Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 692 din 24 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Excepţia a fost ridicată de Societatea Florisal - S.A. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.684/117/2019 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 236D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc la data de 28 ianuarie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 27 februarie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.684/117/2019, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Excepţia a fost ridicată de Societatea Florisal - S.A. din Satu Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind despăgubirea stabilită pentru un imobil expropriat.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate stabilesc în sarcina experţilor şi a instanţei de judecată obligaţia de „a ţine seama“, respectiv de a „avea în vedere“ expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici atunci când stabilesc despăgubirea aferentă exproprierii. Astfel, este limitată nu doar libertatea activităţii experţilor, ci şi libertatea judecătorului în aprecierea probelor conform propriei convingeri, fapt ce constituie o imixtiune a puterii legislative în normele care guvernează şi garantează independenţa puterii judecătoreşti.
    5. Textele de lege criticate exclud însăşi ideea unei evaluări a bunului, dispare raţiunea pentru care ar mai fi necesară efectuarea unui raport de expertiză de către un expert evaluator din cadrul Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), fapt care exclude însuşi caracterul just şi echitabil al stabilirii valorii despăgubirilor şi imprimă textelor de lege un caracter profund neconstituţional. Trebuie ţinut seama şi de faptul că valorile din grilele notariale sunt valori minimale, absolut aleatorii în raport cu valoarea reală a imobilului individualizat ce este expropriat, precum şi prejudiciul suferit şi beneficiul nerealizat de către persoana expropriată.
    6. Aplicarea în acest mod a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se datorează în primul rând faptului că aceste texte de lege sunt redactate deficitar, ambiguu, fără suficientă claritate şi precizie. Din conţinutul acestor texte de lege nu se poate decela care este semnificaţia concretă, prin prisma activităţii de evaluare a expertului ANEVAR desemnat să evalueze imobilul expropriat, a faptului că trebuie „să aibă în vedere“ şi „să ţină seama“ de expertizele camerelor notarilor publici, deoarece acesta are obligaţia simultană şi contradictorie, conform art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, să evalueze imobilul conform standardelor de evaluare aplicabile şi normelor deontologice. Reglementarea nu stabileşte care va fi raportul dintre evaluarea conform standardelor de evaluare şi evaluarea conform expertizelor camerelor notarilor publici şi cum anume se vor materializa în cuprinsul raportului de expertiză valoarea stabilită prin expertizele camerelor notarilor publici, rolul şi ponderea acestora în concluziile expertului. Menţinerea textelor legale în redactarea criticată conferă atât expropriatorului, cât şi experţilor desemnaţi să efectueze raportul de expertiză ocazia legislativă perfectă pentru a le permite conduite abuzive. Totodată, textele de lege criticate nu conferă garanţii corespunzătoare pentru respectarea principiului dreptei despăgubiri şi a dreptului de proprietate.
    7. Autoarea excepţiei subliniază că, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 111 din Codul fiscal, expertizele stabilite de camerele notarilor publici nu sunt realizate în scopul determinării valorilor imobilelor expropriate, nu se stabilesc în funcţie de fiecare imobil şi nu ţin cont de caracteristicile proprii unui imobil. Astfel, valorile din grilele notariale nu redau în niciun caz valoarea reală a imobilului evaluat la momentul transferului dreptului de proprietate. În susţinerea acestor critici invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 669 din 24 octombrie 2017 cu privire la maniera cea mai obiectivă de stabilire a valorii reale a bunului imobil expropriat.
    8. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate echivalează cu o imixtiune în activitatea de evaluare şi în caracterul independent al acestei activităţi.
    9. Totodată, susţine că sintagma „raport de evaluare“ nu poate avea mai multe sensuri în cuprinsul aceleiaşi legi şi nici în legi diferite, ci trebuie să aibă un singur sens, acela de raport de evaluare întocmit de un expert evaluator al ANEVAR, potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011.
    10. Autoarea excepţiei arată şi că Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică trebuie să reglementeze în mod unitar modalitatea de stabilire a despăgubirilor, în caz contrar se creează discriminare între cei expropriaţi în funcţie de criteriul obiectivului de utilitate publică pentru care sunt expropriaţi. Invocă cele reţinute de Curtea Constituţională cu privire la întinderea despăgubirii prin Decizia nr. 395 din 1 octombrie 2013 şi Decizia nr. 756 din 28 noiembrie 2019. Consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare principiilor statuate de instanţa de contencios constituţional. În comparaţie, Legea nr. 33/1994 nu prevede vreo limitare în ceea ce priveşte justa stabilire a despăgubirilor, ci, dimpotrivă, în art. 25 şi 26 subliniază necesitatea ca valoarea despăgubirilor să fie egală cu preţul real al imobilului, precum şi cu daunele aduse proprietarului.
    11. Detaliind criticile referitoare la încălcarea independenţei judecătorului, precum şi a prevederilor constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat, autoarea excepţiei arată că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 impune instanţei judecătoreşti să aprecieze cu prioritate un anumit mijloc de probă în detrimentul celorlalte mijloace de probă. Astfel, susţine că textul de lege criticat aduce atingere principiului suveranităţii judecătorului în aprecierea probelor. Totodată se aduce atingere şi art. 20 din Constituţie prin raportare la art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 din Primul Protocol la convenţia amintită.
    12. În finalul motivării, autoarea excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la cerinţele privind calitatea actelor normative.
    13. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale.
    14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:
    - Art. 5 alin. (1): „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului şi va fi comunicat spre avizare şi recepţie Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autorităţile administraţiei publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităţilor. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanţată şi de către expropriator.“;
    – Art. 11 alin. (8) şi (9):
    "(8) Raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) Raportul de evaluare se întocmeşte sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.“"

    – Art. 22 alin. (6): „Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“

    18. Autoarea excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3) şi (6) referitor la proprietatea privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 73 referitor la categoriile de legi. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol la convenţia amintită.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin decizii anterioare referitoare la diverse prevederi ale Legii nr. 255/2010 a reţinut că acest act normativ conţine dispoziţii care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, după o justă şi prealabilă despăgubire, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 4 aprilie 2012, precum şi Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 13-17).
    20. De asemenea, Curtea a reţinut că Legea nr. 255/2010 reprezintă cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectaţi de realizarea unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi a unor obiective de importanţă strategică şi securitate naţională către statul român.
    21. Curtea a mai observat că, în scopul realizării acestor obiective, au fost precizate expres etapele care trebuie parcurse în cadrul procedurii de expropriere.
    22. Ceea ce se critică în prezenta cauză sunt criteriile de determinare a cuantumului despăgubirii atât în etapa administrativă, cât şi în etapa judiciară a procedurii de expropriere.
    23. În jurisprudenţa sa anterioară (spre exemplu, Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023, sau Decizia nr. 104 din 7 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 iulie 2024, Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 13 februarie 2024), pronunţându-se cu privire la critici similare, Curtea Constituţională a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a analizat problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunţată, instanţa supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, stabilind că domeniul de aplicare al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie interpretat restrictiv şi, în consecinţă, limitat la reperul „expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici“, ci, dimpotrivă, se impune să fie interpretat extensiv şi corelat, ca atare, cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia“.
    24. Concluzia la care a ajuns Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost aşadar că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
    25. În esenţă, instanţa supremă a statuat, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, paragraful 111, că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, norma trebuie, în mod necesar, să satisfacă exigenţa constituţională cu privire la dreapta şi prealabila despăgubire în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii.
    26. Totodată, prin aceeaşi decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că a accepta ideea calculului despăgubirii doar pe baza expertizelor întocmite de camerele notarilor publici ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conţinut a dreptului la contestaţie în instanţă recunoscut expropriatului nemulţumit de cuantumul despăgubirii, precum şi nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluţionare a contestaţiei şi a garanţiilor care o însoţesc, dreptul de acces la justiţie devenind, în consecinţă, unul teoretic şi iluzoriu.
    27. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a observat (paragrafele 128-132 din decizia citată) că reperul expertizelor întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici este utilizat, într-adevăr, în etapa administrativă a procedurii de expropriere, condusă de către expropriator, pentru evaluarea imobilului expropriat, dar această evaluare a proprietăţilor imobiliare prin raportare la grila notarială este una estimativă, realizată în termeni generali, care ţin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate şi categoria de folosinţă, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcţie de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanşată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanţa are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulaţie a bunului şi acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicţională, declanşată de expropriatul nemulţumit, prin formularea contestaţiei puse la îndemâna sa de dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 255/2010 (a se vedea, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragrafele 24-35).
    28. Având în vedere statuările Înaltei Curţi mai sus prezentate, cuprinse în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, şi ţinând cont de caracterul obligatoriu pentru toate instanţele al dezlegărilor de drept date de aceasta, de la momentul publicării deciziei menţionate, Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, paragrafele 35-37, că modalitatea de calcul al despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc în conformitate cu criteriile evidenţiate de instanţa supremă, pentru a rezulta o valoare justă şi echitabilă a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului şi care să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală.
    29. De asemenea, având în vedere aceleaşi considerente reţinute de instanţa supremă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, precitată, paragraful 23, a apreciat că reperele stabilite de lege pentru evaluarea bunului expropriat în etapa administrativă nu încalcă dreptul de proprietate, existând suficiente garanţii pentru ca proprietarul expropriat să beneficieze de o despăgubire justă, care să reflecte valoarea reală a imobilului supus exproprierii.
    30. În Decizia nr. 104 din 7 martie 2024, precitată, paragrafele 32 şi 33. Curtea Constituţională a apreciat că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, aşa cum au precizat atât Curtea Constituţională, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii şi care complineşte prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare.
    31. De asemenea, Curtea a constatat că este neîntemeiată şi critica formulată cu privire la dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală, care nu împiedică dreptul de acces liber la justiţie şi nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanţele urmând ca, în lumina deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai sus menţionată, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiaşi valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.
    32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate prin deciziile Curţii Constituţionale mai sus arătate sunt pe deplin aplicabile şi în cauza de faţă.
    33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
     Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Florisal - S.A. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.684/117/2019 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi (9) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"