Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 127 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 127 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1003 din 31 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, raportat la cele ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Băiţa Bihor - S.A. din Nucet, judeţul Bihor, în Dosarul nr. 1.879/187/2015**/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 229D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că se critică, în realitate, o omisiune legislativă referitoare la absenţa căii de atac a recursului atunci când se respinge o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Totodată, arată că criticile de neconstituţionalitate nu sunt raportate la prevederi din Legea fundamentală, ci sunt formulate prin comparaţie cu procedura sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, prevăzută de Legea nr. 47/1992.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.879/187/2015**/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, raportat la cele ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Băiţa Bihor - S.A. din Nucet, judeţul Bihor, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii prin care Curtea de Apel Oradea a respins cererea de sesizare cu titlu preliminar a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia critică faptul că legislaţia română în vigoare nu prevede nicio cale de atac împotriva unei soluţii de respingere a unei cereri de sesizare cu titlu preliminar a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în situaţia în care soluţia de respingere este dispusă de o instanţă de judecată care judecă în calitate de ultimă jurisdicţie. În acest sens precizează că mecanismul întrebării preliminare este conceput ca o modalitate de dialog între instanţele naţionale şi instanţa unională în vederea asigurării unei corecte interpretări şi aplicări a dreptului european. Arată că în Hotărârea din 8 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Dhahbi împotriva Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că există o încălcare a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ipoteza în care o instanţă naţională de ultim grad nu dispune sesizarea cu titlu preliminar a Curţii de la Luxemburg.
    6. Arată că, în materia procedurii preliminare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene joacă rolul de instanţă de control constituţional, în sensul că oferă interpretarea dreptului. Prin urmare, dreptul unui particular de a ajunge în faţa jurisdicţiei europene nu poate să fie îngrădit. Precizează că, prin Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, Curtea Constituţională a reţinut că mai ales în segmentul justiţiei România trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană, conform art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a remarcat că o hotărâre judecătorească, chiar şi definitivă, care încalcă dreptul Uniunii Europene, este un caz de fraudă la lege. Or, doar prin mecanismul întrebării preliminare se poate asigura faptul că o hotărâre judecătorească naţională este în conformitate cu dreptul Uniunii Europene. Aşadar, legislaţia naţională trebuie să prevadă instrumente şi mecanisme eficiente cu privire la asigurarea acestui drept al particularului care derivă din dreptul Uniunii Europene.
    7. Dar din analiza legislaţiei române actuale rezultă că nu este prevăzută nicio cale de atac în cazul în care cererea de sesizare cu titlu preliminar a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este respinsă de către o instanţă de ultim grad, cum este Curtea de Apel Oradea în litigiul de bază. Prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, Curtea Constituţională a reţinut că este întemeiată o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la faptul că legislaţia română nu prevedea o cale de atac în cazul încheierii prin care se respinge o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale de către o instanţă de ultim grad la jurisdicţia naţională. Or, din moment ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene joacă un rol cel puţin la fel de important, dacă nu chiar mai important decât Curtea Constituţională în arhitectura jurisdicţională europeană şi română, autoarea excepţiei susţine că este nejustificat faptul că legislaţia naţională română nu prevede o cale de atac în cazul în care se refuză sesizarea cu titlu preliminar a instanţei de la Luxemburg. În consecinţă, după ce art. 21 din Legea nr. 304/2004 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 au fost analizate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 321 din 9 mai 2017, consideră că se impune din nou evaluarea acestor texte de lege din perspectiva lipsei unei căi de atac în cazul soluţiilor de respingere a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de către instanţele române care judecă în ultimă cale de atac.
    8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc accesul liber la justiţie, nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi respectă dreptul la apărare. În acest sens arată, în esenţă, că Decizia Curţii Constituţionale nr. 321 din 9 mai 2017, la care face referire autoarea excepţiei, ia în considerare situaţia în care instanţa de ultim grad din jurisdicţia naţională respinge cererea de sesizare a instanţei de control constituţional. Or, în speţă, pe de o parte, instanţa naţională care a respins cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este instanţă de apel, iar, pe de altă parte, asimilarea rolului Curţii Constituţionale a României cu cel al Curţii Europene de Justiţie reprezintă o opinie a petentei, neîntemeiată pe prevederi legale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi cele art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, având următoarea redactare:
    - Art. 21 din Legea nr. 304/2004:
    "(1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
(3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale."

    – Art. 29 din Legea nr. 47/1992:
    "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

    13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu precizează în mod explicit prevederile din Constituţie cărora le-ar contraveni textele de lege criticate, dar din motivarea excepţiei se deduce că ar fi vorba despre art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 129 - Folosirea căilor de atac şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia critică absenţa din legislaţia română a unei reglementări legale care să permită exercitarea unei căi de atac în cazul în care se refuză sesizarea cu titlu preliminar a Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene de către instanţa care judecă ultima cale de atac într-un proces. În argumentarea acestor susţineri se face o analogie cu cele statuate prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, prin care Curtea Constituţională a constatat că art. 21 din Legea nr. 304/2004 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
    15. Faţă de criticile formulate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect este inadmisibilă, prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate în cauza de faţă neavând nicio legătură cu procedura trimiterilor preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin care instanţele naţionale pot solicita Curţii de la Luxemburg să se pronunţe, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), cu privire la interpretarea tratatelor şi validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii Europene.
    16. Această procedură este reglementată printr-un act normativ de sine stătător, respectiv Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 18 noiembrie 2009, nicidecum prin cele indicate de autoarea excepţiei.
    17. Astfel, prevederile criticate prin intermediul prezentei excepţii de neconstituţionalitate reglementează competenţa secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca recursurile (art. 21 din Legea nr. 304/2004), respectiv detaliază procedura soluţionării de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate (art. 29 din Legea nr. 47/1992), fiind, aşadar, irelevante în ceea ce priveşte procedura trimiterilor preliminare adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    18. Faptul că, în ceea ce priveşte cele două prevederi supuse controlului în cauza de faţă, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie prin care a statuat că acestea sunt constituţionale doar dacă nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti nu poate constitui un argument pentru constatarea neconstituţionalităţii acestora prin prisma procedurii trimiterilor preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea Constituţională nu poate modifica radical obiectul controlului, întrucât un astfel de demers ar echivala cu o sesizare din oficiu, inadmisibilă din perspectiva chiar a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ridicată de Societatea Băiţa Bihor - S.A. din Nucet, judeţul Bihor, în Dosarul nr. 1.879/187/2015**/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 127 din 27 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 127 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 127 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale