Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 755 din 12 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Cătălin Eduard Moraru şi alţii în Dosarul nr. 3.247/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.090D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.467D/2021, nr. 3.621D/2021, nr. 3.712D/2021, nr. 3.714D/2021, nr. 3.752D/2021, nr. 3.817D/2021, nr. 3.919D/2021, nr. 155D/2022, nr. 335D/2022, nr. 376D/2022, nr. 415D/2022, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022, nr. 463D/2022, nr. 509D/2022, nr. 510D/2022, nr. 558D/2022, nr. 580D/2022, nr. 587D/2022, nr. 628D/2022, nr. 708D/2022, nr. 716D/2022, nr. 718D/2022, nr. 720D/2022, nr. 721D/2022, nr. 728D/2022, nr. 729D/2022, nr. 759D/2022, nr. 799D/2022, nr. 833D/2022, nr. 951D/2022, nr. 1.026D/2022, nr. 1.027D/2022, nr. 1.179D/2022, nr. 1.180D/2022, nr. 1.185D/2022, nr. 1.889D/2022, nr. 2.072D/2022, nr. 2.074D/2022, nr. 2.094D/2022, nr. 2.095D/2022 şi nr. 2.106D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat: Iosif Chiriac şi alţii, Constantin Apetrei şi alţii, Andreea-Mădălina Munteanu şi Dinu Pintilii, Iulian Vasile Boboc şi alţii şi Alin Gabriel Pintilii în dosarele nr. 3.248/99/2021, nr. 4.507/99/2021, nr. 5.166/99/2021, nr. 4.497/99/2021 şi nr. 5.167/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, Andrei Iulian Tătaru în Dosarul nr. 5.327/99/2021 al Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat: Iulia-Adelina Barbu şi alţii şi Daniel Roşca şi alţii în dosarele nr. 13.858/3/2021 şi nr. 20.357/3/2021 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, Cătălin Constantin Crăciun şi alţii, Călin Titi Achim şi alţii, Petre Ion, Nicu Chelan şi alţii, Călin Barbu şi alţii, Laurenţiu Florin Ancuţa şi alţii, Ion Berbec şi alţii, Florin Claudiu Ilie şi Gheorghe Neagoe şi alţii, Gabriel Adrian Neagu, Ionela Oana Ciuciu, Vasile Godinac şi alţii, Gheorghe Ion Stanciu şi alţii, Laurenţiu Lucian Nicola şi alţii, Dumitru Ovidiu Bărbulescu, Tiberiu Bogdan Olaru şi alţii şi Cristi Toma în dosarele nr. 721/104/2021, nr. 3.172/63/2021, nr. 3.172/107/2021, nr. 1.161/104/2021, nr. 3.256/63/2021, nr. 3.126/63/2021, nr. 4.324/63/2021, nr. 3.170/107/2021, nr. 3.261/63/2021, nr. 4.635/63/2021, nr. 27.499/3/2021, nr. 1.606/101/2021, nr. 1.465/101/2021, nr. 646/104/2021, nr. 5.968/63/2021, nr. 2.247/101/2021 şi nr. 31.544/3/2021 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tudor Baltag şi Ionel Manoilă şi alţii în dosarele nr. 5.903/99/2021 şi nr. 4.232/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, Marin Stoian în Dosarul nr. 2.095/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, Viorel Murat şi alţii şi Puiu-Gelu Gârlea şi alţii în dosarele nr. 6.351/118/2021 şi nr. 6.347/118/2021 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Gavril Ciprian Dascălu şi alţii, Gheorghe Gherasim şi alţii, Mihai Cimpoieşu şi alţii şi Florin Pavel şi alţii în dosarele nr. 2.012/103/2021, nr. 158/103/2022, nr. 170/103/2022 şi nr. 2.021/103/2021 ale Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Mihai Ceuca şi alţii, Mihail Ilea şi alţii, Mihai Dan Popa şi Alexandru Ionaşcu şi Vasile Ioan Andreş şi alţii în dosarele nr. 1.797/107/2021, nr. 1.666/107/2021, nr. 3.173/107/2021 şi nr. 2.814/107/2021 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Leon Nedelcu şi alţii în Dosarul nr. 8.277/118/2021 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Costică Vlad Rotaru şi alţii în Dosarul nr. 4.229/99/2021 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Robert Constantin Ciucă în Dosarul nr. 69/115/2022 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Iulian Codrin Baştiurea-Sîrbu şi alţii şi Viorel Andrei şi alţii în dosarele nr. 1.501/113/2021 şi nr. 1.576/113/2021 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele şi pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam şi alţii, în Dosarul nr. 2.582/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.467D/2021, nr. 3.621D/2021, nr. 3.712D/2021, nr. 3.714D/2021, nr. 3.752D/2021, nr. 3.817D/2021, nr. 3.919D/2021, nr. 155D/2022, nr. 335D/2022, nr. 376D/2022, nr. 415D/2022, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022, nr. 463D/2022, nr. 509D/2022, nr. 510D/2022, nr. 558D/2022, nr. 580D/2022, nr. 587D/2022, nr. 628D/2022, nr. 708D/2022, nr. 716D/2022, nr. 718D/2022, nr. 720D/2022, nr. 721D/2022, nr. 728D/2022, nr. 729D/2022, nr. 759D/2022, nr. 799D/2022, nr. 833D/2022, nr. 951D/2022, nr. 1.026D/2022, nr. 1.027D/2022, nr. 1.179D/2022, nr. 1.180D/2022, nr. 1.185D/2022, nr. 1.889D/2022, nr. 2.072D/2022, nr. 2.074D/2022, nr. 2.094D/2022, nr. 2.095D/2022 şi nr. 2.106D/2022 la Dosarul nr. 3.090D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.247/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.090D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Cătălin Eduard Moraru şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    8. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.248/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.467D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Iosif Chiriac şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    9. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 13.858/3/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.621D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Iulia-Adelina Barbu şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la funcţionarii publici.
    10. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 721/104/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.712D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Cătălin Constantin Crăciun şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la funcţionarii publici statutari.
    11. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.507/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.714D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Constantin Apetrei şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    12. Prin Încheierea din 3 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.903/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.752D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Tudor Baltag, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la funcţionarii publici statutari.
    13. Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.172/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.817D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Călin Titi Achim şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la acordarea unor drepturi băneşti.
    14. Prin Sentinţa nr. 601/CAF din 17 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.095/107/2021, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.919D/2021). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Marin Stoian, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    15. Prin Încheierea din 16 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.351/118/2021, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 155D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Viorel Murat şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la funcţionarii publici (acordarea unor majorări salariale).
    16. Prin Încheierea din 1 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.172/107/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 335D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Petre Ion, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu referitor la funcţionarii publici (acordarea unor majorări salariale).
    17. Prin Încheierea din 3 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.232/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 376D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Ionel Manoilă şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    18. Prin Încheierea din 15 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.012/103/2021, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 415D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Gavril Ciprian Dascălu şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    19. Prin încheierile din 26 ianuarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.161/104/2021 şi nr. 3.256/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 422D/2022 şi nr. 423D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Nicu Chelan şi alţii şi Călin Barbu şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    20. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.327/99/2021, Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 427D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrul de sindicat Andrei Iulian Tătaru, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    21. Prin încheierile din 14 februarie 2022 şi 10 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.126/63/2021 şi nr. 4.324/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 462D/2022 şi nr. 463D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Laurenţiu Florin Ancuţa şi alţii şi Ion Berbec şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    22. Prin Încheierea din 14 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.797/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 509D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Mihai Ceuca şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    23. Prin Încheierea din 16 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 8.277/118/2021, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 510D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Leon Nedelcu şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    24. Prin Încheierea din 17 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.166/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 558D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Andreea-Mădălina Munteanu şi Dinu Pintilii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    25. Prin încheierile din 22 februarie 2022 şi 21 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.170/107/2021 şi nr. 3.261/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 580D/2022 şi nr. 587D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Florin Claudiu Ilie şi Gheorghe Neagoe şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    26. Prin Încheierea din 23 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.666/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 628D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Mihail Ilea şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    27. Prin Încheierea din 7 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.635/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 708D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Gabriel Adrian Neagu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    28. Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.347/118/2021, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 716D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Puiu-Gelu Gârlea şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    29. Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.814/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 718D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Vasile Ioan Andreş şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    30. Prin încheierile din 27 ianuarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 158/103/2022 şi nr. 170/103/2022, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 720D/2022 şi nr. 721D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Gheorghe Gherasim şi alţii şi Mihai Cimpoieşu şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    31. Prin încheierile din 3 martie 2022 şi 23 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 4.497/99/2021 şi nr. 5.167/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 728D/2022 şi nr. 729D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat Iulian Vasile Boboc şi alţii şi pentru membrul de sindicat Alin Gabriel Pintilii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    32. Prin Încheierea din 13 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.021/103/2021, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 759D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Florin Pavel şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    33. Prin Încheierea din 16 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 27.499/3/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 799D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Ionela Oana Ciuciu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    34. Prin Încheierea din 28 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 20.357/3/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 833D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Daniel Roşca şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    35. Prin încheierile din 30 martie 2022 şi 6 aprilie 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.606/101/2021 şi nr. 1.465/101/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 951D/2022 şi nr. 1.026D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Vasile Godinac şi alţii şi Gheorghe Ion Stanciu şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    36. Prin Încheierea din 2 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.173/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.027D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Mihai Dan Popa şi Alexandru Ionaşcu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    37. Prin încheierile din 4 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 646/104/2021 şi nr. 5.968/63/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.179D/2022 şi nr. 1.180D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Laurenţiu Lucian Nicola şi alţii şi pentru membrul de sindicat Dumitru Ovidiu Bărbulescu, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    38. Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.582/89/2021, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.185D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele şi pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    39. Prin Decizia nr. 431 din 27 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.229/99/2021, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.889D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Costică Vlad Rotaru şi alţii, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    40. Prin încheierile din 7 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.247/101/2021 şi nr. 31.544/3/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.072D/2022 şi nr. 2.074D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Tiberiu Bogdan Olaru şi alţii şi pentru membrul de sindicat Cristi Toma, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    41. Prin Încheierea din 8 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 69/115/2022, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.094D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrul de sindicat Robert Constantin Ciucă, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor majorări salariale.
    42. Prin încheierile din 15 iunie 2022 şi 2 iunie 2022, pronunţate în dosarele nr. 1.501/113/2021 şi nr. 1.576/113/2021, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.095D/2022 şi nr. 2.106D/2022). Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat Iulian Codrin Baştiurea-Sîrbu şi alţii şi Andrei Viorel şi alţii, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de acordare a unor majorări salariale.
    43. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creşterilor salariale stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    44. Întrucât dispoziţiile legale criticate nu reprezintă o suspendare, o abrogare sau o modificare a art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea încalcă normele legate de tehnica legislativă şi nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, fiind incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În susţinerea acestei critici sunt invocate dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi ale art. 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    45. De asemenea, se susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea exigenţelor de predictibilitate şi previzibilitate ale legii, având în vedere că practica îngheţării salariilor prin ordonanţă de urgenţă nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire şi să fie clare, previzibile şi predictibile. În acest sens este indicată jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011) şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Se arată că, deşi Legea-cadru nr. 153/2017 enumeră printre principiile sale eliminarea inechităţilor salariale, chiar acest act normativ instituie, la art. 38 alin. (2) şi (3), exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcţionarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne şi militarii nu se regăsesc printre aceste categorii socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 s-a făcut iniţial diferenţiat, cu un calendar diferit în funcţie de categoria socioprofesională. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat (Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) sau care au fost aplicate integral doar unor categorii profesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parţial, aşa cum este Legea-cadru nr. 153/2017, limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcţie şi continuând cu sporuri şi alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalităţii în drepturi, echităţii şi egalităţii de tratament, precum şi al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Aşadar, chiar şi anterior îngheţării salariilor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, existau diferenţieri între diverse categorii socioprofesionale, precum funcţionarii publici cu statut special, îngheţarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor între categoria menţionată anterior şi celelalte categorii cărora li s-au aplicat dispoziţii care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.
    46. Se susţine că au fost încălcate şi prevederile art. 53 din Constituţie, deoarece restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiţii stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De altfel, Curtea Constituţională a sancţionat în jurisprudenţa sa dispoziţii din ordonanţe de urgenţă ale Guvernului prin care erau prevăzute creşteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010).
    47. O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între poliţişti/militari şi personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, şi anume personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menţionată a dispus îngheţarea salariilor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020. Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituţie, de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind protejat şi la nivelul viziunii şi politicilor Uniunii Europene, cum ar fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi, în particular, două directive care vizează integrarea în domeniul forţei de muncă a cetăţenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă şi Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.
    48. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 3.090D/2021, nr. 3467D/2021, nr. 3.752D/2021 şi nr. 376D/2022, opinează că s-ar putea considera ca fiind încălcate prevederile constituţionale invocate doar din prisma noţiunii de „stat de drept“ prevăzută de art. 1 alin. (3) din Constituţie, în sensul separaţiei puterilor în stat, in ipoteza în care Guvernul nu poate dispune neaplicarea unor prevederi emise de Parlament, asupra unei legi-cadru neputându-se interveni decât prin act normativ ulterior de acelaşi nivel sau de nivel superior, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 nu este un astfel de act normativ, nefiind la acest moment nici aprobată prin lege. De asemenea, arată că în cauză ar putea fi considerate încălcate prevederile constituţionale invocate doar din prisma restrângerii unor drepturi în mod disproporţionat şi discriminatoriu, în măsura în care Curtea Constituţională va aprecia respectivele drepturi ca fiind fundamentale. În dosarele nr. 3.714D/2021, nr. 558D/2022, nr. 728D/2022 şi nr. 729D/2022, instanţa judecătorească arată că prevederile legale criticate corespund cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, în baza acestora nefiind dificil să se pretindă unui subiect de drept să îşi adapteze conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii. De asemenea, opţiunile de politică socială ale legiuitorului, de natura celor care au determinat adoptarea prevederilor legale în discuţie, nu pot fi reţinute ca fiind discriminatorii în contextul lipsei unei interdicţii exprese contrare şi nici în situaţia în care se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situaţii comparabile.
    49. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispoziţiilor constituţionale invocate. Din analiza dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară nu rezultă excepţii privind categorii de personal cărora nu li se aplică această prevedere legală. Aplicarea unui regim juridic diferit reclamanţilor faţă de alte categorii profesionale nu determină încălcarea dispoziţiilor din Constituţie privind egalitatea în drepturi. De asemenea, apreciază că stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaţilor din fonduri publice nu are semnificaţia încălcării regulilor fundamentale invocate şi reţine aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    50. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale sunt constituţionale, întrucât competenţa de stabilire a principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Prevederea legală criticată nu conţine dispoziţii discriminatorii, ci se aplică în egală măsura tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de norma legală. De asemenea, textul legal poate fi, în mod rezonabil, perceput şi înţeles de destinatarul normei.
    51. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă consideră că textul de lege criticat nu ridică nicio problemă de neconstituţionalitate şi invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 310 din 7 mai 2019.
    52. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că măsura instituită prin prevederile legale criticate se circumscrie prerogativelor Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară a statului în mod prudent, pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, aşa cum se menţionează în preambulul actului normativ. Măsura luată de Guvern vizează un interes public şi nu ar putea fi cenzurată de instanţa constituţională, în condiţiile în care vizează doar limitarea în timp a acordării unor drepturi de natură salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, fără afectarea dreptului la muncă sau la salariu.
    53. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reglementările anuale de salarizare reprezentând o opţiune a legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, şi că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate sunt formulate cu suficientă claritate şi precizie pentru a fi aplicate de destinatarul normelor.
    54. Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    55. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia salarizării personalului bugetar. Reţine că legiuitorul este în drept să modifice un sistem de salarizare ori să îl înlocuiască cu altul nou, fiind dreptul statului să acorde sporuri sau să le abroge, acestea nefiind drepturi fundamentale. De asemenea, legiuitorul este în drept să acorde sau să stabilească un anumit nivel al indemnizaţiilor, respectiv să stabilească nivelul salariilor de bază şi al soldelor de încadrare lunară pentru personalul plătit din fonduri publice, pentru o perioadă de timp determinată, aşa cum este în speţă. Totodată, arată că reclamanţii solicită, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, interpretarea textului legal criticat.
    56. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi reţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost impusă, aşa cum rezultă din preambulul acesteia, de contextul bugetar.
    57. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care, invocând aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, reţine că prevederile legale criticate sunt expresia opţiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice.
    58. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate corespund cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, în baza acestora nefiind dificil să se pretindă unui subiect de drept să îşi adapteze conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii. De asemenea, competenţa de stabilire a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu situaţia economică şi socială existentă la un moment dat. Opţiunile legiuitorului care au determinat adoptarea prevederilor legale în discuţie nu pot fi reţinute ca fiind discriminatorii în măsura în care se aplică uniform tuturor categoriilor de personal bugetar aflate în situaţii comparabile.
    59. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia invocată nu este întemeiată, având în vedere că statul poate introduce, suspenda, plafona sau înceta plata unor beneficii plătite din fonduri publice, adoptând în acest sens modificările legislative corespunzătoare. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Nimic nu se opune ca legiuitorul să prevadă anumite plafonări ale cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.
    60. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia invocată este nefondată, având în vedere considerentele anterioare ale Curţii Constituţionale din Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, precum şi Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României.
    61. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    62. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.621D/2021, nr. 422D/2022, nr. 423D/2022, nr. 427D/2022, nr. 462D/2022 şi nr. 463D/2022, prin care susţine caracterul neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă unele considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 217 din 30 martie 2021) şi arată că aspectele criticate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate ţin de opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi. Reţine că statul are deplina legitimare constituţională pentru a acorda sporuri, premii periodice şi alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011) şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 22 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei). De asemenea, arată că modalitatea de aplicare în concret a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 reprezintă o operaţiune de interpretare şi aplicare a legii, ce revine autorităţii publice care are calitatea de angajator, iar, în caz de litigiu, instanţei judecătoreşti, fără a fi de resortul controlului de constituţionalitate.
    63. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    64. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    65. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, având următorul conţinut normativ: „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“
    66. Curtea observă că dispoziţiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, având aplicabilitate doar pentru anul 2021, însă, în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, vor fi reţinute ca obiect al excepţiei dispoziţiile legale criticate în redactarea care continuă, şi după ieşirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate.
    67. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) cu privire la principiul nediscriminării şi la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (2) privind protecţia dreptului de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, din motivarea criticii se deduce în mod rezonabil invocarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Legea fundamentală, cu privire la condiţiile în care pot fi adoptate ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.
    68. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în prezentele cauze, iar prin mai multe decizii Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (spre exemplu, Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 14 februarie 2025, şi Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii).
    *) Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 martie 2025.

    69. Prin Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, precitată, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive ce însoţeşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, acest act normativ instituie unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al pandemiei de COVID-19, măsuri care urmăresc, în esenţă, reducerea unor cheltuieli publice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, utilizarea unor resurse financiare în scopuri impuse în mod special de acest context pandemic globalizat. Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă anterior menţionată a fost adoptată într-o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată fără riscul producerii unor consecinţe deosebit de grave şi insurmontabile la nivelul întregii societăţi, cerinţele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie fiind astfel respectate.
    70. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a exigenţelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reţinute. Legiuitorul delegat are competenţa constituţională să uzeze de instrumente normative şi procedee de reglementare - de derogare de la legea menţionată, în cazul de faţă -, în temeiul dispoziţiilor cuprinse în art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Prin esenţa sa, ordonanţa de urgenţă reflectă modalitatea constituţională excepţională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme şi de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecinţe negative sau riscuri generate de o situaţie neobişnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este improprie invocarea aşteptărilor legitime ce decurg prin raportare la legile-cadru într-o materie sau alta, menite, de regulă, să implementeze pe termen mediu şi/sau lung politica legislativă în respectivul domeniu, în condiţii obişnuite, de normalitate.
    71. Curtea nu a putut reţine nici criticile referitoare la pretinsa încălcare a principiului nediscriminării şi al egalităţii, ocrotit prin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, generată atât prin stabilirea unor excepţii în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cât şi prin instituirea, prin Legea nr. 205/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 septembrie 2020, a unui drept salarial nou în favoarea altei categorii socioprofesionale, concomitent cu îngheţarea salariilor poliţiştilor. În acest sens Curtea a reţinut că nu poate examina criticile ce vizează instituirea unor excepţii de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituţionalitate în cauză, ci Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat în mod constant în jurisprudenţa sa competenţa suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligaţia respectării exigenţelor impuse de Constituţie, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiţii în mod obiectiv şi rezonabil diferite.
    72. Cât priveşte invocarea unui nou drept salarial reglementat prin Legea nr. 205/2020, Curtea a reţinut că însăşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a dispus, în art. VII, prorogarea pentru luna ianuarie 2022 a termenului pentru aplicarea acestui nou drept salarial, astfel că, în realitate, acesta nu a fost acordat. Curtea a conchis că măsura restrictivă de menţinere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate în luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de discriminare, astfel că pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu a fost reţinută.
    73. Curtea a respins, ca neîntemeiate, şi criticile de neconstituţionalitate formulate din perspectiva încălcării dreptului de proprietate, protejat de art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. Curtea a arătat în mod constant în jurisprudenţa sa că noţiunea de „bun“, consacrată de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi analizată în accepţiunea conferită acesteia de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează să fie plătit în viitor, în virtutea distincţiei dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (Decizia Curţii Constituţionale nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013; Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reţinând, în această privinţă, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează să fie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), întrucât statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 57).
    74. Cu privire la art. 47 din Constituţie, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa în materie, prin care a statuat că obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conţinut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcţie de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare a societăţii la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieţii, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea în acest sens Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). În acelaşi timp, obligaţia statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, faţă de toţi cetăţenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceştia (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragraful 44). În considerarea acestor statuări de principiu, Curtea a precizat că măsura instituită prin prevederile legale criticate se integrează ansamblului de acţiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente în raport cu necesităţile existente la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 şi nu contravine obligaţiei statului de a institui, conform art. 41 alin. (2) din Constituţie, un salariu minim pe ţară, astfel că nu s-a putut reţine o afectare a nivelului de trai decent.
    75. În ceea ce priveşte art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că acest text nu poate fi incident, în cauză fiind criticate dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, şi nu ale unei legi, aplicabile fiind, sub aspectul interzicerii afectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale printr-o ordonanţă de urgenţă, prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Faţă de considerentele conform cărora sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 16, 44 şi 47 din Constituţie, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută nici nerespectarea normelor cuprinse în art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.
    76. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    77. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Poliţiştilor Europeni Europol Iaşi, în numele şi pentru membrii de sindicat: Cătălin Eduard Moraru şi alţii, Iosif Chiriac şi alţii, Constantin Apetrei şi alţii, Andreea-Mădălina Munteanu şi Dinu Pintilii, Iulian Boboc şi alţii şi Alin Gabriel Pintilii în dosarele nr. 3.247/99/2021, nr. 3.248/99/2021, nr. 4.507/99/2021, nr. 5.166/99/2021, nr. 4.497/99/2021 şi nr. 5.167/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, Andrei Iulian Tătaru în Dosarul nr. 5.327/99/2021 al Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele şi pentru membrii de sindicat: Iulia-Adelina Barbu şi alţii şi Daniel Roşca şi alţii în dosarele nr. 13.858/3/2021 şi nr. 20.357/3/2021 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, Cătălin Constantin Crăciun şi alţii, Călin Titi Achim şi alţii, Petre Ion, Nicu Chelan şi alţii, Călin Barbu şi alţii, Laurenţiu Florin Ancuţa şi alţii, Ion Berbec şi alţii, Florin Claudiu Ilie, Gheorghe Neagoe şi alţii, Gabriel Adrian Neagu, Ionela Oana Ciuciu, Vasile Godinac şi alţii, Gheorghe Ion Stanciu şi alţii, Laurenţiu Lucian Nicola şi alţii, Dumitru Ovidiu Bărbulescu, Tiberiu Bogdan Olaru şi alţii şi Cristi Toma în dosarele nr. 721/104/2021, nr. 3.172/63/2021, nr. 3.172/107/2021, nr. 1.161/104/2021, nr. 3.256/63/2021, nr. 3.126/63/2021, nr. 4.324/63/2021, nr. 3.170/107/2021, nr. 3.261/63/2021, nr. 4.635/63/2021, nr. 27.499/3/2021, nr. 1.606/101/2021, nr. 1.465/101/2021, nr. 646/104/2021, nr. 5.968/63/2021, nr. 2.247/101/2021 şi nr. 31.544/3/2021 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tudor Baltag şi Ionel Manoilă şi alţii în dosarele nr. 5.903/99/2021 şi nr. 4.232/99/2021 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, Marin Stoian în Dosarul nr. 2.095/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, Viorel Murat şi alţii şi Puiu-Gelu Gârlea şi alţii în dosarele nr. 6.351/118/2021 şi nr. 6.347/118/2021 ale Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Gavril Ciprian Dascălu şi alţii, Gheorghe Gherasim şi alţii, Mihai Cimpoieşu şi alţii şi Florin Pavel şi alţii în dosarele nr. 2.012/103/2021, nr. 158/103/2022, nr. 170/103/2022 şi nr. 2.021/103/2021 ale Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Mihai Ceuca şi alţii, Mihail Ilea şi alţii, Mihai Dan Popa şi Alexandru Ionaşcu, precum şi Vasile Ioan Andreş şi alţii în dosarele nr. 1.797/107/2021, nr. 1.666/107/2021, nr. 3.173/107/2021 şi nr. 2.814/107/2021 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Leon Nedelcu şi alţii în Dosarul nr. 8.277/118/2021 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Costică Vlad Rotaru şi alţii în Dosarul nr. 4.229/99/2021 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Robert Constantin Ciucă în Dosarul nr. 69/115/2022 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Iulian Codrin Baştiurea-Sîrbu şi alţii şi Viorel Andrei şi alţii în dosarele nr. 1.501/113/2021 şi nr. 1.576/113/2021 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui, în numele şi pentru membrii de sindicat Alexandru Adrian Adam şi alţii, în Dosarul nr. 2.582/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"