Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 137 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 137 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Vest Energo - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.120/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.460D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, sens în care arată că: potrivit dispoziţiilor criticate, printre altele, contul de insolvenţă, deschis în condiţiile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, nu va putea fi, în niciun mod, indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă, dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative sau de instanţele judecătoreşti; autoarea excepţiei consideră că acestea sunt neconstituţionale, în măsura în care sunt aplicabile şi în perioada de reorganizare sau de observaţie şi cu privire la sume ce ar reprezenta venituri rezultate din comiterea unor infracţiuni; critica de neconstituţionalitate este formulată din perspectiva interpretării şi aplicării acestor norme în cauza dedusă judecăţii de către organele competente, care ar putea sau nu să dispună măsuri asigurătorii, aspecte care ţin de analiza textului, de stabilirea împrejurărilor şi care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti, indiferent de gradul de jurisdicţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 28 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 11.120/303/2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Vest Energo - S.A. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 sunt reglementate de această lege în partea referitoare la falimentul şi lichidarea activelor. Prin urmare, sunt neconstituţionale, în măsura în care sunt aplicabile şi în perioada de observaţie sau de reorganizare ori cu privire la sumele reprezentând venituri rezultate din săvârşirea de infracţiuni de către debitoare, după data deschiderii procedurii insolvenţei, context în care acestea încalcă drepturile şi garanţiile constituţionale prevăzute la art. 44, art. 53 şi la art. 21 alin. (3) din Constituţie. Dacă normele criticate ar fi aplicate de plano, astfel cum se solicită de către partea adversă, ar însemna că o creanţă sau un prejudiciu stabilit într-un dosar penal nu ar putea fi înscris sau obţinut decât după aprobarea lui de către judecătorul-sindic, conform art. 143 din Legea nr. 85/2014, în etapele anterioare falimentului, ceea ce ar însemna că judecătorul-sindic s-ar substitui inclusiv instanţei penale, fapt ce este inacceptabil. Ca atare, chiar din interpretarea art. 143 din Legea nr. 85/2014 reiese că toate creanţele curente, toate sumele de plată care se nasc după deschiderea procedurii insolvenţei, dacă nu sunt plătite în termen de 60 de zile, pot fi executate silit de către orice creditor, indiferent că este înscris la masa credală sau este un cocontractant în timpul insolvenţei. Faptul că o creanţă din timpul insolvenţei poate fi executată silit dovedeşte că orice cont, în mod special contul unic de insolvenţă, poate fi supus unor măsuri asigurătorii, inclusiv poprit, pentru că executarea silită, aşa cum prevede Codul de procedură civilă, se realizează inclusiv prin poprire, nu doar prin executarea silită a bunurilor mobile şi imobile. În concluzie, îi revine instanţei de contencios constituţional sarcina să stabilească dacă art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 este aplicabil în orice moment al procedurii insolvenţei.
    6. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, deoarece, astfel cum a fost formulată, vizează, în realitate, o chestiune de interpretare a legii în sensul scoaterii de sub incidenţa normei criticate a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, în vederea reparării pagubei din infracţiunea cercetată (sub acest aspect, se învederează că autoarea excepţiei nu are o creanţă certă, existenţa infracţiunii, a prejudiciului şi a cuantumului acestuia nefiind stabilite în momentul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, dosarul fiind încă în faza urmăririi penale), iar o atare operaţie ţine strict de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu de cea a Curţii Constituţionale, sens în care sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 878 din 30 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale similare celei criticate în această cauză, şi anume art. 4 alin. (10) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Distinct de acestea, în subsidiar, opinează că prevederile criticate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât: existenţa contului unic de insolvenţă se fundamentează pe principiul unicităţii procedurii de îndestulare şi distribuire în cadrul insolvenţei şi, aşa cum există o masă credală unică, compusă din toţi creditorii admişi în tabelele de creanţă, la fel există un cont unic de insolvenţă, care cuprinde toate disponibilităţile debitorului, prin care acesta îşi derulează toată activitatea operaţională sau cea de lichidare; contul de insolvenţă se deschide chiar de la deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitor şi numai prin acesta se vor derula toate operaţiunile cu fonduri băneşti legate de averea debitorului, pe întreg parcursul procedurii: în perioada de observaţie, în reorganizare sau, eventual, în faliment; încă din perioada de observaţie, debitorul nu mai poate efectua plăţi decât prin contul de insolvenţă, derularea fondurilor printr-un singur cont fiind menţionată şi de art. 75 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 85/2014; scopul pentru care este creat contul de insolvenţă fiind acelaşi pe întreg parcursul procedurii insolvenţei, este firesc ca şi regimul său juridic să fie acelaşi în tot cursul procedurii, iar nu diferit în funcţie de etapă; contului de insolvenţă, prin art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul i-a stabilit un anumit regim juridic: că nu va putea fi indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative ori de instanţele judecătoreşti, iar interdicţia legală este absolută. Faţă de aceste considerente, având în vedere că limitele şi conţinutul dreptului de proprietate şi creanţele pot fi stabilite prin lege, restrângerea dispusă prin art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 se impune pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, este necesară într-o societate democratică, este proporţională cu situaţia care a determinat-o şi se aplică nediscriminatoriu, fără a aduce atingere existenţei dreptului antereferit prevăzut de art. 44 din Constituţie, nefiind încălcate nici dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, deoarece persoana vătămată poate beneficia, în cursul procesului penal, în vederea reparării pagubei, de măsuri asigurătorii asupra unor bunuri mobile sau imobile ale suspectului/inculpatului sau părţii responsabile civilmente aflate în insolvenţă, cu excepţia contului de insolvenţă.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(3) Contul de insolvenţă deschis în condiţiile art. 39 alin. (2) nu va putea fi în niciun mod indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative sau de instanţele judecătoreşti.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II - Procedura insolvenţei, secţiunea a 7-a - Falimentul şi lichidarea activelor, cu referire la distribuirea sumelor realizate în urma lichidării, şi stabilesc faptul că, în această fază a procedurii insolvenţei, contul de insolvenţă deschis în condiţiile legii nu va putea fi în niciun mod indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative sau de instanţele judecătoreşti, cont care este prevăzut la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia plăţile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispoziţii emise de debitor sau, după caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidatorul judiciar.
    13. Având în vedere acest context legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că normele criticate ar fi neconstituţionale, în măsura în care sunt aplicabile şi în perioada de observaţie sau de reorganizare ori cu privire la sumele reprezentând venituri rezultate din săvârşirea de infracţiuni de către debitoare, după data deschiderii procedurii insolvenţei, în perioada de observaţie sau de reorganizare, deşi sunt reglementate de Legea nr. 85/2014 în partea referitoare la falimentul şi lichidarea activelor.
    14. Faţă de această împrejurare, ţinând seama de contextul în care a fost formulată, Curtea reţine că pretinsa neconstituţionalitate a normelor criticate este învederată din perspectiva interpretării şi aplicării normelor legale la speţa dedusă judecăţii de către organele abilitate cu dispunerea unor măsuri asigurătorii asupra unui operator economic şi care au incidenţă în materia procedurilor de insolvenţă.
    15. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte, în speţă fiind vorba despre interzicerea sau posibilitatea indisponibilizării contului de insolvenţă, în funcţie de faza procedurii insolvenţei în care se află operatorul economic şi de care dintre situaţiile/etapele cuprinse în Legea nr. 85/2014 îi sunt aplicabile. În concret, orice normă juridică, ce va fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de instanţele judecătoreşti (interpretare judiciară, cazuală) pentru a emite un act de aplicare legal (Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016, paragrafele 59 şi 62). Totodată, instanţa de contencios constituţional a reţinut că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii sunt chestiuni ce ţin de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, şi, prin urmare, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    16. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra modului de interpretare şi aplicare a legii în concret la o cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Vest Energo - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.120/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 137 din 27 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016