Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 131 din 2 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 131 din 2 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 539 din 25 mai 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în Dosarul nr. 7.878/256/2018 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 102D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 103D/2019 şi nr. 112D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în Dosarul nr. 26.532/212/2018 şi, respectiv, în Dosarul nr. 20.323/212/2018.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 103D/2019 şi nr. 112D/2019 la dosarul nr. 102D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, în cauza în care a fost ridicată excepţia, apelul a fost judecat în complet format de trei judecători, constituit conform Legii nr. 207/2018, care modifică Legea nr. 304/2004, în vigoare pentru perioada 23 iulie-16 octombrie 2018. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Consideră că teza finală a art. VI alin. (1) clarifică situaţia cauzelor înregistrate între data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, normă procesuală de imediată aplicare, şi data menţionată în teza iniţială a aceluiaşi articol, deoarece, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018, de la data intrării în vigoare a acestei din urmă legi, componenţa completului de apel era de trei judecători. Deşi autoarea excepţiei susţine că legiuitorul nu a prevăzut compunerea completurilor de judecată în apel pentru perioada 23 iulie-16 octombrie 2018, reţine că acest aspect a fost reglementat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunţate în Dosarul nr. 7.878/256/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei“. Excepţia a fost ridicată din oficiu în apelul penal declarat împotriva Sentinţei penale nr. 2.873 din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 7.878/256/2018 având ca obiect revizuire.
    8. Prin Încheierea din 13 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunţate în Dosarul nr. 26.532/212/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei“. Excepţia a fost ridicată din oficiu în apelul penal formulat împotriva Sentinţei penale nr. 1.297 din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul penal nr. 26.532/212/2018.
    9. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, îndreptată prin Încheierea din 21 ianuarie 2019, de îndreptare a erorii materiale, pronunţate în Dosarul nr. 20.323/212/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza ultimă din „Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei“. Excepţia a fost ridicată din oficiu în apelul penal declarat împotriva Sentinţei penale nr. 1.246 din data de 30 octombrie 2018, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul penal nr. 20.323/212/2018.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia reţine că, prin art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a modificat art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul că apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Prin art. VI alin. (1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 s-a prevăzut că „Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020“. În continuare, în art. VI alin. (1) teza ultimă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul a menţionat că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. Susţine că, în această modalitate, dispoziţia normativă cu privire la compunerea completului de judecată nu are suficientă claritate, deoarece în cadrul aceluiaşi alineat se prevede soluţionarea cauzelor în complet de trei judecători de la data de 1 ianuarie 2020, în timp ce, în teza imediat următoare a aceluiaşi alineat, legiuitorul a dispus ca, de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, judecarea apelurilor să se facă în complet format din 2 judecători. Pe de altă parte, reţine că legiuitorul nu a prevăzut compunerea completurilor de judecată în calea de atac a apelului în cauzele intrate pe rolul instanţelor în intervalul 23 iulie 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018) - 16 octombrie 2018 (data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018). Astfel, apreciază că, lăsând în afara reglementării cauzele intrate pe rol în această perioadă, dispoziţia tranzitorie - care se referă numai la procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019, inclusiv - poate contraveni principiilor constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în numele legii, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, prevăzute de art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), respectiv art. 124 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în redactarea de la data sesizării Curţii Constituţionale, anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(1) […] În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.“
    15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat este contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (1) şi (2), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în exercitarea controlului de constituţionalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a pronunţat Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispoziţiile art. I pct. 30 prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. Art. I pct. 30 din legea supusă controlului de constituţionalitate stabilea că: „La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituţionalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanţelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată şi, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluţionarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    17. Curtea a observat că norma criticată modifică norma actuală cuprinsă în art. 54 alin. (2), care prevede că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât şi pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reţinut, totodată, că, în ceea ce priveşte modificările operate sub aspectul creşterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opţiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituţionalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanţelor de judecată, secţiile şi completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cad în competenţa de reglementare a legiuitorului ordinar. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (1), care vorbesc de „instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, precum şi în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reţinut că nu poate cenzura opţiunea legiuitorului sub aspectul existenţei sau nu a unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanţelor, această chestiune neavând relevanţă constituţională.
    18. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituţionalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispoziţiile art. I pct. 30 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    19. Ulterior publicării Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, Parlamentul a adoptat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce priveşte compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispoziţiilor art. 78 din Legea fundamentală, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei“. Art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 a modificat art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în sensul că „Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel“.
    20. Totodată, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie, la art. IV din Legea nr. 207/2018, potrivit căruia „Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Deşi în cuprinsul art. IV din Legea nr. 207/2018 nu se regăseşte o interpretare oficială a noţiunii de „cauză“, legiuitorul utilizând noţiunea fără a o defini, Curtea reţine că, în materie penală, accepţiunea acestui termen este cea generală, ce rezultă din ansamblul normelor procesual penale, şi priveşte cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanţă după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere şi faptul că, potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată“, Curtea reţine că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/ declanşării procedurii camerei preliminare. Aşadar, Curtea constată că dispoziţiile tranzitorii astfel reglementate în art. IV din Legea nr. 207/2018 instituie o situaţie de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanţelor, în procedura de cameră preliminară, după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018.
    21. Curtea reţine, totodată, că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgenţă măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel.
    22. În materie penală, art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, în redactarea anterioară modificării acestuia prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, prevedea că: „În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.“ Curtea observă că, în materie penală, legiuitorul a adoptat în art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, pe de o parte, o soluţie de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători [art. VI alin. (2) teza întâi], iar, pe de altă parte, s-a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă [16 octombrie 2018] şi data de 31 decembrie 2019 inclusiv [art. VI alin. (2) teza a doua].
    23. Totodată, Curtea reţine că legiuitorul a adoptat o soluţie legislativă similară în materie extrapenală, stabilind în art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, în redactarea de la data sesizării Curţii Constituţionale, anterioară modificării acestuia prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, că: „(1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.“ Cât priveşte noţiunea de „proces“, Curtea reţine că aceasta este folosită în materie procesual civilă (extrapenală), art. 24 din Codul de procedură civilă stabilind că „Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare“, iar, potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă: „(1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. (2) Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă: rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată.“ În aceste condiţii, Curtea reţine că noţiunea de „proces“ priveşte faza judecăţii în procesul civil (extrapenal), „începerea“/„pornirea“ procesului raportându-se la momentul înregistrării cererii la instanţă în condiţiile art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii“, şi ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012.
    24. Curtea reţine, de asemenea, că, în Dosarul nr. 102D/2019, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost ridicată din oficiu în soluţionarea apelului penal declarat împotriva Sentinţei penale nr. 2.873 din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 7.878/256/2018, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, în baza art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală, cererea de revizuire formulată împotriva Sentinţei penale nr. 178 din data de 18 ianuarie 2018, pronunţată de Judecătoria Medgidia în Dosarul penal nr. 3.320/256/2016. De asemenea, în Dosarul Curţii nr. 103D/2019, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost ridicată din oficiu în soluţionarea apelului penal declarat împotriva Sentinţei penale nr. 1.297 din data de 8 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul penal nr. 26.532/212/2018. Totodată, în Dosarul Curţii nr. 112D/2019, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost ridicată din oficiu în soluţionarea apelului penal declarat împotriva Sentinţei penale nr. 1.246 din data de 30 octombrie 2018, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul penal nr. 20.323/212/2018.
    25. În aceste codiţii, Curtea constată că normele criticate, care privesc materia extrapenală, raportate la obiectul cauzelor în cadrul cărora au fost ridicate prezentele excepţii de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acestora, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarele nr. 7.878/256/2018, nr. 26.532/212/2018 şi nr. 20.323/212/2018.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016