Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 724 din 4 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Nicolae Cristinel Dragomir în Dosarul nr. 1.378/2/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 445D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în scopul asigurării standardului privind integritatea în exercitarea funcţiei publice, legiuitorul poate stabili condiţii şi interdicţii şi invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 552 din 24 octombrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 101 din 29 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.378/2/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată Nicolae Cristinel Dragomir într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, la dreptate şi la calitatea legii. Prin lipsa de acurateţe a textului legal care statuează asupra unor cazuri de incompatibilitate a alesului local, fără însă a enunţa cu precizie împrejurările care pot determina starea de incompatibilitate a alesului local, se creează grave confuzii, persoana în cauză fiind în imposibilitatea a-şi adapta conduita şi de a prevedea într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele cauzei, consecinţele care ar decurge dintr-o faptă. Prevederile legale criticate sunt deficitare în stabilirea unor elemente clare, concrete în ceea ce priveşte definirea calităţii de acţionar/asociat într-o societate cu capital privat a alesului local/soţului/rudei de gradul I. De asemenea, norma juridică criticată nu aduce clarificări cu privire la situaţia în care consilierul local/judeţean cu o anumită funcţie deţine un procent minoritar din capitalul social, nu îndeplineşte funcţia de administrator, nu exercită acte de administrare a societăţii, astfel că, în virtutea calităţii sale de participant minoritar la capitalul social al societăţii, nu poate influenţa voinţa asociaţilor/acţionarilor majoritari sau a administratorului în ceea ce priveşte actele specifice mandatului său şi nici nu are competenţe legale pentru a interveni în controlul gestiunii societăţii.
    6. De asemenea, în opinia autorului excepţiei, norma criticată are un caracter injust şi în condiţiile în care alesul local nu ar avea calitatea de asociat/acţionar la o societate cu capital privat, iar acesta nu ar deţine nicio informaţie cu privire la modalitatea de administrare a unei societăţi, neputând nici să o influenţeze, din moment ce nu ar putea să se implice în activitatea unei societăţi la care soţul/ruda de gradul I are calitatea de asociat/acţionar minoritar, neputând exercita acte de administrare. Lacuna legislativă vizează tocmai ipoteza în care contractul comercial potenţial generator de incompatibilitate a fost încheiat de terţe persoane, despre care alesul local nu poate avea cunoştinţă, iar într-o asemenea ipoteză, efectele se răsfrâng în mod arbitrar asupra situaţiei alesului local. În consecinţă, se susţine că redactarea textului de lege supus analizei de constituţionalitate prezintă un caracter eliptic, imprecis, întrucât norma nu permite niciunei persoane interesate să poată prevedea într-o măsură rezonabilă consecinţele care pot rezulta dintr-o situaţie neculpabilă. Or, răspunderea administrativă se întemeiază pe ideea de vinovăţie şi de participare efectivă la încălcarea legii. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigenţele de calitate a legii.
    7. Se susţine şi încălcarea dreptului fundamental de a fi ales, având în vedere că interdicţia legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, şi este reglementată din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicţia temporară de a exercita unele drepturi, în speţă drepturi electorale. Interdicţia de a ocupa o funcţie electorală este legală atunci când este în corelaţie cu posibilitatea de apreciere a unui context faptic culpabil unei persoane. Însă, în situaţia în care nu se poate aprecia asupra culpei unei persoane, întrucât împrejurările nu pot contura un context care defineşte vinovăţia, atunci restrângerea drepturilor sale devine o măsură ce excedează cadrului legal şi constituţional, fiind încălcat şi dreptul la muncă, la alegerea profesiei, prin dispunerea unei interdicţii fără fundament legal.
    8. Totodată, autorul excepţiei consideră că se încalcă şi dreptul fundamental de asociere, deoarece, chiar dacă nu poate să împiedice perfectarea contractului comercial, alesul local ar fi nevoit să renunţe la calitatea sa de asociat în societate.
    9. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Reţine că reglementarea regimului juridic al incompatibilităţilor pentru aleşii locali şi pentru alte categorii de aleşi, demnitari sau funcţionari publici nu pune problema îngrădirii neconstituţionale sau cu nerespectarea cerinţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a unor drepturi legitime. De asemenea, arată că ansamblul criticilor formulate vizează aspecte de aplicare în concret a Legii nr. 161/2003, aplicare ce urmează să fie verificată, sub aspectul legalităţii, de instanţa de contencios administrativ, prin raportare la ansamblul prevederilor care reglementează activitatea finalizată cu întocmirea raportului de evaluare, precum şi la celelalte dispoziţii legale naţionale sau europene care au incidenţă în materie.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul cuprins:
    "(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local."

    14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 40 privind dreptul de asociere şi art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 26 august 2011, Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 401 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 27 noiembrie 2013, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 24 octombrie 2018, Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 octombrie 2019, Decizia nr. 76 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 5 iunie 2020, Decizia nr. 597 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1087 din 15 noiembrie 2021, Decizia 165 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 10 iulie 2023, Decizia nr. 552 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 4 martie 2024).
    16. Astfel, examinând problema privind instituirea incompatibilităţilor referitoare la aleşii locali, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că aceasta reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, precitată).
    17. Curtea a reţinut, în esenţă, că incompatibilitatea consilierilor locali şi judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativteritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective a fost instituită de legiuitor ţinând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleşilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei prevenţii, şi anume: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003. Totodată, extinderea aplicării situaţiilor de incompatibilitate ale alesului local în cazul în care funcţiile sau calităţile prevăzute de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale acestuia exprimă, de asemenea, preocuparea legiuitorului de a înlătura orice suspiciuni de parţialitate în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, servind astfel la promovarea încrederii pe care aleşii locali trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică (a se vedea Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, precitată).
    18. Sub aspectul exigenţelor de calitate a normelor juridice care decurg din dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 îndeplinesc aceste cerinţe, fiind norme clare, destinate unor scopuri bine determinate, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali, şi suficient de precise pentru a putea fi aplicate. De asemenea, referitor la dispoziţiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, Curtea a observat că, sub aspectul tehnicii legislative, acestea sunt redactate sub forma unei norme de trimitere la dispoziţiile art. 90 alin. (1) din acelaşi act normativ, având un caracter complementar soluţiei legislative la care fac trimitere. Curtea a reţinut că, astfel cum sunt redactate, dispoziţiile art. 92 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au un conţinut clar, precis şi previzibil, fără să prezinte deficienţe de redactare de natură să contravină art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    19. Curtea a reţinut că, în scopul asigurării standardului legal de integritate a funcţiei publice, legiuitorul are competenţa constituţională să stabilească incompatibilităţi specifice fiecărei funcţii publice, având în vedere atribuţiile şi sarcinile proprii fiecărei funcţii. Astfel, din examinarea dispoziţiilor legale criticate rezultă că scopul urmărit de legiuitor este justificat de necesitatea exercitării funcţiei de consilier local/consilier judeţean în condiţii de integritate şi transparenţă decizională; prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, fiind apte să ducă la atingerea acestuia, întrucât exclud ca prin exercitarea unei funcţii private, specifice mediului de afaceri, să se manifeste un interes personal al consilierului local sau al consilierului judeţean care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate, ceea ce ar putea aduce atingere interesului public şi încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice. Curtea a observat că dispoziţiile art. 92 alin. (6) din Legea nr. 161/2003 stabilesc că dispoziţiile referitoare la încetarea de drept a mandatului de ales local, care se constată prin ordin al prefectului, nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului, se face dovada că încălcarea dispoziţiilor art. 90 din lege a încetat.
    20. Referitor la pretinsa încălcare a art. 37 privind dreptul de a fi ales din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că şi această susţinere este neîntemeiată. Potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.
    21. Cu privire la dispoziţiile de lege criticate analizate din perspectiva încălcării dreptului la muncă, Curtea a constatat că asemenea susţineri sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 41 din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Prin instituirea incompatibilităţii prevăzute de textele de lege criticate nu se îngrădeşte alegerea profesiei deţinute anterior alegerii într-o funcţie publică de autoritate, deoarece activitatea aleşilor locali trebuie să se circumscrie regulilor edictate în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora (a se vedea Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, precitată).
    22. Având în vedere dispoziţiile art. 121 alin. (2) şi ale art. 122 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora primarii, consiliile locale şi consiliul judeţean funcţionează în condiţiile legii, şi ale art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, Curtea a subliniat că activitatea consilierilor locali şi judeţeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care, în aplicarea normelor constituţionale, legiuitorul le-a edictat, în vederea creării cadrului de funcţionare a autorităţilor administraţiei publice, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării Legii fundamentale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, paragraful 33, Decizia nr. 91 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 25 mai 2015, paragraful 20, sau Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, precitată).
    23. În lumina considerentelor enunţate, Curtea a constatat că dispoziţiile legale supuse analizei instanţei de contencios constituţional nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate, ci contribuie la crearea cadrului legal pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor specifice funcţiei publice de consilier local şi judeţean, în scopul declarat al legii, de prevenire şi combatere a corupţiei.
    24. De asemenea, Curtea a reiterat considerentele reţinute în jurisprudenţa sa, potrivit cărora stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, paragraful 21, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, precitată, paragraful 24, sau Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, precitată, paragraful 14). Prin urmare, revine instanţei de judecată competente ca, prin administrarea probatoriului în cauză, să stabilească în mod definitiv răspunderea juridică a fiecărei persoane în cauză.
    25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    26. Distinct, referitor la invocarea pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 40 din Constituţie, Curtea reţine că această critică este neîntemeiată, deoarece dreptul constituţional de liberă asociere este aplicabil cetăţenilor pentru exercitarea drepturilor cetăţeneşti, iar nu celor care au calitatea de asociat în cadrul societăţilor care desfăşoară activităţi comerciale pentru obţinerea de profit.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Cristinel Dragomir în Dosarul nr. 1.378/2/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"