Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel-Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ingrid Alina │- │
│Tudora │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 524/185/2019/a1 al Judecătoriei Bălceşti. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.607/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia taxelor judiciare de timbru, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 861 din 18 decembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 524/185/2019/a1, Judecătoria Bălceşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Melinescu cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că în lipsa unor norme metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ce trebuiau elaborate în temeiul art. 50 alin. (2) din acest act normativ, „nu se poate aprecia corect şi legal valoarea taxei de timbru, având în vedere faptul că taxele judiciare de timbru au fost corectate şi indexate începând cu data de 15 februarie 2013“, context în care arată că „motivarea necesităţii adoptării acestei ordonanţe de urgenţă a fost făcută de către Guvern cu rea-credinţă, prin imixtiuni şi minciună“. 6. De asemenea, acesta consideră că măsura suspendării executării silite, dispusă prin art. 719 din Codul de procedură civilă, nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ, ci în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, context în care arată că taxele impuse de lege pentru a suspenda executarea silită depăşesc cu mult posibilităţile materiale ale unui cetăţean/justiţiabil cu un venit mediu de 1.000 lei, astfel cum reprezintă 80% din populaţia României. Susţine că pentru a se dispune suspendarea executării silite, cel care o solicită trebuie să achite în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, context în care face referire la procentele aplicabile, cuprinse între 10% şi 0,1%, apreciind astfel că se instituie o discriminare între diferitele categorii de cetăţeni, „ca şi cum ar fi mai important cel care are de suspendat un debit mai mic, comparabil cu suspendarea unui venit mult mai mare“. Aşa fiind, autorul excepţiei solicită instanţei de contencios constituţional să dispună egalizarea procentului aplicabil la numai 1% şi să elimine alin. (3) din cuprinsul normativ al art. 719 din Codul de procedură civilă. 7. În ceea ce priveşte prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, solicită instanţei de contencios constituţional să elimine taxa de 50 lei şi să reducă taxa de 1.000 lei la maximum 100 lei, eliminând astfel taxa pentru cererile de întoarcere a executării silite, apreciind că numai aşa se poate vorbi despre egalitatea, unicitatea şi imparţialitatea justiţiei. 8. Judecătoria Bălceşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată, având în vedere că susţinerile autorului tind la modificarea textelor de lege criticate pentru considerente sociofinanciare, fără a avea natura unor veritabile critici de neconstituţionalitate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi cele ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale, în acest sens instanţa de contencios constituţional pronunţându-se, spre exemplu, prin Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, Decizia nr. 59 din 24 februarie 2015 şi Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2016. 11. Astfel, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Marii Britanii, paragraful 93, că liberul acces la justiţie „nu este absolut şi că el poate fi supus la restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni judicatum solvi, [... ]“, Avocatul Poporului arată că este important ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanţei dreptului, să urmărească un scop legitim şi să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010). Referitor la pretinsa critică de neconstituţionalitate privind încălcarea dreptului de liber acces la justiţie, respectiv a dreptului la un proces echitabil, învederează că instanţa de contencios constituţional a reţinut că „dispoziţiile constituţionale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor condiţii în legătură cu introducerea acţiunilor în justiţie, între care şi aceea a plăţii unor taxe, aşa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei“. 12. Cât priveşte pretinsa inegalitate între debitor şi creditor, Avocatul Poporului arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, în măsura în care reglementările deduse controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect este neîntemeiată. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi cele ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, prevederi care au următorul conţinut normativ: - Art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă: "(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, după cum urmează: a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.(3) Dacă obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani, cauţiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.;" – Art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "(1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20 lei; b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei." 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi celor ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la susţinerile privind lipsa unor norme metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, precum şi la cele referitoare la motivarea „cu rea-credinţă“ de către Guvern a necesităţii adoptării acestui act normativ, Curtea apreciază că acestea nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate. Aşa cum reiese din nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil“ a impus „revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei etc.“ S-a subliniat, de asemenea, necesitatea actualizării şi modernizării sistemului de taxare, de natură să reflecte costurile reale ale procesului judiciar şi să răspundă astfel nevoilor sistemului, dar şi ale cetăţenilor. Reconsiderând pe fond şi resistematizând întreaga legislaţie aplicabilă în materia taxelor de timbru, în nota de fundamentare, Guvernul a subliniat că „proiectul ordonanţei de urgenţă privind taxele judiciare de timbru propune o reglementare nouă, actuală, care să se alăture şi să completeze actele normative majore prin care a fost reformat sistemul judiciar“. 18. De asemenea, Curtea observă că autorul excepţiei este nemulţumit şi de cuantumul taxelor de timbru instituit prin prevederile criticate, în acest context solicitând instanţei de contencios constituţional „să dispună egalizarea procentului aplicabil la numai 1% şi să elimine alin. (3) din cuprinsul normativ al art. 719 din Codul de procedură civilă“ şi, de asemenea, referitor la art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „să elimine taxa de 50 lei şi să reducă taxa de 1.000 lei la maximum 100 lei, eliminând astfel taxa pentru cererile de întoarcere a executării silite“, numai în acest mod putându-se vorbi, în opinia sa, despre egalitatea, unicitatea şi imparţialitatea justiţiei. Raportat la aceste susţineri, Curtea constată că, în mod evident, autorul excepţiei de neconstituţionalitate solicită instanţei de contencios constituţional modificarea prevederilor criticate din Codul de procedură civilă şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în sensul dorit de acesta. Or, o atare critică este inadmisibilă, întrucât excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“ 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 719 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 524/185/2019/a1 al Judecătoriei Bălceşti. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bălceşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
