Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor legislative succesive, excepţie ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 10.885/180/2017 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 159D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.463D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 2.609/180/2021 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală. 4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei personal. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 159D/2019 şi nr. 1.463D/2021, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. 6. Autorul excepţiei solicită să se ia act de prezentarea sa în faţa Curţii atât în nume propriu, cât şi în calitate de reprezentant legal, şi anume preşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, identificată prin cod unic de înregistrare 29497286, înfiinţată în baza Legii nr. 51/1995, succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România, şi, respectiv, decan al Baroului Bucureşti, identificat prin cod unic de înregistrare 29695330, conform împuternicirii avocaţiale şi înscrisurilor depuse la fiecare dosar. Arată că cele două persoane juridice au transmis Curţii documentul intitulat Amicus Curiae, prin care susţin opinia cu privire la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Totodată, arată că se opune conexării dosarelor, întrucât aceasta îi încalcă dreptul la apărare. 7. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor. 8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.463D/2021 la Dosarul nr. 159D/2019, care a fost primul înregistrat. 9. Având în vedere cererile depuse la dosar de autorul excepţiei, Curtea ia act că acesta a fost informat cu privire la modalitatea de accesare a dosarului electronic, precum şi cu privire la posibilitatea studierii dosarului la sediul Curţii şi a obţinerii de fotocopii de pe anumite acte din dosar, contra cost, conform procedurii prezentate pe pagina de internet a instituţiei. 10. De asemenea, Curtea dispune eliberarea unei înregistrări audio cu privire la dosarele în care domnul Vasile Botomei are calitatea de autor al excepţiei şi transmiterea acesteia prin poşta electronică. 11. În ceea ce priveşte cererea de amânare în vederea studierii rapoartelor întocmite în cauză de judecătorul-raportor, pentru asigurarea exercitării dreptului la apărare, preşedintele Curţii îl întreabă pe autorul excepţiei dacă menţine această cerere. 12. Autorul excepţiei arată că doreşte acordarea unui nou termen de judecată numai pentru Dosarul nr. 1.463D/2021, în vederea unei mai bune documentări, motiv pentru care solicită disjungerea dosarelor. 13. Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu amânarea cauzei, dacă singura problemă este studierea rapoartelor, având în vedere că acestea pot fi consultate pe pagina de internet a Curţii. 14. Referitor la calitatea în care domnul Vasile Botomei pune concluzii în cauză, reprezentantul Ministerului Public precizează că aceasta este, strict, cea de autor al excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Curtea, deliberând, apreciază că domnul Vasile Botomei este autor al excepţiei de neconstituţionalitate, urmând ca judecarea cauzei să aibă în vedere numai această calitate. 16. Domnul Vasile Botomei insistă asupra punerii în discuţie a opiniei susţinute în documentul intitulat Amicus Curiae, opinie formulată atât în nume propriu, cât şi în numele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, identificată prin cod unic de înregistrare 29497286, şi al Baroului Bucureşti, identificat prin cod unic de înregistrare 29695330. 17. Preşedintele Curţii precizează că întreaga documentaţie depusă la dosar, inclusiv Amicus Curiae, va fi avută în vedere la soluţionarea cauzei şi acordă termen de judecată la 27 aprilie 2023, în vederea pregătirii apărării. 18. Autorul excepţiei arată că nu se pot obţine fotocopii de pe rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, astfel că renunţă la termenul solicitat. 19. Curtea ia act de renunţarea autorului excepţiei la termenul acordat. 20. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei are cuvântul şi revine asupra susţinerilor referitoare la tripla calitate în care pune concluzii în faţa Curţii, şi anume ca reprezentant al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cod unic de înregistrare 29497286, reprezentant al Baroului Bucureşti, cod unic de înregistrare 29695330, precum şi în nume propriu. 21. Preşedintele Curţii îi atrage atenţia autorului excepţiei că a fost pusă anterior în discuţie calitatea pe care o are în faţa instanţei de contencios constituţional şi aceasta s-a pronunţat referitor la acest aspect, astfel că îl invită să susţină criticile de neconstituţionalitate. 22. Domnul Vasile Botomei invocă excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu şi de folosinţă a fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, care a prezidat şedinţa de plen din 1 iunie 2004, în ceea ce priveşte completarea dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, cu ocazia votului final referitor la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 (PL nr. 40/2004), completare efectuată cu încălcarea procedurii legislative. Susţine că probe în acest sens sunt înregistrarea audio-video a şedinţei Camerei Deputaţilor din 1 iunie 2004, care este publică, şi stenograma şedinţei respective, depusă la dosar. 23. Preşedintele Curţii îl invită pe autorul excepţiei să revină la obiectul criticilor de neconstituţionalitate. Precizează că s-a reţinut că se invocă încălcarea principiului bicameralismului. 24. Domnul Vasile Botomei reiterează motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând că acestea au fost dezvoltate pe larg în notele scrise depuse la dosar, şi solicită admiterea excepţiei. 25. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 514 din 30 iunie 2020 şi nr. 648 din 19 octombrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 26. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.885/180/2017, Judecătoria Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor legislative succesive. Excepţia a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 27. Prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.609/180/2021, Judecătoria Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 28. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 255/2004 încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept, principiul legalităţii, principiul bicameralismului şi sesizarea Camerelor Parlamentului, întrucât Camera decizională a introdus noi prevederi în ultimele articole ale legii, fără ca legea să fie retrimisă la prima Cameră sesizată. De asemenea, susţine că dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept, principiul legalităţii, universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură, accesul la cultură, dreptul de asociere, munca şi protecţia socială a muncii, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, precum şi prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind obligaţia de a respecta drepturile omului, dreptul la un proces echitabil, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de exprimare, interzicerea discriminării, derogarea în caz de stare de urgenţă, interzicerea abuzului de drept şi limitarea folosirii restrângerii drepturilor. Consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este lacunar, întrucât nu specifică în mod clar şi neechivoc prin ce act se obţine autorizaţia de folosire a denumirilor, în condiţiile în care înregistrarea de pe certificatele fiscale nu este suficientă. Autorul excepţiei invocă o instabilitate legislativă accentuată. În acest sens, arată că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 109 din 9 februarie 2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prin care a fost introdus textul de lege criticat, a fost declarată neconstituţională, iar fapta a fost dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă reintrodusă prin Legea nr. 270/2010 prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 51/1995. La 1 februarie 2014, conţinutul constitutiv al infracţiunii a fost modificat prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Consideră că există un paralelism legislativ între dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 şi prevederile art. 26 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ, care incriminează exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat şi, respectiv, fapta persoanei care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de lege, motiv pentru care se impune constatarea intervenirii abrogării implicite a textelor menţionate. De asemenea, susţine că tehnica de redactare a dispoziţiilor de lege criticate este deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce act de autorizare se pot folosi denumirile respective şi cine îl emite. Arată că, atât timp cât statul a autorizat entităţi cu denumiri identice, nu se poate susţine că se află în culpă utilizatorul acestor denumiri, având în vedere că există acte de înregistrare a entităţilor juridice cu denumirile care au fost folosite, hotărâri judecătoreşti de înfiinţare a acestor persoane juridice, actul constitutiv şi statutul, autentificate de un notar public, precum şi sute de rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală şi de clasare, confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive. De asemenea, arată că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 15 din 21 septembrie 2015, pronunţată în recurs în interesul legii, dovedeşte imprevizibilitatea şi impredictibilitatea Legii nr. 51/1995. 29. Judecătoria Bacău - Secţia penală, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 31. Guvernul, în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale în Dosarul nr. 1.463D/2021, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 160 din 27 martie 2018 şi nr. 514 din 30 iunie 2020. 32. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 33. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 34. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din data de 7 februarie 2011, au fost modificate prin prevederile art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În temeiul dispoziţiilor art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017), Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 republicată în 2011 a devenit art. 59 alin. (6) din aceeaşi lege, republicată în 2018. Curtea se va pronunţa însă asupra textului de lege având numerotarea şi cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu următorul cuprins: „(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“ 35. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor Legii nr. 255/2004, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul bicameralismului şi ale art. 75 alin. (4) privind sesizarea Camerelor Parlamentului. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 29 alin. (1) şi (2) privind libertatea conştiinţei, ale art. 30 alin. (1)-(4) referitor la libertatea de exprimare, ale art. 31 alin. (1) şi (3) privind dreptul la informaţie, ale art. 32 alin. (1) şi (5) referitor la dreptul la învăţătură, ale art. 33 privind accesul la cultură, ale art. 40 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) şi (2) privind munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 51 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de petiţionare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 1 referitor la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 9 referitor la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, ale art. 10 privind libertatea de exprimare, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării, ale art. 15 privind derogarea în caz de stare de urgenţă, ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept şi ale art. 18 privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 36. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Legii nr. 255/2004 şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 care vizează organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi anumite infracţiuni legate de aceasta nu au incidenţă în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât speţele respective au ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“. 37. Curtea apreciază că, indiferent de soluţia pronunţată, decizia instanţei de contencios constituţional nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile Legii nr. 255/2004 şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluţionarea cauzelor respective. Curtea s-a mai pronunţat în acest sens în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20, Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14, şi Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 17. 38. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este inadmisibilă. 39. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Vasile Botomei în dosarele nr. 10.885/180/2017 şi nr. 2.609/180/2021 ale Judecătoriei Bacău - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
