Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 135 din 27 martie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 135 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 814 din 3 septembrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Baloteşti, satul Săftica, judeţul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express - S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), în Dosarul nr. 9.453/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IIa contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 905D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere că soluţia legislativă criticată a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, care a fost declarată neconstituţională, în integralitate, prin Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 9.453/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Baloteşti, satul Săftica, judeţul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express - S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 101/2016.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, sunt neconstituţionale, deoarece aplicarea unei taxe judiciare de timbru de 2% din valoarea contractului de achiziţie publică a fiecărui lot contestat reprezintă o sarcină excesiv de împovărătoare asupra plătitorului taxei, având în vedere că, de cele mai multe ori, aceste contracte şi/sau loturi au valori foarte mari (zeci sau sute de milioane de lei). Prin urmare, întrucât soluţia legislativă în discuţie impune un cuantum excesiv al taxelor judiciare de timbru, în raport cu valoarea contractului şi indiferent de cuantumul pretenţiilor, mai ales în contextul în care este vorba despre procedura de atribuire ce este organizată pe loturi, toate aceste aspecte echivalează cu suprimarea accesului liber la justiţie, încălcarea dreptului de proprietate, fără a ţine cont de condiţiile în care poate opera restrângerea exerciţiului unor drepturi, cu precădere în ceea ce priveşte principiul proporţionalităţii (scop legitim, raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat). În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, context în care arată că, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate şi nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru, regula fiind aceea a timbrării acţiunilor în justiţie. De asemenea, potrivit Codului de procedură civilă, partea care nu poate face faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil poate beneficia de asistenţă judiciară, iar contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată de la partea care pierde procesul.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. În dinamica legislativă, dispoziţiile criticate au fost modificate, succesiv, prin mai multe acte normative, conţinând soluţii legislative parţial diferite, iar, în cauză, astfel cum reiese din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, acestea sunt criticate în redactarea modificată prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, şi care au următorul cuprins:
    "(1) Cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000 lei.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele de timbru se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat. În cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cuantumul taxei judiciare se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenţionează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.
(3) Recursul/apelul se taxează cu 50% din taxa prevăzută la alin. (1) şi/sau alin. (2), după caz.
(4) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru prevăzută la alin. (1) şi/sau alin. (2) recursurile formulate de autorităţile contractante.
(5) Persoana care a formulat cerere potrivit prevederilor prezentului articol poate beneficia, la cerere, de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.“"

    11. Ulterior datei încheierii de sesizare, art. 56 din Legea nr. 101/2016 a fost modificat prin art. IV pct. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020, şi nu a mai fost păstrată structura articolului şi nici soluţia legislativă criticată în mod concret, iar prin art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2020, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 a fost abrogată în integralitate. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020, în forma mai sus redată.
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) cu privire la dreptul de proprietate privată şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 referitor la dreptul privind respectarea bunurilor din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia critică dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020, dispoziţii care au incidenţă în cauza aflată pe rolul instanţei judecătoreşti.
    14. Curtea observă că, anterior sesizării (Încheierea din 22 iunie 2020), prin Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 este neconstituţională, în ansamblul său.
    15. Faţă de această împrejurare, se constată că soluţia legislativă criticată se regăseşte la art. 56 din Legea nr. 101/2016, dar astfel cum este cuprinsă în art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020, act normativ declarat neconstituţional, în ansamblul său, şi publicarea deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea a avut loc ulterior datei încheierii de sesizare, respectiv la data de 7 iulie 2020, iar, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“.
    16. În acest context, este de precizat că, potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.“. Or, dacă actul modificator este declarat neconstituţional, în ansamblul său, dispoziţiilor modificate sau completate, chiar dacă sunt integrate în actul de bază, care nu a format obiectul controlului de constituţionalitate în mod concret în cauza în care a avut loc admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, le sunt aplicabile aceleaşi efecte constituţionale prevăzute de art. 147 alin. (1) şi (4) ca urmare a unei decizii de admitere a Curţii Constituţionale.
    17. Ca atare, Curtea învederează că, faţă de cele de mai sus prezentate, devin aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“. Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate în speţa de faţă, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, excepţie ridicată de Societatea S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. din comuna Baloteşti, satul Săftica, judeţul Ilfov (Lider al Asocierii S&S Groupe Prodimpex - S.R.L. - Nicarom Trans Express S.R.L. - Axi Tours Izi - S.R.L.), în Dosarul nr. 9.453/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru domnul MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,


                    semnează
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016