Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 132 din 7 martie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 132 din 7 martie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 831 din 14 octombrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Daniela Aurelia Vlăduţi (fostă Diaconescu) în Dosarul nr. 13.846/215/2016 al Judecătoriei Novaci şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.000D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Constantin Mândruleanu a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.283D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Lenuţa Apopei şi Toader Apopei în Dosarul nr. 4.582/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
    5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 2.283D/2018 la Dosarul nr. 2.000D/2017.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.283D/2018 la Dosarul nr. 2.000D/2017, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate, prin Decizia nr. 29 din 25 ianuarie 2005. În ceea ce priveşte aspectele de fapt menţionate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că respectivele critici trebuie să fie respinse ca inadmisibile.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.846/215/2016, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Daniela Aurelia Vlăduţi (fostă Diaconescu) într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    10. Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.582/305/2018, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Lenuţa Apopei şi Toader Apopei într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi protecţia proprietăţii private, întrucât creditorul care are o garanţie imobiliară constituită de comun acord cu debitorul nu îşi poate adjudeca la licitaţie imobilul, pentru a-şi satisface creanţa, la un preţ mai mic de 75% din preţul la care a fost evaluat imobilul, plătind o sumă cu mult mai mare decât valoarea creanţei, în vreme ce terţii participanţi la licitaţie pot să îşi adjudece bunul la un preţ derizoriu, chiar inferior cuantumului creanţei, fiind astfel favorizaţi.
    12. Modul de redactare a acestui text, defectuos, creează, pe de o parte, o discriminare între creditori şi alţi terţi participanţi la licitaţie, iar, pe de altă parte, textul în varianta respectivă deschide o portiţă legală unor persoane de rea-credinţă, speculative, să adjudece bunurile urmărite la preţuri derizorii, existând, în acest sens, în practică, suficiente dovezi în sensul trucării licitaţiilor.
    13. Printr-o asemenea măsură, precum aceea instituită de articolul contestat, se produce, pe de o parte, o ingerinţă în dreptul garantat, dar şi o discriminare pe criteriul vânzării la licitaţie publică. Astfel, această procedură creează în detrimentul celui ce are mai mare nevoie de protecţie o stare de împovărare financiară exagerată prin imposibilitatea de stingere a creanţelor pe care le are, prin vânzarea bunurilor cu care a garantat.
    14. Se apreciază că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale, întrucât debitorii sunt prejudiciaţi prin scoaterea la licitaţie a imobilului lor pe baza unei evaluări depăşite de evoluţia pieţei imobiliare, evaluare la elaborarea căreia, de altfel, nu au fost invitaţi să participe. Din această cauză nu au fost nici în măsură să se apere. Dispoziţiile legale criticate permit vânzarea imobilului la un preţ derizoriu, debitorii fiind ţinuţi, în continuare, să plătească restul debitului neacoperit.
    15. Judecătoria Novaci, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Judecătoria Sfântu Gheorghe, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Se susţine că în literatura de specialitate s-a arătat în mod întemeiat că dispoziţiile art. 509 din Codul de procedură civilă din 1865, în privinţa manierei de valorificare la licitaţie a imobilelor, au, pe de o parte, limite minimale imperative, în interesul debitorului şi al creditorilor chirografari sau de rang inferior, iar, pe de altă parte, lasă la dispoziţia creditorilor ca, numai în cazul acordului tuturor acestora, să solicite cu succes a se deroga de la condiţiile art. 509 cu privire la respectarea limitelor minimale imperative.
    19. Se mai arată că, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că modul de redactare a textului art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă este unul „defectuos“, deschizând „o portiţă legală unor persoane de rea-credinţă, speculative, să adjudece bunurile urmărite la preţuri derizorii“. Or, o astfel de motivare conduce la respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, este menţionată Decizia Curţii Constituţionale nr. 324 din 10 martie 2011.
    20. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Se arată că, în cauză, este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 509 alin. (5) din Codul de procedură civilă din 1865, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, aplicarea şi interpretarea legii excedând competenţei Curţii Constituţionale.
    21. Mai mult, se arată că prin Decizia nr. 296 din 1 martie 2011, Curtea Constituţională a reţinut că interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, care ce au următorul conţinut: „În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie în condiţiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia.“
    25. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să îşi producă efecte juridice în cauza de faţă.
    26. În opinia autorilor excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei.
    27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia arată că debitorii supuşi executării silite prin vânzarea bunurilor lor prin licitaţie publică sunt discriminaţi, în practică ajungându-se la vânzarea bunurilor lor la un preţ derizoriu. Astfel, se sugerează că, indirect, creditorii îşi adjudecă aceste bunuri la un preţ foarte mic pentru că fie folosesc interpuşi, fie instanţele acceptă rapoarte de evaluare neactualizate la data licitaţiei. Se apreciază că există o discriminare pentru că debitorii nu îşi pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare [art. 507 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 interzicându-le expres acest lucru].
    28. Curtea reţine că susţinerile potrivit cărora creditorii îşi adjudecă aceste bunuri la un preţ foarte mic, pentru că fie folosesc interpuşi, fie instanţele acceptă rapoarte de evaluare neactualizate la data licitaţiei, ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, aspecte ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
    29. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia legea instituie o discriminare prin faptul că debitorii nu îşi pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare direct sau prin interpuşi, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Legiuitorul a stabilit anumite reglementări cu caracter special în ceea ce priveşte participarea debitorului/creditorului la licitaţia propriuzisă. Astfel, art. 507 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede că debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane, iar la art. 510 alin. 2 din acelaşi cod că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Aceste dispoziţii au fost instituite pentru a preveni fraudarea intereselor debitorilor, respectiv ale creditorilor.
    30. Art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 prevede o etapă, cea finală, din cadrul procedurii de licitaţie, care apare ca o soluţie specială în cazul în care nu se obţine preţul dorit şi numai după parcurgerea celorlalte etape prevăzute de lege. Astfel, dispoziţia legală criticată se justifică prin faptul că odată declanşată procedura executării silite, înseamnă că debitorul a refuzat să îşi execute de bună voie obligaţiile cuprinse în titlul executoriu, iar creditorului trebuie să i se asigure dreptul/posibilitatea de a-şi realiza creanţa.
    31. Legiuitorul a prevăzut că nici creditorul nu îşi poate adjudeca bunul direct sau prin interpuşi la o valoare mai mică de 75% din valoarea bunului, protejând, astfel, interesele debitorului. În aceste condiţii, preţul oferit de creditorul adjudecatar trebuie să fie real şi serios, iar nu derizoriu, pentru că altfel s-ar ajunge la o fraudare a debitorului.
    32. Însă, situaţia debitorului urmărit este diferită atât de situaţia creditorului adjudecatar, cât şi de situaţia terţului adjudecatar. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate; încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, sau Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002).
    33. Debitorul este o persoană care nu şi-a respectat obligaţiile înscrise într-un titlu executoriu, iar legiuitorul a instituit dispoziţiile legale criticate în scopul satisfacerii interesului creditorului şi pentru a preveni stingerea creanţelor într-o modalitate alternativă lăsată la îndemâna debitorului, care ar echivala cu fraudarea intereselor creditorului, dar şi cu respectarea, în limita posibilului, a intereselor debitorului urmărit.
    34. Pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că nu poate reţine nici încălcarea art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituţie. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiţie nu sunt incidente în cauză.
    35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniela Aurelia Vlăduţi (fostă Diaconescu) în Dosarul nr. 13.846/215/2016 al Judecătoriei Novaci şi de Lenuţa Apopei şi Toader Apopei în Dosarul nr. 4.582/305/2018 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi constată că prevederile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Novaci şi Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016