Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- │
│Benke Károly │magistrat-asistent-şef│
│ │delegat │
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor. 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.152 din 15 decembrie 2021 şi constituie obiectul Dosarului nr. 3.784L/2/2021. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se arată că, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021, domnul Alexandru Stănescu a fost numit în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Această hotărâre contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la art. 4 alin. (3) şi art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, întrucât ignoră criteriul de selecţie a candidaţilor prevăzut la ultima teză a art. 4 alin. (12) din ordonanţa de urgenţă, respectiv experienţă de minimum 5 ani în funcţii de conducere în instituţii publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 4. Se arată că, potrivit datelor publice puse la dispoziţie de Camera Deputaţilor, domnul Alexandru Stănescu a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice din septembrie 2016 până în septembrie 2017, iar în perioada septembrie 2017-decembrie 2020 a fost preşedintele aceleiaşi comisii. Aşadar, acesta a exercitat funcţii de conducere într-o instituţie publică centrală timp de 4 ani şi 4 luni. Mai mult, funcţia de vicepreşedinte al comisiei antereferite nu este funcţie de conducere, astfel că experienţa sa în funcţii de conducere s-ar reduce la doar 3 ani, timpul în care a fost preşedintele respectivei comisii. Prin urmare, Alexandru Stănescu nu îndeplineşte cerinţa legală a experienţei de minimum 5 ani într-o funcţie de conducere a unei instituţii publice centrale, cerinţă necesară pentru a fi numit membru în Comitetul de reglementare al ANRE. 5. Vechimea în muncă de 13 ani ca director general al Societăţii Agromec Vişina - S.A. nu poate complini cerinţa experienţei de 5 ani în companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. Această societate, conform certificatului constatator emis de oficiul registrului comerţului, are ca activitate principală cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase (CAEN - 0111), iar ca activităţi secundare, cele auxiliare pentru producţia vegetală (CAEN - 0161), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare (CAEN - 4719), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (CAEN - 4711). Niciuna dintre aceste activităţi nu poate fi circumscrisă domeniului energiei electrice, termice sau al gazelor naturale. Prin urmare, domnul Alexandru Stănescu nu îndeplineşte cerinţa legală a experienţei de minimum 5 ani în societăţi din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cerinţă necesară pentru a fi numit membru în Comitetul de reglementare al ANRE. 6. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. 7. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care se susţine că invocarea art. 1 alin. (5) din Constituţie este pur formală, nu are un caracter efectiv şi este irelevantă în cauză. 8. Se menţionează că ANRE nu este o instituţie de rang constituţional şi că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai acele hotărâri ale Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 şi Decizia nr. 41 din 22 ianuarie 2014). Aceeaşi concluzie se desprinde şi din considerentele Deciziei nr. 335 din 4 iulie 2013, prin care Curtea a arătat că autoritatea publică vizată, respectiv Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituţie, nefiind de rang constituţional, şi, ca urmare, procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. În aceste condiţii, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, concretizată şi prin Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, hotărârile care nu se referă la instituţii şi autorităţi de rang constituţional pot fi cenzurate numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei. Sub acest aspect se arată că autorul sesizării de neconstituţionalitate invocă încălcarea unor dispoziţii constituţionale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea unui membru în Comitetul de reglementare al ANRE, fără a invoca şi motiva încălcarea unor exigenţe substanţiale ori procedurale reglementate în Constituţie. 9. Sub aspectul obiectului de reglementare, Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 prevede numirea unui membru în Comitetul de reglementare al ANRE, autoritate autonomă cu personalitate juridică înfiinţată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007. Astfel, Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 reprezintă o hotărâre cu caracter individual, categorie în cadrul căreia se includ cele privind alegerea sau numirea într-o funcţie, revocarea din funcţie, precum şi cele referitoare la validarea în funcţii. Potrivit jurisprudenţei Curţii, acest tip de hotărâri nu este supus controlului de constituţionalitate. 10. Se arată că în susţinerea neconstituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 49/2021 sunt invocate încălcări ale art. 4 alin. (3) şi (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, prin prisma faptului că domnul Alexandru Stănescu nu are experienţa profesională necesară în domeniul tehnic, economic sau juridic pentru a fi numit în funcţie. Or, astfel cum reiese din adeverinţa nr. 116 din 3 decembrie 2021, domnul Alexandru Stănescu a deţinut funcţii de conducere (director general, manager, manager general) în cadrul Societăţii Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt, în perioada 2 martie 1994-31 decembrie 2012. 11. Se menţionează că domnul Alexandru Stănescu a depus o adresă, înregistrată la Cabinetul secretarului general al Camerei Deputaţilor cu nr. 2/191 din 10 ianuarie 2022, din care rezultă atât vechimea, experienţa profesională, cât şi funcţiile deţinute la societatea respectivă. 12. Excluderea unor perioade şi a unor activităţi din CV-ul domnului Alexandru Stănescu, realizată de autorul sesizării, pe motiv că n-ar constitui experienţă profesională în domeniul de referinţă, se bazează pe o apreciere subiectivă, insuficient motivată şi pleacă de la interpretarea unilaterală a textului de lege. Funcţiile îndeplinite se circumscriu competenţei ANRE, astfel cum este prevăzută la art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007. 13. Condiţiile privind experienţa profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanţei acesteia, cât şi sub aspectul obiectiv al numărului de ani de vechime) au fost analizate de cele trei comisii reunite din cadrul Parlamentului României, respectiv Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, care au atribuţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale de către candidaţii la funcţia de membru în Comitetul de reglementare al ANRE, şi, prin Raportul favorabil al acestora nr. 28 RC din 14 decembrie 2021, s-a propus Plenului reunit numirea domnului Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al ANRE. În acest context se face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 628 din 4 noiembrie 2014, paragraful 28. 14. Se menţionează Decizia Curţii Constituţionale nr. 433 din 21 iunie 2018, prin care s-a stabilit că îndeplinirea condiţiei referitoare la realizarea unei activităţi relevante pentru a fi numit într-o funcţie publică este una esenţialmente subiectivă, a cărei apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale. Această apreciere nu poate fi evaluată din perspectiva unor criterii/repere/standarde, ci, din contră, ţine de marja de apreciere a autorităţii competente să numească persoana respectivă. Curtea nu are nici mijloacele necesare realizării unei asemenea evaluări şi nici nu îşi poate asuma o răspundere care incumbă exclusiv în sarcina Parlamentului. Se menţionează că în Decizia Curţii Constituţionale nr. 251 din 30 aprilie 2014, Curtea a stabilit, referitor la caracterul corespunzător al pregătirii şi experienţei profesionale în domeniul în care persoana urma să îşi desfăşoare activitatea, că o asemenea condiţie circumstanţiază pregătirea şi experienţa profesională şi semnifică o evaluare şi o apreciere ce revin exclusiv Parlamentului. O situaţie similară se întâlneşte şi în privinţa condiţiilor de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, sens în care se face referire la Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014. 15. Având în vedere demnităţile deţinute de domnul Alexandru Stănescu - acesta fiind deputat timp de două legislaturi, 2012-2016 şi 2016-2020, şi preşedinte, respectiv vicepreşedinte al uneia dintre comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, perioadă în care acesta a fost iniţiator şi coiniţiator al mai multor propuneri legislative şi legi ce vizau aspecte privind domeniul agriculturii şi conexe acestuia (spre exemplu: Legea nr. 130/2018 sau PL-x nr. 250/2014 - proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aflat în procedură parlamentară), în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege. Aceste atribuţii presupun examinarea, amendarea conţinutului iniţiativelor legislative/proiectelor de lege şi întocmirea rapoartelor care au avut ca obiect de reglementare atât domeniul agricol, cât şi domenii conexe şi pentru care au fost sesizate spre avizare sau coraportare alte comisii permanente, spre exemplu, Comisia pentru industrii şi servicii. 16. Complexitatea domeniului agriculturii, ca ramură a producţiei materiale, a economiei naţionale, este determinată de rolul agriculturii în dezvoltarea economică şi de particularităţile ei tehnice, economice şi sociale, dar şi de potenţialul energetic, iar dezvoltarea acestui potenţial energetic, de eficienţă energetică, constituie centrul tuturor strategiilor internaţionale de consolidare a politicilor agricole menite să sprijine părţile interesate publice şi private din sectorul agricol să modernizeze agricultura. Cu privire la importanţa biomasei provenite din agricultură, ca sursă de energie regenerabilă, se invocă Raportul special al Curţii de Conturi Europene nr. 5/2018. Astfel, domeniul agriculturii devine deosebit de important în vederea includerii de măsuri de eficienţă energetică, ANRE având şi atribuţia de a promova producerea de energie din surse regenerabile şi cogenerare. Totodată, Legea nr. 123/2012 prevede cu titlu de obligativitate ca obiectivele activităţilor ANRE să se desfăşoare pentru asigurarea dezvoltării economiei naţionale şi promovarea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie. În acest sens, este invocat art. 67 lit. f) din legea menţionată. 17. De asemenea, în susţinerea celor afirmate mai sus se arată că, potrivit adeverinţei eliberate de Societatea Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt, cu nr. 1 din 7 ianuarie 2022, societatea a avut ca obiect principal de activitate producerea de cereale pentru industria alimentară şi industria energetică. Producţia a fost valorificată către societăţi şi companii naţionale din industria energetică, conform datelor din evidenţa contabilă a societăţii. Având în vedere cele două adeverinţe emise Societatea Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt, care atestă atât experienţa în domeniul specific de activitate, cât şi experienţa privind exercitarea unor funcţii de conducere, rezultă că domnul Alexandru Stănescu a fost numit în funcţie în mod legitim. 18. Invocându-se Raportul ANRE pe anul 2019, titlul Tendinţele eficienţei energetice şi politici în România, se concluzionează că agricultura, ca ramură de bază a economiei naţionale, se afirmă ca un domeniu deosebit de complex în contextul actual al creşterii eficienţei energiei din surse regenerabile, iar experienţa domnului Alexandru Stănescu în administraţie pe acest domeniu şi demnităţile deţinute demonstrează că sunt îndeplinite condiţiile legale de numire în această funcţie stabilite de art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007. 19. În legătură cu rolul recunoscut documentelor întocmite de comisiile parlamentare, se fac referiri la Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012 şi se concluzionează că în situaţia în care una ori mai multe comisii parlamentare nu îşi pot duce la îndeplinire activitatea, plenul fiecărei Camere sau plenul comun nu poate fi împiedicat să dezbată şi să decidă în mod direct asupra problemelor care intră în atribuţiile sale. Ca urmare, plenul reunit al celor două Camere are competenţa exclusivă de a numi membrii Comitetului de reglementare. 20. Biroul permanent al Senatului apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionându-se, în acest sens, că procedura de numire a membrilor în Comitetul de reglementare al ANRE se desfăşoară în conformitate cu art. 4 alin. (1)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007. Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 49/2021 pe baza raportului comisiilor de specialitate în cadrul cărora a fost respectată procedura pentru numirea domnului Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al ANRE. Astfel, Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat s-au întrunit, în şedinţa comună din 14 decembrie 2021, să analizeze lista candidaţilor, CV-urile acestora şi alte documente justificative ale îndeplinirii condiţiilor legale în vederea nominalizării candidatului pentru funcţia menţionată. În urma dezbaterilor, comisiile de specialitate au propus ca domnul Alexandru Stănescu să fie numit în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al ANRE, potrivit art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, respectiv fiind îndeplinite condiţiile legale, inclusiv cea obiectivă privind necesitatea deţinerii de către candidat a unei experienţe în funcţii de conducere de cel puţin 5 ani în domeniul energiei electrice, termice, al gazelor naturale sau în domenii conexe. 21. Se consideră că art. 4 alin. (3) din aceeaşi ordonanţă, care face trimitere şi la alin. (12) al aceluiaşi articol, reglementează o condiţie cu caracter obiectiv, cea a experienţei profesionale necesare pentru a avea acces la funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE, şi că comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere sunt îndrituite să interpreteze sistematic şi să analizeze, pe fond, îndeplinirea condiţiilor obiective de către candidaţi pe baza dosarelor depuse în vederea numirii. În acest sens, propunerea înaintată plenului de către comisiile de specialitate se întemeiază pe dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, iar din documentele depuse la dosarul de candidatură reiese faptul că domnul Alexandru Stănescu are studii superioare în domeniul tehnic, o vechime în muncă de 18 ani, iar perioada în care a deţinut funcţii de conducere într-un domeniu conex celui al domeniului energiei electrice, termice şi al gazelor naturale depăşeşte cu mult perioada de 5 ani prevăzută de art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (12) din ordonanţa de urgenţă menţionată şi, mai mult, se cumulează cu perioada în care acesta a deţinut funcţii de conducere în cadrul Camerei Deputaţilor, în timpul mandatelor pe care le-a obţinut. 22. Cu privire la conţinutul sintagmei „domenii conexe“ în care poate fi acumulată experienţă relevantă, se fac referiri la Decizia Curţii Constituţionale nr. 24 din 22 ianuarie 2020 şi se arată că domeniile conexe se pot identifica, în cazul de faţă, prin activităţi specifice celei de reglementare în domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale (elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării normelor şi măsurilor legislative proprii sectorului de activitate), prin activităţi specifice politicilor de mediu sau de concurenţă, de exemplu, politici necesar a fi aplicate în orice sector strategic al economiei naţionale, sau prin activităţi auxiliare, secvenţiale şi cu caracter tehnic, prin care se realizează, efectiv, activitatea specifică domeniilor principale ale energiei electrice, termice şi gazelor naturale. Se fac trimiteri şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 21 din 16 ianuarie 2019, potrivit căreia Parlamentul, ca autoritate de numire, este singurul în măsură să aprecieze dacă anumite activităţi specifice desfăşurate în cadrul mandatului de parlamentar corespund sau nu anumitor cerinţe legale referitoare la vechimea dobândită într-un anumit domeniu de specialitate prevăzut de lege. 23. La termenul de judecată fixat pentru data de 19 ianuarie 2022, Curtea a dispus amânarea începerii deliberărilor asupra cauzei pentru data de 23 februarie 2022, dată la care, constatând imposibilitatea constituirii cvorumului legal de şedinţă la acest termen, conform art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea cauzei pentru data de 16 martie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 1, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate. 25. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 14 decembrie 2021, potrivit căreia: „Articol unic. - Domnul Stănescu Alexandru se numeşte, începând cu data de 21 decembrie 2021, în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, pe locul devenit vacant prin demisia domnului Neacşu Marian din această funcţie, pe durata rămasă a mandatului început la data de 23 iulie 2020, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 10/2020 privind numirea unui vicepreşedinte şi a doi membri în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 24 iunie 2020.“ 26. Autorul sesizării invocă, în susţinerea acesteia, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii coroborate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) şi (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007. 27. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba de o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât şi sub cel al titularilor dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor, sub semnătura liderului respectivului grup parlamentar. 28. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituţionalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudenţa sa, Curtea a analizat şi alte condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudenţială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanţa constituţională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, sau Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). 29. Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Mai mult, controlul actelor individuale ale Parlamentului este atât o chestiune care ţine de statul de drept, cât şi una care ţine de drepturile omului. Ceea ce este important este faptul că procedura, nu neapărat fondul deciziei (de exemplu, ce persoană este numită pentru a ocupa o anumită funcţie), trebuie să poată fi controlabilă în cadrul procedurii judiciare [a se vedea, în acest sens, Avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) nr. 685/2012, adoptat la cea de-a 93-a sa Sesiune Plenară (Veneţia, 14-15 decembrie 2012), pct. 21-23]. 30. În cauza de faţă, hotărârea criticată are caracter individual şi vizează numirea unui membru al Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (în continuare, ANRE), sesizarea fiind, sub acest aspect, admisibilă. 31. Cu privire la instituţiile/autorităţile publice vizate de hotărârea parlamentară contestată care nu au rang constituţional, adică nu sunt prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, Curtea a stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, ea trebuie să vizeze aspecte procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012), criticile vizând, astfel, încălcarea unor valori, reguli sau principii constituţionale expres menţionate în Legea fundamentală. Cu alte cuvinte, dacă norma de referinţă este una de nivel constituţional, atunci sesizarea este de plano admisibilă; dacă, dimpotrivă, norma de referinţă utilizată în motivarea sesizării este de nivel infraconstituţional, atunci sesizarea având ca obiect o hotărâre parlamentară care vizează o autoritate/instituţie publică fără rang constituţional este inadmisibilă. 32. Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins ca inadmisibile sesizări de neconstituţionalitate în care autoritatea publică vizată de hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituţional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituţional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele acestei decizii, Curtea a reţinut că autoritatea publică vizată (Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară) nu este reglementată de Constituţie, nefiind de rang constituţional, iar cât priveşte criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor respectivei autorităţi s-a realizat după criteriul apartenenţei politice sau cel al sorginţii propunerii politice a candidaţilor, Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie este pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional. 33. Însă, în situaţia în care o hotărâre cu obiect de reglementare similar a fost criticată, prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, pentru încălcarea unor dispoziţii exprese ale legii, aplicabile în cadrul procedurii de numire a membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, Curtea a observat că o atare critică este obiectivă în sine şi priveşte conduita Parlamentului, că aceasta nu are caracter formal, ci este clar fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiţie cu caracter obiectiv. Întrucât obligaţia generală de respectare a legilor, prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituţie, se impune cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept, inclusiv Parlamentului, care, în respectiva cauză, a acţionat în calitate de autoritate de numire, Curtea nu a putut reţine cauza de inadmisibilitate stabilită în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la faptul că în privinţa autorităţilor care nu sunt de rang constituţional nu poate fi invocată încălcarea unui act normativ cu valoare infraconstituţională. Acceptarea tezei contrare, cu consecinţa excluderii de la exercitarea controlului de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispoziţiilor exprese ale legii, ar avea drept consecinţă plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român - Parlamentul - deasupra legii şi acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituţional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancţionată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege (a se vedea Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, şi Decizia nr. 21 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 12 martie 2019). 34. Faţă de toate cele statuate pe cale jurisprudenţială, Curtea constată că prezenta sesizare îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, inclusiv sub aspectele menţionate mai sus, deoarece, deşi Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 vizează o autoritate ce nu are rang constituţional - ANRE -, criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie prezintă o reală relevanţă constituţională şi nu au caracter formal, pretinzând încălcarea unor texte legale ce reglementează condiţii cu caracter obiectiv referitoare la numirea de către Parlament a membrilor Comitetului de reglementare al ANRE. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aceste condiţii cu caracter obiectiv pot face obiectul controlului de constituţionalitate prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituţie (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, sau Decizia nr. 847 din 18 noiembrie 2020, paragrafele 40-50). Aşadar, criticile formulate au o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară, sesizarea fiind admisibilă. 35. Curtea observă că art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 prezintă condiţiile obiective, de fond pe care candidaţii la funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE trebuie să le îndeplinească. Astfel, membrii Comitetului de reglementare trebuie să fie cetăţeni români, cu domiciliul stabil în România, cu o bună reputaţie, cu studii superioare şi pregătire profesională în domeniul tehnic, economic sau juridic, având o vechime în muncă de minimum 10 ani, precum şi experienţă de minimum 5 ani în funcţii de conducere în instituţii publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 36. Verificând actele existente la dosarul cauzei prin raportare la art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, Curtea constată că domnul Alexandru Stănescu este cetăţean român, are domiciliul în România, are studii superioare în domeniul tehnic, are vechime în muncă de minimum 10 ani, însă nu îndeplineşte condiţia referitoare la experienţa de minimum 5 ani în funcţii de conducere în instituţii publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 37. Această din urmă condiţie de natură obiectivă şi cuantificabilă permite cumularea experienţei în funcţii de conducere exercitate atât în cadrul instituţiilor publice centrale, cât şi în cadrul companiilor, cu condiţia ca acestea să activeze în domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 38. Raportat la această condiţie de eligibilitate, Curtea reţine că domnul Alexandru Stănescu a deţinut calitatea de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Camerei Deputaţilor în perioada septembrie-decembrie 2016 şi decembrie 2016-septembrie 2017 şi de preşedinte al acestei comisii în perioada septembrie 2017-decembrie 2020. Cu alte cuvinte, a deţinut funcţii de conducere în cadrul comisiei antereferite aproximativ 4 ani şi 4 luni. Potrivit art. 60 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aceasta este o comisie permanentă, ale cărei domenii de activitate sunt, în principal, „programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură“. 39. Prin urmare, deşi funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al unei comisii parlamentare lato sensu pot fi considerate ca fiind funcţii de conducere în instituţii publice centrale (a se vedea mutatis mutandis analiza Curţii din Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 20 mai 2020, paragrafele 77-82), domeniul în care au fost exercitate aceste calităţi nu concordă cu cel cerut de lege, astfel că nu pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea condiţiei referitoare la experienţa de minimum 5 ani în funcţii de conducere în instituţii publice centrale din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 40. Totodată, Curtea reţine că experienţa domnului Alexandru Stănescu acumulată în funcţii de conducere exercitate în cadrul Societăţii Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt, în perioada 1994-2012 nu poate fi considerată ca fiind în cadrul unei companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. Obiectul de activitate al acestei societăţi este unul cu profil agricol şi de comercializare a produselor, având următoarele coduri CAEN: 0111 [cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase], 0161 (activităţi auxiliare pentru producţia vegetală), 4711 (comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun) şi 4719 (comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare). Primele două coduri se subsumează Secţiunii A - Agricultură, silvicultură şi pescuit, iar ultimele două, Secţiunii G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor din cadrul Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, clasificare aprobată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 3 mai 2007. Or, „domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale“, sintagmă folosită în art. 4 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, se subsumează Secţiunii D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat din acelaşi ordin, iar codurile CAEN specifice nu se regăsesc în obiectul de activitate al Societăţii Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt. 41. Prin urmare, deşi funcţiile de director general, manager, manager general în cadrul Societăţii Agromec Bucinişu - S.A. din Bucinişu, judeţul Olt, reprezintă funcţii de conducere într-o companie, domeniul în care au fost exercitate aceste calităţi nu concordă cu cel cerut de lege, astfel că nu pot fi luate în considerare pentru îndeplinirea condiţiei referitoare la experienţa de minimum 5 ani în funcţii de conducere în companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale. 42. În consecinţă, Curtea constată că domnul Alexandru Stănescu nu îndeplineşte condiţia referitoare la experienţa de minimum 5 ani în funcţii de conducere în instituţii publice centrale ori companii din domeniul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale pentru a fi numit în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. 43. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef delegat, Benke Károly ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
