Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 122 din 28 februarie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 122 din 28 februarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 454 din 6 iunie 2019

┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Remus Rostaş în Dosarul nr. 21.940/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.861D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 12 februarie 2019, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Sorin-Ioan Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, amânarea pronunţării pentru data de 28 februarie 2019, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Sentinţa civilă nr. 3.822 din 19 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.940/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Remus Rostaş, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, faptul că „nici în cuprinsul Codului rutier şi nici în regulamentul de aplicare nu sunt definite noţiunea de «dispoziţie a poliţistului rutier» şi nici noţiunea de «dispoziţie a poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu»“. Ca atare, dispoziţiile legale criticate nu se pot referi la orice acţiune a poliţistului rutier aflat în exerciţiul atribuţiilor sale, ci pot avea în vedere doar ipoteza în care sancţiunea prevăzută de norma incriminată să se aplice „doar celor care nu respectă dispoziţiile date de poliţistul rutier când acesta dirijează circulaţia şi, mai mult, doar acele dispoziţii strict referitoare la dirijarea circulaţiei“. Totodată, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2016, având în vedere faptul că este de notorietate recunoaşterea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a contravenţiilor rutiere ca fiind de natură penală.
    5. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât previzibilitatea, condiţie a principiului legalităţii, astfel cum este înţeles în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, presupune ca legea să fie elaborată în termeni suficient de clari şi precişi, pentru ca situaţiile în care se va aplica şi consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile. Cu toate acestea, în hotărârea din Cauza Sunday Times împotriva Marii Britanii, instanţa europeană a precizat că o anumită doză de imprecizie nu este incompatibilă cu acest principiu, întrucât o rigiditate excesivă în redactarea legilor poate conduce la crearea unor norme juridice inadaptabile la schimbările intervenite în societate. Astfel cum a fost stipulat în hotărârea din Cauza Catoni împotriva Franţei, noţiunea de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului în cauză, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de calitatea destinatarilor legii. Previzibilitatea nu se opune faptului ca persoana în cauză să recurgă la consiliere de specialitate pentru a putea evalua consecinţele unei acţiuni determinate.
    6. Instanţa de judecată arată că, din interpretarea textelor legale aplicabile speţei, rezultă cu claritate faptul că dispoziţiile poliţistului rutier prin care contravenientul este somat să rămână în autoturism în timp ce agentul constatator verifică documentele sau întocmeşte procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei reprezintă o dispoziţie dată în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a cărei nerespectare întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că este excesivă cerinţa de definire a fiecărui termen, respectiv a fiecărei sintagme utilizate de textul de lege, întrucât Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că se definesc doar acei termeni care „au un înţeles diferit de cel obişnuit“. Se invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 184 din 29 martie 2016.
    9. Avocatul Poporului opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi respectă considerentele de principiu stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mai mult, „interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practică. Funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu substanţa infracţiunii şi evident previzibil“.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele depuse la dosar, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: [...] f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu“.
    13. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    14. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că a mai examinat, în jurisprudenţa sa, constituţionalitatea dispoziţiilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale invocate şi în prezenta cauză, relevante fiind, în acest sens, Decizia nr. 287 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, sau Decizia nr. 42 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 23 martie 2010.
    15. Prin aceste decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că textul de lege criticat este constituţional, întrucât prevede, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului“. Aşa fiind, reglementarea unor sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit şi nu aduce nicio atingere obligaţiei constituţionale referitoare la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    16. Totodată, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 42 din 14 ianuarie 2010, că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului.
    17. Cu privire la pretinsa lipsă de claritate a textului legal criticat, Curtea, având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, reaminteşte jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă; or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36).
    18. Cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarităţii şi previzibilităţii legii au fost înglobate de instanţa de contencios constituţional în propria jurisprudenţă, ilustrativă fiind, în acest sens, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016.
    19. Având în vedere considerentele de principiu redate mai sus, Curtea urmează să analizeze dacă sintagmele invocate de autorul excepţiei, şi anume „dispoziţie a poliţistului rutier“ şi „dispoziţie a poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu“, respectă criteriile de accesibilitate, claritate şi previzibilitate ale normei juridice, astfel cum au fost subliniate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi în cea a Curţii Constituţionale.
    20. Astfel, Curtea reţine că, potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie“. Ca atare, în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj şi stil juridic, care este prin excelenţă un limbaj specializat şi instituţionalizat. În doctrină s-a arătat că precizia şi claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obţin din analizarea şi utilizarea cât mai adecvată a termenilor şi expresiilor, ţinând seama de semnificaţia lor în mod curent, precum şi de respectarea cerinţelor gramaticale şi de ortografie, realizându-se asigurarea unităţii terminologice a stilului juridic. Astfel, deşi legiuitorul, în cadrul procedurii de legiferare, poate opera cu termeni de drept comun, aceştia trebuie folosiţi adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unităţi terminologice a stilului juridic.
    21. Analizând prevederile legale criticate în prezenta cauză, reiese cu claritate faptul că dispoziţiile poliţistului rutier prin care contravenientul este somat să rămână în autoturism în timp ce agentul constatator verifică documentele sau întocmeşte procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei reprezintă dispoziţii date în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a căror nerespectare întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Remus Rostaş în Dosarul nr. 21.940/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice