Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 referitoare la impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 referitoare la impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 532 din 10 iunie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.636/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Sandu  │- judecător la Secţia a│
│Necula        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Doina Vişan   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Barbă   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina Elena│- judecător la Secţia  │
│Vladu Crevon  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.636/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 1.637/1/2024, nr. 1.639/1/2024, nr. 1.642/1/2024, nr. 1.643/1/2024, nr. 1.739/1/2024, nr. 2.178/1/2024 şi nr. 2.531/1/2024, este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    a) impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023;
    b) dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023;
    dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.

    5. Magistratul-asistent învederează că la dosar au fost depuse raportul întocmit, note scrise şi punctul de vedere al Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 15 iulie 2024, în Dosarul nr. 6.078/3/2024, sesizarea instanţei supreme, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 1636/1/2024.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate cu nr. 1.637/1/2024, nr. 1.639/1/2024, nr. 1.642/1/2024, nr. 1.643/1/2024 şi nr. 1.739/1/2024 sesizările formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept anterior menţionate.
    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectele sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1.637/1/2024, 1.639/1/2024, 1.642/1/2024, 1.643/1/2024, 1.739/1/2024 la Dosarul nr. 1.636/1/2024.
    11. La 9.10.2024, la acest dosar a fost conexat Dosarul nr. 2.178/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de aceeaşi instanţă de trimitere, în Dosarul nr. 21.430/3/2024, cu următoarea problemă de drept:
    "dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023;
    dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu."

    II. Normele legale incidente
    12. Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
    ART. 101
    Calculul impozitului pe venitul din pensii şi termenul de plată

    "(...)
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
    a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
    b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
    (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
    (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
    (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
    c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
    (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
    (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
    (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (...)"

    13. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004
    "ART. 82
    (...)
    (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
    ART. 85
    (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (...)"

    III. Expunerea proceselor
    14. În dosarele nr. 5.534/3/2024 şi nr. 4.136/3/2024, prin acţiunile introductive, reclamanţii, magistraţi pensionari, au solicitat să se dispună obligarea pârâtei Casa de Pensii (...) la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa dintre sumele reţinute din pensiile acestora începând cu luna ianuarie 2024, reţineri făcute cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, şi cele care ar fi trebuit reţinute conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară acestei modificări, actualizate.
    15. Reclamanţii din cauzele respective au considerat că le sunt aplicabile dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal în forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, şi nu forma actuală a acestui articol, care prevede o impozitare progresivă.
    16. În subsidiar, în situaţia în care se va aprecia că textul de lege este conform Constituţiei României, s-a solicitat să se constate că prin aplicarea acestor dispoziţii legale sunt discriminaţi faţă de alte persoane pe criteriul veniturilor încasate, dar şi faţă de persoane aflate în aceeaşi situaţie, anume cei care încasează pensii de serviciu.
    17. S-a arătat că textul nou-introdus al art. 101 din Codul fiscal creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcţie de nivelul venitului, în ceea ce priveşte partea necontributivă a veniturilor din pensii, impozitul crescând proporţional cu nivelul veniturilor, în condiţiile în care, potrivit art. 64 din Codul fiscal, cota de impozitare în România este unică, de 10%.
    18. Pe de altă parte, reclamanţii au considerat că modul de calcul al impozitului este eronat, în condiţiile în care în cadrul deciziilor de pensionare pe care le deţin este menţionat doar cuantumul pensiei de serviciu calculate conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv Legea nr. 303/2022, şi nu şi cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, cum ar trebui realizat conform art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, aspect care conduce la reţinerea impozitului în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, în loc de art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, existând discrepanţe semnificative de valoare a impozitului reţinut între cele două modalităţi de aplicare a textelor menţionate.
    19. În raport cu aceste aspect, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 prin care să fie calculate pensiile contributive cu luarea în considerare a vechimii în muncă şi a unui stagiu complet de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022, precum şi la obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal şi la restituirea diferenţelor de impozit reţinute nelegal, actualizate.
    20. În schimb, în Dosarul nr. 1.642/3/2024, reclamanta, magistrat pensionar, a solicitat restituirea sumelor reţinute în mod eronat, în aprecierea acesteia, cu titlu de impozit aplicat asupra pensiei în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în condiţiile în care impozitul ar fi trebuit reţinut în baza art. 101 din Codul fiscal din forma anterioară, care prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, iar în subsidiar a solicitat recalcularea impozitului reţinut în baza art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, greşit reţinut în raport cu vechimea efectivă în muncă pentru partea contributivă, prin neluarea în considerare a celor patru ani de facultate şi prin aplicarea în mod greşit a unei cote unice de 20% pentru întreaga parte necontributivă, în loc de aplicarea progresivă prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. b) pct. (i) - (iii).
    21. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, în acţiunea introductivă, reclamanta, procuror pensionar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii (…) şi Casa de Pensii a (…):
    - în principal, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantei începând cu luna ianuarie 2024, reţineri efectuate în aplicarea diferenţei dintre cota de impozit progresiv calculat în baza art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, şi cota de impozit prevăzută de art. 64 din Codul fiscal;
    – în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea unei decizii conform art. 213 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă cu luarea în considerare a vechimii reclamantei în muncă şi a unui stagiu de cotizare calculat conform art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022 (adică evidenţierea ca parte contributivă a celor 25 de ani vechime în magistratură);
    – obligarea pârâtei la calcularea în mod corespunzător a impozitului aferent conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal şi la restituirea diferenţelor de impozit reţinute nelegal.
    În motivare s-a arătat că are calitatea de procuror pensionar, cu drept la pensie de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ce i-a fost acordată şi apoi revizuită prin Decizia nr. (...), fiindu-i vătămate drepturile prin reţinerea unui impozit mai mare derivat din cotele progresive, acesta fiind motivul pentru care solicită restituirea sumelor reţinute în plus.

    22. În subsidiar s-a susţinut că este discriminatoriu şi greşit calculul impozitului pe venit aferent pensiei magistraţilor care nu au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice, deoarece doar acestora din urmă li se calculează partea contributivă din pensie, ajungând astfel la un impozit mai mic, acesta fiind motivul pentru care solicită emiterea unei decizii în cadrul căreia să fie calculată pensia contributivă.
    23. Deoarece partea contributivă din această pensie ar putea fi greşit determinată prin utilizarea unui stagiu legal de cotizare de 35 de ani, şi nu cel de 25 de ani specific magistraţilor, s-a solicitat calcularea acesteia prin utilizarea stagiului de 25 de ani prevăzut ca vechime în legislaţia specială care se abate de la normele generale.
    24. Ca urmare a stabilirii componentei contributive, respectiv a celei necontributive ale pensiei sale de serviciu, s-a arătat că se impun recalcularea impozitului aferent acesteia prin aplicarea art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal şi restituirea diferenţelor de impozit reţinute nelegal.
    25. În dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 3.813/3/2024 şi nr. 7.294/3/2024, prin acţiunile introductive, reclamanţii, militari pensionari, atât anterior, cât şi ulterior Legii nr. 223/2015, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale, restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit asupra pensiilor, prin aplicarea necorespunzătoare a art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, arătând în esenţă că în mod greşit s-a considerat că întreaga pensie este necontributivă, deşi au contribuit la bugetul de stat la fel ca toţi angajaţii din România, situaţie în raport cu care pensiile pe care le încasează trebuie să aibă atât o parte contributivă, cât şi una necontributivă.
    26. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în cadrul dosarelor menţionate, a dispus sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi suspendarea judecăţii până la soluţionarea sesizărilor.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizărilor
    27. În dosarele conexate, Tribunalul Bucureşti a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctul de vedere al titularilor sesizărilor
    28. Opinia completului de judecată exprimată în Dosarul nr. 4.136/3/2024 este în sensul că ar fi trebuit să se aplice dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, întrucât, în timpul activităţii profesionale, din indemnizaţia brută a unui magistrat s-a reţinut şi virat către bugetul asigurărilor sociale o cotă de contribuţie de asigurări sociale de 25%, existând deci o componentă contributivă, casele de pensii putând calcula un cuantum al pensiei magistraţilor în sistemul public potrivit Legii nr. 263/2010, respectiv Legii nr. 360/2023, precum şi un cuantum al pensiilor de serviciu conform Legii speciale nr. 303/2004, respectiv nr. 303/2022.
    29. Astfel, venitul lunar din pensiile de serviciu pentru magistraţi cuprinde atât o componentă contributivă (un cuantum al pensiei calculat pe baza contributivităţii în sistemul pensiilor publice, care există în baza de date a Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor locale de pensii şi poate fi consultat individual de fiecare contribuabil), cât şi o componentă necontributivă (diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia calculată în sistem public).
    30. În Dosarul nr. 21.430/3/2024, instanţa de trimitere a realizat o analiză a motivelor care susţin admisibilitatea sesizării instanţei supreme din perspectiva prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, neexprimând un punct de vedere cu privire la chestiunile de drept în discuţie.
    31. În celelalte dosare, instanţa de trimitere nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra problemei de drept.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    32. Reclamanta din Dosarul nr. 21.430/3/2024 a susţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este incidentă în cauză şi sunt întrunite cerinţele de sesizare a instanţei supreme.
    33. În celelalte dosare, părţile nu au expus puncte de vedere.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    34. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti a arătat că au fost pronunţate, până în prezent, hotărâri prin care au fost admise cererile reclamanţilor, pensionari militari, privind obligarea unei instituţii publice să calculeze, începând cu 1 ianuarie 2024, impozitul aferent venitului din pensie, conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, respectiv prin calcularea cotelor de impozit progresiv exclusiv asupra părţii din pensie ce depăşeşte plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei, şi să plătească titularilor dreptului de pensie diferenţele de impozit, dintre suma cu titlu de impozit reţinută şi cea recalculată conform acestor hotărâri, de la 1 ianuarie 2024 şi până la data recalculării efective, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data efectuării reţinerilor până la data restituirii efective a acestora (hotărâri nedefinitive).
    35. În motivarea soluţiei de admitere s-a reţinut că dreptul de pensie este reglementat de Legea nr. 223/2015, iar în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023, s-a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu, dându-se eficienţă dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
    36. S-a reţinut că aplicarea corectă a prevederii legale incidente presupune, ca prim pas, deducerea din cuantumul pensiei de serviciu a plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 lei. Ulterior, asupra cuantumului rezultat se aplică tranşele de impozit progresiv prevăzute de pct. (i)-(iii) ale art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
    37. Or, din datele prezentate de casa de pensii sectorială a reieşit că s-a reţinut un impozit în cuantum mai mare decât cel legal, prin deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, şi nu din cuantumul brut al pensiei.
    38. S-a apreciat că un asemenea mod de calcul nu îşi găseşte susţinere în reglementările legale incidente, câtă vreme dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal prevăd în mod expres că impozitul se aplică exclusiv asupra părţii din pensie care depăşeşte 2.000 lei, ceea ce înseamnă că plafonul neimpozabil se deduce din întreg cuantumul pensiei, iar nu doar din partea mai mică decât venitul salarial mediu net.
    39. La nivelul Tribunalului Ialomiţa au fost înregistrate două dosare cu acest obiect, în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023. În ambele dosare s-a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi s-a dispus suspendarea judecăţii pe fond a cauzei până la pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
    40. Magistraţii din cadrul Tribunalului Ilfov, constatând că în cvasiunanimitatea cauzelor s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, au arătat că este prioritară analiza admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate şi în cazul în care se constată că aceasta este admisibilă şi este sesizată Curtea Constituţională se impune suspendarea judecăţii, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. S-a susţinut că este imperios necesar a se stabili în prealabil dacă o dispoziţie legală este sau nu este constituţională; abia ulterior lămuririi acestui aspect şi doar în ipoteza constatării constituţionalităţii de către instanţa de contencios constituţional se pune problema interpretării normei şi devin incidente prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    41. Tribunalul Iaşi a apreciat că instanţa învestită cu soluţionarea chestiunii de drept dedusă judecăţii poate formula un punct de vedere numai după verificarea constituţionalităţii textului de lege şi pronunţarea unei hotărâri de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    42. Tribunalul Vrancea a înaintat Sentinţa civilă nr. 289 din 18 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 456/91/2024, nedefinitivă, prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamanţi, pensionari militari, şi s-a dispus obligarea pârâtei instituţie publică la plata diferenţelor de pensie, neachitate cu ocazia plăţilor drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie-mai 2024 inclusiv, actualizate cu inflaţia de la data la care trebuiau plătite lunar aceste drepturi şi până la data plăţii efective.
    43. În această cauză instanţa nu s-a concentrat pe modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, admiţând implicit ca fiind corectă impozitarea în baza art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, ci pe critica referitoare la deducerea plafonului neimpozabil de 2.000 lei din cuantumul brut al pensiei, şi nu din suma echivalentă cu salariul mediu net utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.
    44. Tribunalul Vâlcea a identificat cauze având ca obiect restituirea sumelor reţinute din pensiile reclamanţilor cu titlu de impozit, însă acestea au fost suspendate în baza art. 413 din Codul de procedură civilă până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 101 din Codul fiscal.
    45. Tribunalul Buzău a apreciat că, atât timp cât un text de lege este în vigoare, nefiind declarat neconstituţional, se impune aplicarea impozitului progresiv, astfel cum este acesta reglementat la art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023.
    46. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară relevantă şi nici nu au comunicat opiniile teoretice exprimate de către judecători.
    47. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    48. Nu au fost identificate decizii cu privire la soluţionarea sesizărilor conexate.
    49. În schimb, s-a constatat că, la 19 decembrie 2024, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    50. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizările sunt inadmisibile.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizărilor
    51. Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu chestiunile de drept supuse analizei de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    52. La 14 iunie 2024 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    53. Acest act normativ reglementează, la art. 1, domeniul său de aplicare, care vizează procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    54. Referitor la condiţiile de admisibilitate a sesizărilor, art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    55. Se constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispoziţiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“).
    56. În acest context normativ se reţine că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac;
    (iii) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    57. Evaluând elementele sesizărilor ce au fost conexate, se constată că nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în ceea ce priveşte sesizările din dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 21.430/3/2024 şi nr. 6.168/3/2024.
    58. Astfel, sesizările pentru pronunţarea hotărârii prealabile sunt formulate de acelaşi complet al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 6.168/3/2024 şi nr. 3.813/3/2024), respectiv de alte două completuri ale aceleiaşi instanţe în dosarele nr. 4.136/3/2024 şi nr. 21.430/3/2024, acesta fiind învestit în primă instanţă cu soluţionarea acţiunilor având ca obiect pretenţii derivând din modul de calcul al impozitului progresiv asupra pensiilor obţinute de reclamanţi militari pensionari, respectiv magistraţi (judecători şi procurori) pensionari.
    59. Toate acţiunile au fost înregistrate pe rolul instanţei de trimitere, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, anterior datei de 14 iunie 2024, la care a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât sunt îndeplinite prevederile art. 3 din actul normativ, potrivit cărora „Dispoziţiile art. 1 şi 2 se aplică şi proceselor în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă“.
    60. Totodată, în urma consultării evidenţelor întocmite la nivelul instanţei supreme, s-a reţinut că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie printr-o altă hotărâre prealabilă şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    61. În schimb, s-a constatat că la 31 ianuarie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.
    62. În aceste condiţii, se constată că sesizările înregistrate în dosarul de faţă au devenit inadmisibile, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale a căror interpretare a fost solicitată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    63. Astfel, chestiunile de drept identificate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile nu mai au suport legal, de vreme ce însuşi textul de lege care a generat dificultatea de interpretare din partea instanţelor de trimitere a fost declarat neconstituţional.
    64. Totodată, potrivit art. 147 din Constituţia României, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
    65. Se constată aşadar că nu mai este îndeplinită condiţia ca soluţionarea pe fond a cauzelor să depindă de lămurirea chestiunii de drept supuse interpretării, cauzele pendinte urmând a se supune efectelor deciziei Curţii Constituţionale.
    66. În mod distinct, în Dosarul nr. 6.168/3/2024, nemulţumirea reclamantei este legată de modul de stabilire a bazei de impozitare, prin neluarea în considerare a perioadei facultăţii, de 4 ani, situaţie în raport cu care partea contributivă din cadrul pensiei de serviciu, în raport cu vechimea reală în muncă, apare, în opinia reclamantei, ca fiind stabilită eronat.
    67. Acesta este însă un alt aspect, diferit de cel care a format obiectul celorlalte sesizări şi care are legătură în primul rând cu modul de stabilire a drepturilor de pensie de serviciu, pe baza datelor furnizate de angajator, revenind instanţei de trimitere competenţa de a interpreta şi aplica prevederile legale incidente, şi nu are legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.
    68. Aşadar, nici sesizarea din dosarul menţionat nu îndeplineşte condiţia ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept afirmate, însă în acest caz din perspectiva strictă a obiectului cererii de chemare în judecată.
    69. În acest context specific litigiilor conexate se constată că soluţionarea pe fond a cauzelor ar fi depins, în mod direct, cu excepţia Dosarului nr. 6.168/3/2024, de lămurirea modalităţii în care s-ar fi interpretat dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Codul fiscal.
    70. Cum însă dispoziţiile art. 101 din Codul fiscal, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, sesizările ce fac obiectul dosarului de faţă au devenit inadmisibile, fiind irelevantă la acest moment din punct de vedere fiscal decelarea dintre partea contributivă şi cea necontributivă din cadrul pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi militarilor, în cazul acestor categorii profesionale nemaipunându-se problema impozitării progresive a pensiilor obţinute, în aceste condiţii rămânând incidente dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.
    71. Mai departe, celelalte aspecte ale sesizărilor, privind conţinutul deciziei de pensionare şi stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu, a căror interpretare ar fi trebuit realizată în strânsă legătură cu dispoziţiile legale declarate neconstituţionale, la rândul lor au devenit inadmisibile, dezlegarea chestiunilor de drept respective nemaifiind relevantă pentru soluţionarea pe fond a cauzelor în care s-au formulat sesizările.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în dosarele nr. 6.078/3/2024, nr. 6.820/3/2024, nr. 5.534/3/2024, nr. 3.813/3/2024, nr. 4.136/3/2024, nr. 6.168/3/2024 şi nr. 7.294/3/2024 cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023“ şi în Dosarul nr. 21.430/3/2024 referitor la următoarele chestiuni de drept: „dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu“.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 referitoare la impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 117 din 7 aprilie 2025 referitoare la impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023