Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 referitoare la indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 referitoare la indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 561 din 18 iunie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.573/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela     │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu    │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Doina Vişan   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina-Elena│- judecător la Secţia  │
│Vladu-Crevon  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Bogdan Cristea│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.573/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnată în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă în Dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 30 octombrie 2024, în Dosarul nr. 508/89/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunile de drept anterior menţionate.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 18 noiembrie 2024 cu nr. 2.573/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 7 aprilie 2025.

    II. Normele legale incidente, la 7 martie 2024
    9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019
    "ART. 22
    (1) La stabilirea drepturilor salariale pentru personalul silvic se vor avea în vedere următoarele: nivelul studiilor, funcţia, titlul ştiinţific, vechimea în muncă, vechimea în domeniul silviculturii, locul şi condiţiile în care îşi exercită profesia.
    (2) Indemnizaţia de grad profesional şi sporul de risc reprezintă componente ale drepturilor salariale şi se acordă lunar personalului silvic prevăzut la art. 4 alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 120 alin. (3)-(5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Sumele necesare pentru acordarea indemnizaţiei de grad profesional prevăzute la alin. (2) se calculează, anual, prin înmulţirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional cu coeficientul «k» prevăzut pentru fiecare grad şi pentru fiecare gradaţie. (...)
    (5) Sumele necesare pentru acordarea indemnizaţiei de grad profesional prevăzute la alin. (2) se asigură de către angajator din bugetul propriu."

    10. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
    "ART. 120
    (...) (3) Gradele profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.
    (4) Indemnizaţiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod."

    11. Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
    "ART. 1
    (...) (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră."

    12. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice
    "ART. 25
    (1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz."

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene
    "ART. 34
    (...) (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

    14. Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului anuale privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

    III. Expunerea succintă a procesului
    15. Prin cererea de chemare în judecată precizată, reclamanţii persoane fizice au solicitat anularea în parte, în ceea ce priveşte calcularea şi acordarea indemnizaţiei de grad profesional, pentru perioada 16.12.2019-31.12.2023, a deciziilor emise de către pârâta instituţie publică.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării
    16. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctul de vedere al titularului sesizării
    17. În privinţa modului de calcul al indemnizaţiei conform art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, astfel cum fost modificat prin Legea nr. 234/2019, începând cu 16.12.2019, se reţine că acesta este produsul dintre salariul minim brut garantat şi valoarea coeficientului „k“, care este prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 234/2019 şi care diferă în raport cu funcţia ocupată.
    18. Salariul minim garantat la data de 16.12.2019 este cel stabilit în concordanţă cu studiile superioare sau medii ale funcţionarilor publici astfel: dacă acesta are vechime de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, conform Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se va avea în vedere salariul minim garantat pentru studii superioare, iar dacă funcţionarul are studii medii se are în vedere salariul minim garantat pentru aceste studii.
    19. Se are în vedere la salarizare principiul reglementat de art. 6 lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede să se ţină seama de studiile efective ale angajatului, astfel că indemnizaţia se calculează în funcţie de salariul minim brut pentru studii medii, respectiv superioare, cu aplicarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 935/2019.
    20. În privinţa celei de-a doua chestiuni se reţine că, prin legi anuale, s-a prevăzut plafonarea inclusiv a indemnizaţiilor personalului plătit din fonduri publice, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. Indemnizaţia de grad profesional este inclusă în sfera drepturilor care sunt plafonate prin actele normative anterior menţionate.
    21. Indemnizaţia de grad profesional este o componentă a salariului lunar, care se adaugă la salariul de bază, astfel cum rezultă din art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    22. Astfel, prin efectul legilor anuale, indemnizaţia de grad profesional, calculată conform art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, modificată prin Legea nr. 234/2019, este stabilită în raport cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la data de 16.12.2019, şi de coeficientul „k“ corespunzător funcţiei ocupate care apare înanexa nr. 2 la această lege.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    23. Reclamanţii au fost de acord cu sesizarea privind stabilirea modului de calcul al indemnizaţiei, iar pârâta a solicitat completarea cu chestiunea privind plafonarea indemnizaţiei la cuantumul din 16.12.2019, în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizaţiei personalului plătit din fonduri publice.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    24. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti au fost comunicate următoarele date:
    a) La nivelul Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel nu s-a identificat nicio cauză în care să se supună atenţiei această problemă de drept, prin urmare, nu există date referitoare la cauze suspendate potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Aceeaşi situaţie este şi la nivelul Tribunalului Călăraşi, Tribunalului Giurgiu şi Tribunalului Ialomiţa.
    b) În cadrul Secţiei a II-a contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti au fost identificate cauze având specificul indicat în adresă, cu referire la indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, dar care nu vizează punctual chestiunea ce reprezintă obiect al sesizării.
    c) Magistraţii din cadrul Tribunalului Ilfov au formulat un punct de vedere în sensul că, în raport cu art. 22 alin. (1), (2), (3) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, cu art. 120 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 46/2008, cu art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, cu art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, cu art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, cu art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi cu art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, a rezultat că este menţinut cuantumul indemnizaţiilor la nivelul acordat în decembrie 2019.

    25. Prin urmare, indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, se calculează în funcţie de salariul minim brut garantat.
    26. Calculul indemnizaţiei prevăzute de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizaţiei personalului plătit din fonduri publice.
    27. La nivelul Curţii de Apel Iaşi nu a fost identificată jurisprudenţă cu referire la problema de drept supusă dezbaterii Curţii de Apel Iaşi şi nici la nivelul instanţelor arondate.
    28. Opinia exprimată de către judecătorii Curţii de Apel Iaşi este în sensul că principiul reglementat de art. 6 lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune ca salarizarea personalului din sectorul bugetar să se realizeze în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor. Indemnizaţia de grad profesional este o componentă a salariului lunar care se adaugă la salariul de bază, astfel cum rezultă din art. 7 lit. e) din aceeaşi lege-cadru, astfel încât aceasta este inclusă în sfera drepturilor care sunt plafonate conform actelor normative indicate.
    29. Opinia exprimată de către judecătorii din cadrul Secţiei I civile a Tribunalului Iaşi a fost în sensul caracterului inadmisibil al sesizării, întrucât prevederile ordonanţei de urgenţă sunt clare şi stabilesc exact modalitatea de calcul al indemnizaţiei de grad profesional, dacă aceasta li se cuvine reclamanţilor, cu plafonarea prevăzută de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
    30. Colectivul judecătorilor de la Tribunalul Vaslui şi-a exprimat opinia în sensul celor arătate de instanţa de trimitere în privinţa modului de calcul al indemnizaţiei conform art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 şi, respectiv, al considerării indemnizaţiei de grad profesional ca fiind parte componentă a salariului lunar, care se adaugă la salariul de bază, astfel cum rezultă din art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, inclusă deci în sfera drepturilor care sunt plafonate.
    31. La nivelul curţilor de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă şi nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători.
    32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    33. Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1158 din 6 decembrie 2021, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 18.070/3/2020 şi, în consecinţă, a stabilit că, „În interpretarea dispoziţiilor art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, personalul silvic nu beneficiază de indemnizaţia de grad profesional în absenţa elaborării unor acte normative care să reglementeze modalitatea de stabilire, în concret, a acestui drept salarial“.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    35. Analiza condiţiilor de admisibilitate a sesizării are ca premisă faptul că aceasta se fundamentează pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale.
    36. Sfera de aplicare a acestui act normativ este circumscrisă prin dispoziţiile art. 1, de unde rezultă că ordonanţa de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    37. Potrivit art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    38. Aşadar, din punctul de vedere al admisibilităţii, vor fi examinate atât condiţiile speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 aleOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi cele care decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă prin efectul normei de trimitere prevăzute laart. 4 din ordonanţa de urgenţă.
    39. Ca atare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;
    (iv) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    (v) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi, de asemenea, chestiunea de drept în discuţie să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluţionare.

    40. Sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate referitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunţare a hotărârii prealabile şi stadiul procedurii, întrucât instanţa de trimitere este învestită cu cererea de acordare a unei indemnizaţii de grad profesional, solicitată de reclamanţi, care fac parte din personalul silvic, numiţi prin decizii în funcţii publice de execuţie (funcţionari publici).
    41. În privinţa condiţiei referitoare la existenţa unei veritabile chestiuni de drept, adică a unei dificultăţi de interpretare în legătură cu normele incidente raportului juridic dedus judecăţii, se constată că titularul sesizării nu arată în ce ar consta neclaritatea, imprecizia, insuficienţa textelor pe care este chemat să le interpreteze şi să le aplice în virtutea funcţiei sale jurisdicţionale, ca instanţă învestită cu soluţionarea în concret a unui litigiu care se înscrie în sfera competenţei sale.
    42. Astfel, instanţa de trimitere întreabă care „este modul de calcul al indemnizaţiei“ de grad profesional prevăzute de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare începând din 16.12.2019, în contextul în care dispoziţia legală este clară, în sensul că o asemenea indemnizaţie se determină „prin înmulţirea salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional cu coeficientul «k» prevăzut pentru fiecare grad şi fiecare gradaţie“, iar valoarea coeficientului «k» se regăseşte în anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă.
    43. În ce priveşte salariul minim brut (celălalt termen al operaţiunii de înmulţire), acesta este reglementat, la nivelul anului 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, care stabileşte în art. 1 alin. (1) suma de bani care reprezintă salariul de bază minim brut garantat în plată, iar, prin excepţie de la acesta, în alin. (2) este prevăzută suma care reprezintă salariul de bază minim brut pe ţară pentru „personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare“.
    44. Această diferenţiere a salariului de bază, pe criteriile nivelului de studii şi vechimii în muncă, a fost posibilă ca urmare a completării dispoziţiilor art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prin art. IV pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative^1 introducându-se două noi alineate, respectiv:
    "(1^1) Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferenţiat pe criteriile nivelului de studii şi al vechimii în muncă.
(1^2) Toate drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la alin. (1).^2"
    ^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018.
    ^2 Ulterior, acestea au devenitalin. (9) şi (11) ale art. 164 din Codul muncii, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 283/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 14 noiembrie 2024.

    45. Din conţinutul dispoziţiilor legale menţionate reiese în ce modalitate poate fi valorificat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care au acest reper de determinare, faţă de norma de trimitere din alin. (1^2) la prevederile alin. (1) al art. 164 din Codul muncii^3.
    ^3 Potrivit art. 164 alin. (1) din Codul muncii (forma în vigoare la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2018): „Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.“

    46. Rezultă, pe de o parte, că, în rezolvarea chestiunii referitoare la stabilirea indemnizaţiei de grad profesional, instanţa de trimitere trebuie să realizeze doar o simplă corelare de texte şi o operaţiune matematică, iar, pe de altă parte, trebuie să efectueze verificări de fapt asupra condiţiilor reglementate de text în legătură cu încadrarea reclamanţilor „pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare“.
    47. Or, asemenea aspecte nu se pot circumscrie noţiunii de chestiune de drept aptă să declanşeze mecanismul de unificare al hotărârii prealabile, fiind vorba, în realitate, de o deducere spre soluţionare instanţei supreme a însuşi raportului juridic concret care a învestit instanţa de trimitere.
    48. În mod similar, cu privire la cea de-a doua întrebare, titularul sesizării solicită lămuriri pe aspecte necontroversabile din punct de vedere juridic, câtă vreme nu este vorba despre texte de lege nesusceptibile de interpretări diferite, de natură să dea naştere jurisprudenţei divergente, ci despre o simplă calificare a naturii juridice a indemnizaţiei de grad profesional, care rezultă, de altfel, din lege.
    49. Solicitarea pe care, de altminteri, instanţa a inserat-o în sesizare la cererea pârâtei, fără să rezulte din motivarea încheierii dacă este vorba despre o nelămurire sau o dificultate de interpretare a instanţei, astfel cum este impusă condiţia reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă (referitoare la titularul sesizării), vizează chestiunea plafonării indemnizaţiei de grad profesional la nivelul anului 2019, aşa cum ar rezulta din dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.
    50. Potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“
    51. Aceleaşi dispoziţii de plafonare au fost cuprinse în celelalte ordonanţe de urgenţă anuale referitoare la măsuri fiscal-bugetare (corespunzătoare anilor 2020-2023, care interesează din punctul de vedere al obiectului învestirii instanţei de trimitere) enumerate anterior.
    52. De asemenea, potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, modificată prin Legea nr. 234/2019, indemnizaţia de grad profesional reprezintă componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.
    53. Rezultă că o simplă interpretare sistematică a dispoziţiilor legale în materie permite instanţei să stabilească în ce măsură indemnizaţia de grad profesional, ca parte componentă a salariului, intră sub efectul dispoziţiilor anuale de plafonare, nefiind evidenţiat niciun aspect de natură să justifice intervenţia instanţei supreme într-o procedură rezervată unor dezlegări în drept de principiu.
    54. În consecinţă, sesizarea de faţă, cu ambele ei solicitări, nu întruneşte exigenţele procedurale ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a declanşa mecanismul unificării jurisprudenţiale prin pronunţarea unei hotărâri prealabile, lipsind o veritabilă chestiune de drept care să poată face obiect de analiză.
    55. În realitate, termenii sesizării nu fac decât să deducă spre dezbatere instanţei supreme însuşi fondul raportului juridic aflat în dezlegarea jurisdicţională a instanţei de trimitere, corespunzător competenţei acesteia.
    56. De altfel, modalitatea în care instanţa de trimitere şi-a justificat demersul, arătând că „sesizarea este obligatorie“, sens în care afirmă că singura condiţie de admisibilitate ar fi, „potrivit preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, ca Înalta Curte să nu fi statuat, iar chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare“, nu observă întocmai conţinutul preambulului menţionat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care face referire la „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile“, regăsită ca atare în dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă sediul materiei, precum şi la necesitatea calificării, încă „dintr-o etapă incipientă, a unor chestiuni dificile de drept“.
    57. De asemenea, dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 obligau instanţa de trimitere, în mod prioritar, să verifice şi să constate existenţa unei chestiuni de drept de care să depindă soluţionarea cauzei pe fond, iar aceasta presupunea, aşa cum s-a stabilit în jurisprudenţa constantă în materie a instanţei supreme, existenţa unei dificultăţi insurmontabile de interpretare, prin recurgerea la metodele uzuale folosite pentru a desluşi sensul normei incidente, iar nu o simplă delegare a funcţiei jurisdicţionale pentru o rezolvare în concret a raportului dedus judecăţii într-o procedură incompatibilă cu asemenea soluţii.
    58. Pentru considerentele expuse, care au constatat neîndeplinirea condiţiei referitoare la chestiunea de drept dificilă, care să facă obiectul unei dezlegări de principiu prin mecanismul hotărârii prealabile, soluţia propusă este aceea a respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării formulate.
    59. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă în Dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    Dacă indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, se calculează în funcţie de salariul minim brut garantat pentru studii medii sau în funcţie de salariul minim brut garantat pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante
    Dacă în ceea ce priveşte calculul indemnizaţiei prevăzute de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizaţiei personalului plătit din fonduri publice.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Popescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 referitoare la indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 133 din 7 aprilie 2025 referitoare la indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019