Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 134 din 10 martie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 134 din 10 martie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor" din anexa nr. V "Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 567 din 30 iunie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“, nr. crt. 1, 2 şi 5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a celor ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuţa, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăguşin, Marcela Drăguşin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuţa Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duţă, Mihaela Duţă, Rodica Dobre, Liliana Ghiţă (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiţă, Mihaela Gabriela Goşea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiţă, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mişcodan, Marina Cristina Moraru, IIie Mehedinţu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuţă, Cristian Ionuţ Neaţu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriş, Ionuţ Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminiţa Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Şorop, Mihai Ştefan, Mădălina Delia Şuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Ţibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu şi Marinela Zuică în Dosarul nr. 952/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.272D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorii excepţiei au transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. De asemenea, partea Curtea de Apel Craiova a comunicat note scrise în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 952/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. V, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ nr. crt. 1, 2, 5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuţa, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăguşin, Marcela Drăguşin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuţa Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duţă, Mihaela Duţă, Rodica Dobre, Liliana Ghiţă (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiţă, Mihaela Gabriela Goşea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiţă, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mişcodan, Marina Cristina Moraru, IIie Mehedinţu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuţă, Cristian Ionuţ Neaţu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriş, Ionuţ Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminiţa Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Şorop, Mihai Ştefan, Mădălina Delia Şuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Ţibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu şi Marinela Zuică într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin salariile şi coeficienţii reglementaţi pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor se creează inechităţi sociale. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii profesionale vizate de Legea-cadru nr. 153/2017, ale căror salarii au crescut, în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, salariul s-a micşorat. Se arată că nu se asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală şi că nu există o justificare în raport cu activitatea desfăşurată sau valoarea muncii. Se mai susţine că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor are cel mai mic salariu de bază şi cel mai mic coeficient în raport cu celelalte categorii profesionale din aceeaşi familie ocupaţională. De asemenea, diferenţa salarială şi de coeficient dintre prima funcţie din tabel (prim-grefier, grefier şef-secţie, grefier-şef, grefier şef-cabinet, director departament informatic) şi funcţiile de execuţie este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1,9. Se invocă şi încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, sens în care autorii excepţiei fac referire la importanţa socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, astfel cum rezultă din art. 2, art. 59 şi art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Autorii excepţiei susţin şi încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece prevederile legale criticate nu sunt nici proporţionale, nici rezonabile şi nici nu vizează protejarea unor drepturi şi interese colective.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispoziţiilor art. 16, art. 41 şi art. 53 din Constituţie. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006, Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006 şi Decizia nr. 1601 din 9 decembrie 2010.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    12. Prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie valoarea salariului de bază şi coeficientul, în raport cu vechimea în funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţii specifice personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor (grefieri).
    13. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“
    14. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate, cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II: „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V: „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie salarii de bază şi coeficienţi în raport cu vechimea în funcţie şi nivelul de studii pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, inclusiv grefierii. Prin Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, Curtea Constituţională a examinat constituţionalitatea prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9, capitolul II, anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a dispus respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, analizând cu acel prilej critici formulate din perspectiva salarizării specialiştilor IT din instanţe şi parchete. În prezenta cauză, Curtea observă că, invocând încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, autorii excepţiei susţin, în esenţă, o posibilă discriminare, sub aspectul salarizării, a personalului auxiliar din instanţe şi parchete (grefieri) în raport cu alte categorii profesionale plătite din fonduri publice, având în vedere importanţa şi complexitatea muncii desfăşurate.
    16. În acest context, Curtea reţine că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază şi ale coeficienţilor pentru funcţiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Astfel, prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, şi prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituţională a statuat că este dreptul şi obligaţia autorităţii legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.
    17. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul auxiliar din instanţe şi parchete şi alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate pot fi diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare, la diferite autorităţi sau instituţii publice. Art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
    18. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 41 şi ale art. 53 din Constituţie, Curtea precizează că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituţional nu se opune competenţei legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reaşeza coeficienţii sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanţe şi parchete.
    19. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unui drept fundamental, în sensul art. 53 din Constituţie, aceste dispoziţii constituţionale nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    20. Referitor la prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a constatat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunţat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, şi anume acela de „eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare“, şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
    21. Reţinând, în esenţă, că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului.
    22. În ceea ce priveşte aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 faţă de luna decembrie 2017, Curtea a reţinut că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează consecinţele aplicării concomitente a prevederilor de lege şi a altor prevederi legale cu incidenţă în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a prevăzut transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, şi art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, potrivit căruia „Sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuţiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“.
    23. De asemenea, reţinând că situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică şi chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuşi conţinutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    24. Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare.
    25. Astfel, în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin art. II că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ În acelaşi sens, prin art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege“.
    26. De asemenea, prin articolul unic pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit că „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.“
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrica Afrem, Nicoleta Adina Alecsandru, Teodora Cristina Althahbi, Cătălin Ancuţa, Narcisa Arnăutu, Luiza Brăceanu (Dumitrică), Adrian Barbu, Elena Bulacu, Loredana Boboc, Simona Belu, Margareta Bîrsoghe, Antonio Ovidiu Carneluti, Ligia Elena Ciobanu, Denisa Cismaru, Carmen Cergă, Vasilica Cernea, Florentina Cotulbea, Marinela Cruceru, Maria Clenciu, Laura Ciocoiu, Ana Gica Chelu, Georgeta Drăguşin, Marcela Drăguşin, Alexandra Gabriela Dumitru, Dănuţa Nicoleta Dascălu, Alina Mihaela Duţă, Mihaela Duţă, Rodica Dobre, Liliana Ghiţă (Dumitru), Gabriela Enculescu, Alexandru Andrei Ene, Aurelia Fuiorea, Ana Firescu, Răzvan Ghiţă, Mihaela Gabriela Goşea, Victor Gugu, Marius Gherghe, Cristina Glăvan, Monica Golfiţă, Mirela Claudia Hîrceanu, Nicolae Ivan, Carmen Alina Iova, Cristina Jura, Mariana Jieanu, Maria Lambropulos, Claudiu Lupea, Carmen Angela Marcu, Florineta Mitu, Dana Minae, Rodica Gugu, Giani Minoiu, Mariana Morozan, Mihai Mincu-Stoica, Roxana Loredana Mişcodan, Marina Cristina Moraru, IIie Mehedinţu, Daniela Nicu, Cristina Negru, Laura Nuţă, Cristian Ionuţ Neaţu, Luciana Ionelia Negrilă, Mircea Niculescu, Simona Opriş, Ionuţ Claudiu Păun, Florina Cristina Panait, Veronica Panduru, Elena Papae, Ecaterina Camelia Popescu, Sofronia Simona Popescu, Silvia Popa, Camelia Popa, Cătălina Paraschivescu, Anica Popa, Nicolae Pîrîu, Costela Cristiana Savulescu, Luminiţa Stoian, Cristina Daniela Syilagyi, Lucia Staicu, Gigel Sivu, Mariana Rogojinaru, Elena Şorop, Mihai Ştefan, Mădălina Delia Şuhan, Larisa Diana Trandafir, Diana Tutunaru, Ecaterina Ţibuleac, Săndica Vărzaru, Claudia Vasile, Georgiana Vintilă, Marin Vladu şi Marinela Zuică în Dosarul nr. 952/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 şi 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016