât, aşa cum statuează art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată (principiul fiind preluat şi de art. 6 din Codul civil): «Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile». În condiţiile în care dreptul de creanţă nu era născut anterior intrării în vigoare a normelor secundare, el nu se putea naşte retroactiv în momentul adoptării acestora.
96. Nu poate fi avută în vedere nici încălcarea prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, în lipsa nominalizării specialităţilor, a condiţiilor de acordare, a criteriilor şi a standardelor de performanţă, drepturile salariale în discuţie nu au o suficientă bază în dreptul intern. Aşadar, nu se poate vorbi de existenţa unui bun şi nici a unei speranţe legitime în patrimoniul salariatului, aşa cum au fost acestea definite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
97. În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că dreptul de a primi majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază pentru titlurile de specialist de clasă/domeniu funcţional deţinute în specialitate este condiţionat de adoptarea normelor secundare, în aplicarea şi executarea legii, fără de care dreptul nu ar putea fi acordat."

    41. Astfel cum lesne se poate observa, problema de drept din dosarul pendinte este identică cu cea care a constituit obiect al sesizării înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.101/1/2024, deja dezlegată prin Decizia nr. 105 din 9 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.101/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 21 februarie 2025.
    42. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condiţiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite, în speţă chestiunea de drept în discuţie fiind anterior rezolvată printr-o hotărâre a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    43. În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 926/86/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială poliţiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferenţiate faţă de poliţiştii din cadrul Ministerului Justiţiei care beneficiază de aceleaşi drepturi încă din 2018?

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Maria-Camelia Drăguşin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 137 din 7 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016