Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 129 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 630 alin. (1) din Codul civil Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 129 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 630 alin. (1) din Codul civil

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 863 din 19 septembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 630 alin. (1) din Codul civil, excepţie ridicată de Mircea Holici şi Achilina Holici în Dosarul nr. 3.787/216/2017 al Judecătoriei Curtea de Argeş şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 471D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în acest sens, că limitarea dreptului de proprietate este proporţională cu scopul urmărit, acesta fiind legitim şi constând în concilierea intereselor celor doi proprietari. Totodată, apreciază că legea este suficient de clară şi previzibilă, având în vedere că aprecierea gravităţii încălcării revine instanţei judecătoreşti, iar nu legiuitorului.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.787/216/2017, Judecătoria Curtea de Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 630 alin. (1) din Codul civil, excepţie ridicată de Mircea Holici şi Achilina Holici într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face“.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul legal criticat încalcă cerinţele de previzibilitate şi accesibilitate a legii, lăsând loc de interpretări, având în vedere că în cuprinsul dispoziţiei invocate există două fraze care sunt confuze şi lipsite de previzibilitate. Astfel, ca urmare a lipsei de claritate, formulările „inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate“ şi „instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil“ permit judecătorului să aprecieze în mod discreţionar. Arată, în acest sens, că limitele judiciare, în formularea art. 630 din Codul civil, sunt cele stabilite de instanţa de judecată în absenţa unui text de lege care să le reglementeze, pe când în cazul limitelor legale, instanţa va ţine seama de nesocotirea unei limite prevăzute într-o lege.
    6. Judecătoria Curtea de Argeş, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 630 alin. (1) din Codul civil, care au următorul cuprins: „(1) Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil.“
    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, şi art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin criticile formulate în cauza de faţă autorii acesteia îşi exprimă nemulţumirea faţă de posibilitatea conferită judecătorului prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate de a evalua anvergura inconvenientelor cauzate de un proprietar în exercitarea dreptului său şi de a aprecia că acestea sunt mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, cu consecinţa obligării acestuia la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil. Se susţine, în acest sens, că sintagma „inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate“ este lipsită de precizie şi claritate, interpretarea acesteia fiind lăsată la discreţia instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului.
    14. Or, sub acest aspect, Curtea reţine că rolul esenţial al judecătorului în soluţionarea proceselor este tocmai acela de a interpreta legea, pentru a stabili, mai întâi, incidenţa şi relevanţa în cauză a anumitor prevederi legale şi, subsecvent, pentru a analiza aplicabilitatea soluţiilor normative prescrise de acestea la situaţia litigioasă concretă.
    15. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că interpretarea prevederilor legale reprezintă operaţiunea raţională de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi constituie o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să utilizeze în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind, aşadar, o fază indispensabilă a procesului de aplicare a legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    16. Şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) se arată că, oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară.
    17. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaşte judecătorului competenţa de a tranşa ceea ce a scăpat atenţiei legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret. Curtea a reţinut astfel că interpretarea autentică, legală, poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii acesteia, însă legiuitorul nu poate şi nu trebuie să prevadă totul. În concret, orice normă ce urmează să fie aplicată pentru rezolvarea unui caz concret trebuie interpretată de instanţele judecătoreşti (interpretare judiciară, cazuală) pentru a emite un act de aplicare legal (a se vedea Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016).
    18. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Aşa cum s-a arătat, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre.
    19. Ţinând seama de aceste considerente de principiu, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor Legii fundamentale referitoare la principiul legalităţii.
    20. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, Curtea reţine că, instituind posibilitatea instanţei de a-l obliga la despăgubiri în folosul celui vătămat pe proprietarul care cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, prevederile art. 630 alin. (1) din Codul civil nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie şi nici celui la un proces echitabil. Astfel, pe de o parte, nu există niciun impediment rezultat din textul de lege criticat care să obstrucţioneze posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanţelor judecătoreşti, iar, pe de altă parte, conţinutul normativ al acestuia nu relevă niciun aspect din care să se deducă faptul că, odată declanşat procesul, instanţa nu ar ţine seama, în cursul soluţionării acestuia, de toate garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Holici şi Achilina Holici în Dosarul nr. 3.787/216/2017 al Judecătoriei Curtea de Argeş şi constată că dispoziţiileart. 630 alin. (1) din Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Curtea de Argeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 129 din 27 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016