Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 115 din 31 martie 2025  referitoare la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 115 din 31 martie 2025 referitoare la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 541 din 12 iunie 2025
    Dosar nr. 2.370/1/2024

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- pentru preşedintele │
│Ponea │Secţiei I civile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana │- preşedintele Secţiei│
│Surdu │a II-a civile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana │de contencios │
│Tămagă │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia │
│Cristescu │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia │
│Truţescu │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mariana │- judecător la Secţia │
│Hortolomei │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ileana Ruxandra│- judecător la Secţia │
│Tirică │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai-Andrei │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ruxandra Monica│- judecător la Secţia │
│Duţă │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia │
│Florentina │a II-a civilă │
│Duminecă │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia │
│Florescu │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petronela Iulia│- judecător la Secţia │
│Niţu │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia │
│Iacob │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Andreea │de contencios │
│Marchidan │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Adriana Florina│de contencios │
│Secreţeanu │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan │de contencios │
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Alina Pohrib │de contencios │
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Mădălina-Elena │de contencios │
│Vladu-Crevon │administrativ şi │
│ │fiscal │
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.370/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 2.192/107/2024, nr. 2.593/107/2024 şi nr. 1.996/107/2024 şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.479/3/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a dispus, prin încheierile din 20 septembrie 2024 în dosarele nr. 2.192/107/2024, nr. 2.593/107/2024 şi prin Încheierea din 9 octombrie 2024 în Dosarul nr. 1.996/107/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    "Modalitatea de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate.
    Data de la care intervine recalcularea indemnizaţiei de creştere copil, conform art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, respectiv data prezentării documentelor de rectificare sau data de la care a intervenit rectificarea, conform înscrisurilor justificative."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.370/1/2024.
    9. Ulterior, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 13 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 8.479/3/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă indemnizaţia de maternitate de care a beneficiat reclamanta se impune a fi recalculată prin raportare la alte valori ale drepturilor băneşti de referinţă recunoscute retroactiv printrun act administrativ, dar care nu au fost efectiv achitate în perioada avută în vedere ca bază de calcul al acesteia."

    10. Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.370/1/2024, nr. 2.371/1/2024, nr. 2.781/1/2024 şi nr. 197/1/2025, după care au fost conexate, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010)
    "ART. 2
    (1) Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.
    (2) Cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei. (...)
    ART. 3
    (...) (7) Pe toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap, beneficiarul poate solicita recalcularea cuantumului indemnizaţiei pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, adeverinţe sau alte acte doveditoare privind rectificarea veniturilor prevăzute la alin. (1) care au stat la baza acordării dreptului, eliberate de plătitorii de venituri sau de organele competente. Noul cuantum se acordă de la data prevăzută în hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, de la data prezentării documentelor de rectificare a veniturilor.
    (8) În situaţia persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cuantumul indemnizaţiei lunare stabilit prin decizia de acordare a indemnizaţiei se recalculează în baza actelor doveditoare eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate în perioada pentru care s-a luat în calcul venitul estimat în vederea plăţii anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declaraţia pe propria răspundere."

    12. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, în forma în vigoare în luna mai 2019 (Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, în forma în vigoare în luna mai 2019)
    "ART. 22
    (...) (7) În situaţia veniturilor din salarii şi asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se aplică doar în situaţia în care se constată că, pe baza documentelor depuse iniţial de persoana îndreptăţită, a fost calculat un cuantum eronat. Recalcularea se face fie din oficiu în cazul în care agenţia teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptăţite, alin. (3) şi (4) aplicându-se corespunzător."

    13. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 52/2011)
    "ART. 22
    (...) (4) În situaţia veniturilor din salarii şi asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se realizează în condiţiile art. 3 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă, precum şi în situaţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă. Recalcularea se face, după caz, la solicitarea persoanei îndreptăţite, respectiv din oficiu, aplicându-se corespunzător prevederile art. 3 alin. (9) şi (10) din ordonanţa de urgenţă, precum şi prevederile art. 18 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă."


    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
    A. Dosarul nr. 2.192/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă
    14. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 2.192/107/2024, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Arad, solicitând instanţei să dispună anularea în parte a Deciziei din 20 martie 2024, emisă de pârâtă, pentru modificarea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi să o oblige pe aceasta la recalcularea indemnizaţiei, începând cu 30 mai 2022 (dată la care a intrat în concediu pentru creşterea copilului) şi până la data de 19 februarie 2024 (data emiterii deciziei).
    15. În motivare, reclamanta a susţinut că exercită funcţia de grefier şi că perioada luată în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani se suprapune cu perioada pentru care i s-au recalculat drepturile salariale prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, recunoscută prin decizia preşedintelui Curţii de Apel Timişoara.

    B. Dosarul nr. 2.593/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă
    16. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 2.593/107/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş la plata diferenţelor băneşti cuvenite pentru perioada 6 octombrie 2022-24 februarie 2024, prin raportare la Adeverinţa privind veniturile nete, eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş la data de 20 februarie 2024.
    17. În motivare, reclamanta a invocat motive similare cu cele din primul dosar.

    C. Dosarul nr. 1.996/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă
    18. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.996/107/2024, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Arad, solicitând instanţei să dispună anularea parţială a Deciziei din 20 martie 2024, emisă de pârâtă, pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului şi recalcularea indemnizaţiei de creştere, începând cu 7 august 2023 (data intrării în concediu de creştere copil) şi până la 23 februarie 2024 (data emiterii deciziei).
    19. În motivare, reclamanta a invocat motive similare cu cele din primul dosar.

    D. Dosarul nr. 8.479/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale
    20. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 8.479/3/2024, astfel cum a fost modificată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti, solicitând instanţei să dispună:
    a) obligarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la eliberarea unei adeverinţe care să cuprindă veniturile reale realizate în perioada 23 octombrie 2018-23 octombrie 2019, astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 122 din 2 aprilie 2023 al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, în vederea recalculării indemnizaţiei de creştere a copilului;
    b) obligarea Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti la recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului prin raportare la drepturile salariale recalculate prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, precum şi la plata diferenţelor băneşti;
    c) obligarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la recalcularea indemnizaţiei de maternitate pentru perioada 26 iunie 2019- 23 octombrie 2019 şi la plata diferenţelor băneşti cuvenite în urma recalculării prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei.

    21. În motivare, reclamanta a invocat motive similare cu cele din primul dosar.


    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    22. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens au menţionat că nu au identificat hotărâri obligatorii care să vizeze chestiunile de drept supuse dezlegării. Au mai arătat că nu trebuie verificată condiţia existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite, de vreme ce sesizarea se dispune cu titlu imperativ, nefiind lăsată la aprecierea instanţei care judecă procesul evaluarea dificultăţii chestiunii de drept.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    23. Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    24. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Alba, învestit cu soluţionarea dosarelor nr. 2.192/107/2024 şi nr. 2.593/107/2024, a apreciat că din interpretarea coroborată a art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 şi art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, în forma în vigoare în luna mai 2019, se poate concluziona că se impune recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar dacă aceste drepturi nu au fost efectiv achitate.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    25. Din răspunsurile transmise de către instanţele consultate au rezultat două opinii.
    26. Astfel, într-o opinie majoritară s-a apreciat că la calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului trebuie avute în vedere veniturile care s-ar fi cuvenit beneficiarei indemnizaţiei pentru perioada de 12 luni anterioară naşterii copilului, iar nu veniturile plătite efectiv.
    27. S-a argumentat că legiuitorul delegat a stabilit cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului prin raportare la veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptăţită, fără să limiteze acest drept la veniturile efectiv încasate. Ca atare, beneficiarul poate solicita recalcularea cuantumului indemnizaţiei în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, adeverinţe sau alte acte doveditoare privind rectificarea veniturilor care au stat la baza acordării dreptului, eliberate de plătitorii de venituri sau de organele competente, iar noul cuantum se acordă de la data prevăzută în hotărârea judecătorească definitivă sau de la data prezentării documentelor de rectificare a veniturilor.
    28. Într-o opinie minoritară s-a apreciat că la calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului trebuie avute în vedere veniturile realizate efectiv de beneficiara indemnizaţiei pentru perioada de 12 luni anterioară naşterii copilului.
    29. S-a arătat că, în cazul veniturilor din salarii, recalcularea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului poate fi dispusă doar prin raportare la veniturile nete realizate la data solicitării acestei indemnizaţii şi numai dacă cuantumul a fost stabilit eronat. Aşadar, recunoaşterea ulterioară a dreptului la venituri suplimentare nu poate conduce la repunerea în discuţie a drepturilor de protecţie socială de care a beneficiat salariata în raport cu veniturile realizate la data solicitării indemnizaţiei lunare pe perioada concediului pentru creşterea copilului.
    30. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizărilor conexate.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    31. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul exercitării controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    32. Prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 25 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia, care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.
    33. Prin Decizia civilă nr. 3.039 din 26 mai 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 218 din 23 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost anulată în parte Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, în ceea ce priveşte art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.
    34. Prin Decizia nr. 66 din 3 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea şi, în interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma în vigoare la data de 16 mai 2019, respectiv a dispoziţiilor art. 3 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma în vigoare în prezent, precum şi a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, a stabilit că: recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se realizează, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, la cererea persoanei îndreptăţite, chiar după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă ulterior, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au acordat diferenţe de drepturi salariale sau asimilate acestora, impozabile, drepturi corespunzătoare perioadei de contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    35. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    36. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    37. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    38. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    39. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    40. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului prin raportare la drepturile salariale majorate recunoscute titularilor indemnizaţiei, cu efect retroactiv, în baza unor ordine/decizii pentru perioada luată în considerare la determinarea bazei de calcul al acestei indemnizaţii.
    41. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor prestaţii de asigurări sociale cuvenite personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în condiţiile în care reclamantele deţin funcţia de grefier.
    42. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află pe rolul Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, care judecă în primă instanţă.
    43. Ca atare, primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.
    44. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că dezlegarea chestiunii de drept trebuie să influenţeze într-o manieră directă şi determinantă soluţionarea pe fond a cauzei cu care este învestită instanţa de trimitere, iar îndeplinirea acestei condiţii trebuie să rezulte neechivoc din cuprinsul încheierii de sesizare.
    45. Această condiţie este de asemenea îndeplinită, după cum rezultă din pretenţiile şi motivele invocate de părţi, care vizează posibilitatea recalculării indemnizaţiei pentru creşterea copilului prin raportare la drepturile salariale majorate recunoscute titularilor indemnizaţiei, cu efect retroactiv, în baza unor ordine/decizii pentru perioada luată în considerare la determinarea bazei de calcul al acestei indemnizaţii.
    46. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanţa supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
    47. În consecinţă, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanţei supreme, sesizarea care vizează aceeaşi chestiune nu mai poate fi soluţionată pe fond.
    48. În acest sens se constată că instanţa de trimitere solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile în interpretarea art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 şi, respectiv, art. 22 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr 52/2011, în sensul de a se stabili dacă este posibilă recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate, şi data de la care intervine recalcularea indemnizaţiei de creştere copil, respectiv data prezentării documentelor de rectificare sau data de la care a intervenit rectificarea, conform înscrisurilor justificative.
    49. Or, în interpretarea acestor dispoziţii a fost pronunţată Decizia nr. 66 din 3 martie 2025, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se realizează, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, la cererea persoanei îndreptăţite, chiar după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă ulterior, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au acordat diferenţe de drepturi salariale sau asimilate acestora, impozabile, drepturi corespunzătoare perioadei de contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.
    50. Dezlegarea dată de instanţa supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate faţă de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunţate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    51. Împrejurarea că, în procesele în care au fost formulate sesizările conexate, drepturile salariale majorate au fost recunoscute prin ordine/decizii administrative, iar nu prin hotărâri judecătoreşti definitive, nu poate conduce la concluzia contrară, de vreme ce textele de lege supuse interpretării sunt aceleaşi cu cele deja interpretate cu caracter obligatoriu de instanţa supremă.
    52. În acest context, trebuie subliniat că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanşat în mod repetat pentru interpretarea aceloraşi texte de lege în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzelor deduse judecăţii, întrucât instanţa supremă nu se poate substitui instanţei de trimitere în soluţionarea litigiului, atribuţie care intră şi rămâne în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
    53. De altfel, existenţa unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forţă obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât mai ales ca o sursă ori ca un instrument util instanţelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluţiile pe care le oferă atât unei chestiuni de drept punctuale, cât şi altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării (Decizia nr. 106 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2025).

    54. Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
     Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 2.192/107/2024, nr. 2.593/107/2024 şi nr. 1.996/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Modalitatea de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 de luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate.
    Data de la care intervine recalcularea indemnizaţiei de creştere copil, conform art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, respectiv data prezentării documentelor de rectificare sau data de la care a intervenit rectificarea, conform înscrisurilor justificative."

    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 8.479/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă indemnizaţia de maternitate de care a beneficiat reclamanta se impune a fi recalculată prin raportare la alte valori ale drepturilor băneşti de referinţă recunoscute retroactiv printr-un act administrativ, dar care nu au fost efectiv achitate în perioada avută în vedere ca bază de calcul al acesteia.

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016