Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 11 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 11 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 197 din 13 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Eugenia Marin şi de Gabriela Victoria Bîrsan în Dosarul nr. 6.547/3/2021 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.400D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023 nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 şi nr. 3.000D/2024, având ca obiect reunit al excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său, excepţie ridicată de Olariu Valentina Lăcrămioara şi alţii în Dosarul nr. 166/40/2022 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Pop Anamaria Iosefina în Dosarul nr. 261/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Făgăraş Claudia Maria în Dosarul nr. 260/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Istrate Ioana-Silvia şi alţii în Dosarul nr. 170/89/2022 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Dima Florin şi alţii în Dosarul nr. 2.118/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Giorgescu Ovidiu în Dosarul nr. 1.503/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Afrăsinie Mădălina şi alţii în Dosarul nr. 422/42/2022 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Tebieş Maria în Dosarul nr. 2.780/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Mustaţă Gabriel în Dosarul nr. 165/116/2020* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Drăgan Ioan şi alţii în Dosarul nr. 3.242/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Iordache Daniţa şi alţii în Dosarul nr. 754/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Amihaesei Andreea Ionela şi alţii în Dosarul nr. 686/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, de Afanasov Valentina şi alţii în Dosarul nr. 2.675/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Artenie Dan şi alţii în Dosarul nr. 781/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Iosef Radu în Dosarul nr. 2.794/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, de Popovici Ion-Adrian şi alţii în Dosarul nr. 915/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Tuduce Ioan Răzvan şi alţii în Dosarul nr. 3.608/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara şi alţii în Dosarul nr. 7000/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Albu Maria Mihaela şi alţii în Dosarul nr. 1.160/85/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Joarză Camelia Janina şi alţii în Dosarul nr. 1.336/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Alecu Cristian George şi alţii în Dosarul nr. 1.364/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Mihai Florentina şi alţii în Dosarul nr. 926/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Bărbulescu Codruţ Marian şi alţii în Dosarul nr. 5.177/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Diaconaru Iulia şi alţii în Dosarul nr. 3.911/86/2020 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, de Tudor Raimond şi Bârlog Constantin în Dosarul nr. 7.251/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Froicu Diana în Dosarul nr. 1.354/107/2021 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă, de Toma Ileana Gabriela şi alţii în Dosarul nr. 4.212/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Axinte Constantin şi alţii în Dosarul nr. 3.548/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Stîngă Olimpia Maria şi alţii în Dosarul nr. 2.911/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Rusu Oana şi alţii în Dosarul nr. 5.203/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Nicolau Marius Ionel şi alţii în Dosarul nr. 2.953/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Roman Mihai în Dosarul nr. 7.548/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Drăguţescu Mihai Pantelimon în Dosarul nr. 27.894/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vâlcea Lucian George şi alţii în Dosarul nr. 2.075/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Andrei Adriana şi alţii în Dosarul nr. 2.148/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Gociu Marian în Dosarul nr. 2.705/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Aurel Olteanu şi alţii în Dosarul nr. 2.529/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Lia Sorin Marian şi Dorcu Lavina Prodan Felicia în Dosarul nr. 2.029/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Dinescu Adrian Gabriel şi alţii în Dosarul nr. 4.034/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Nicolici Maria Veronica Simona şi alţii în Dosarul nr. 1.359/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Ghenu Andreea Monica şi alţii în Dosarul nr. 4.322/105/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Nicoliţă Luiza Daiana şi alţii în Dosarul nr. 2.715/109/2022 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele şi pentru membrul de sindicat Crişcă Mioara Claudia în Dosarul nr. 13.284/3/2022* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi de Dincă Mihai şi alţii în Dosarul nr. 576/120/2023* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.056D/2023 autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note de şedinţă, prin care a solicitat admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.
    6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023, nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 şi nr. 3.000D/2024 la Dosarul nr. 2.400D/2021.
    7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023, nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 şi nr. 3.000D/2024 la Dosarul nr. 2.400D/2021 care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 184 din 26 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 18 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.547/3/2021, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marin Eugenia şi de Bîrsan Gabriela Victoria cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.400D/2021).
    10. Prin Sentinţa civilă nr. 356 din 1 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 166/40/2022, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Olariu Valentina Lăcrămioara şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.542D/2022).
    11. Prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 261/102/2022/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Pop Anamaria Iosefina cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.869D/2022).
    12. Prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 260/102/2022/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Făgăraş Claudia Maria cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.870D/2022).
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 898 din 8 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 170/89/2022, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Istrate Ioana-Silvia şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.112D/2022).
    14. Prin Încheierea din 19 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.118/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Dima Florin şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.149D/2022).
    15. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.503/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care exclud de la stabilirea indemnizaţiilor cuvenite salariaţilor drepturile dobândite prin hotărâri judecătoreşti, excepţie ridicată de Giorgescu Ovidiu cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.816D/2022).
    16. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 422/42/2022, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Afrăsinie Mădălina şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.819D/2022).
    17. Prin Încheierea din 8 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.780/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Tebieş Maria cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.870D/2022).
    18. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 165/116/2020*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mustaţă Gabriel cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.951D/2022).
    19. Prin Sentinţa civilă nr. 2.440 din 19 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.242/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Drăgan Ioan şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.953D/2022).
    20. Prin Încheierea din 26 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 754/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Iordache Daniţa şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.972D/2022).
    21. Prin Încheierea din 8 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 686/103/2022, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Amihaesei Andreea Ionela şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.974D/2022).
    22. Prin Sentinţa civilă nr. 3.200 din 10 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.675/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Afanasov Valentina şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 174D/2023).
    23. Prin Decizia civilă nr. 48 din 25 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 781/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Artenie Dan şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 196D/2023).
    24. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.794/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Iosef Radu cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 197D/2023).
    25. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 915/107/2022, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Popovici Ion-Adrian şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 255D/2023).
    26. Prin Încheierea din 1 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.608/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Tuduce Ioan Răzvan şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 273D/2023).
    27. Prin Sentinţa civilă nr. 21 din 11 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 7.000/120/2020, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 322D/2023).
    28. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.160/85/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Albu Maria Mihaela şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 353D/2023).
    29. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.336/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Joarză Camelia Janina şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 432D/2023).
    30. Prin Sentinţa civilă nr. 2.444 din 19 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.364/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Alecu Cristian George şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 440D/2023).
    31. Prin Sentinţa civilă nr. 2.505 din 16 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 926/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Mihai Florentina şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 454D/2023).
    32. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.177/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Bărbulescu Codruţ Marian şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 628D/2023).
    33. Prin Încheierea din 20 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.911/86/2020, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Diaconaru Iulia şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.014D/2023).
    34. Prin Încheierea din 10 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 7.251/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Tudor Raimond şi Bârlog Constantin cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.064D/2023).
    35. Prin Încheierea din 5 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.354/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Froicu Diana cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.065D/2023).
    36. Prin Sentinţa civilă nr. 448 din 17 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.212/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Toma Ileana Gabriela şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.066D/2023).
    37. Prin Încheierea din 27 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.548/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată Axinte Constantin şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.279D/2023).
    38. Prin Încheierea din 8 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.911/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Stîngă Olimpia Maria şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.458D/2023).
    39. Prin Încheierea din 10 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.203/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Rusu Oana şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.632D/2023).
    40. Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.953/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, excepţie ridicată de Nicolau Marius Ionel şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.674D/2023).
    41. Prin Sentinţa civilă nr. 1.139 din 21 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 7.548/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Roman Mihai, cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.056D/2023).
    42. Prin Încheierea din 15 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 27.894/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Drăguţescu Mihai Pantelimon cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.094D/2023).
    43. Prin Sentinţa civilă nr. 368 din 8 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.075/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) raportat la sintagma „ca urmare a majorărilor salariale reglementate“ din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Vâlcea Lucian George şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.238D/2023).
    44. Prin Sentinţa civilă nr. 401 din 10 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.148/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Andrei Adriana şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.262D/2023).
    45. Prin Încheierea din 20 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.705/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Gociu Marian, cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.834D/2023).
    46. Prin Sentinţa civilă nr. 1.288 din 22 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.529/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Aurel Olteanu şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.053D/2023).
    47. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.029/2/2023, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Lia Sorin Marian şi Dorcu Lavina Prodan Felicia cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.232D/2023).
    48. Prin Încheierea din 28 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.034/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Dinescu Adrian Gabriel şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.471D/2023).
    49. Prin Sentinţa civilă nr. 708 din 13 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.359/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Nicolici Maria Veronica Simona şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.561D/2023).
    50. Prin Încheierea din 29 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.322/105/2021, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Ghenu Andreea Monica şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 207D/2024).
    51. Prin Încheierea din 23 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.715/109/2022, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Nicoliţă Luiza Daiana şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 313D/2024).
    52. Prin Încheierea din 18 iunie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 13.284/3/2022*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele şi pentru membrul de sindicat Crişcă Mioara Claudia cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.159D/2024).
    53. Prin Încheierea din 3 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 576/120/2023*, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Dincă Mihai şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.000D/2024).
    54. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale în măsura în care nu păstrează drepturi câştigate în mod definitiv prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritate de lucru judecat. Astfel, autorii excepţiei invocă hotărâri judecătoreşti prin care li s-a recunoscut o anumită modalitate de calcul al drepturilor salariale prin raportare la un anumit cuantum al valorii de referinţă sectoriale (V.R.S.). Dar după 1 ianuarie 2018 autoritatea plătitoare a plafonat salariile calculate potrivit metodei stabilite prin hotărâri judecătoreşti prin limitarea la 30% a sporurilor, în condiţiile în care valoarea acestora era de 45% din indemnizaţia de bază.
    55. Este invocată în susţinere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, precum şi, în particular, Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, cu referire la natura şi efectele hotărârii judecătoreşti. Se arată că hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea V.R.S., prin definiţie, vizează aplicabilitatea aceluiaşi criteriu de salarizare a unui întreg sector de activitate. În acest context se face trimitere şi la Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, se menţionează şi Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, referitoare la recursul în interesul legii pentru interpretarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat.
    56. Referitor la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se arată că acestea sunt discriminatorii deoarece, în situaţia în care în cadrul a două instanţe există un număr diferit de angajaţi în activitate, în concediu medical sau de odihnă ori există un număr diferit de membri ai personalului contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, prevăzute de art. 5 din secţiunea 1 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 doar pentru magistraţi şi personalul auxiliar, suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, raportat la care se face plafonarea de 30%, diferă. Prin plafonarea sporurilor, persoane care lucrează în condiţii de muncă grele/vătămătoare/periculoase şi ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depăşesc pragul de 30%, întrucât acestea încasează aceleaşi drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiţii normale de muncă.
    57. Aceeaşi situaţie se regăseşte în cazul persoanelor cu handicap care desfăşoară o activitate în condiţii normale de lucru şi care, potrivit legii, ar trebui să beneficieze de un spor de 15%, pe care însă legiuitorul, deşi îl acordă, nu îl mai garantează.
    58. Legiuitorul nu a dovedit existenţa unei crize economice pentru a justifica plafonarea indemnizaţiilor şi reducerea sporurilor judecătorilor, în condiţiile în care pentru celelalte categorii profesionale legea unică de salarizare prevede majorări substanţiale.
    59. Judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate din familia ocupaţională „Justiţie şi Curtea Constituţională“ sunt discriminaţi faţă de judecătorii Curţii Constituţionale şi de judecătorii care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar. Astfel, sporul acestor din urmă categorii profesionale nu este plafonat la 30% - judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază de un cuantum al sporurilor de 45% din indemnizaţia de încadrare, iar sporul de 20% al judecătorilor care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar nu se ia în calcul la stabilirea limitei de 30%.
    60. Aşadar, în practică, punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi reflectarea lor în indemnizaţiile de încadrare s-a realizat diferit, pentru magistraţi din cadrul aceleiaşi instanţe sau în cadrul instanţelor de grad diferit, hotărârile definitive fiind executate inegal, diferenţiat, după unicul criteriu definitoriu şi discriminatoriu al nivelului plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    61. Autorii excepţiei formulează şi critici extrinseci, care vizează împrejurarea că salarizarea magistraţilor s-a realizat printr-o lege ordinară, adică Legea-cadru nr. 153/2017, deşi ar fi trebuit să fie reglementată printr-o lege organică. În acest fel s-au încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă“. Astfel, aceste acte trebuie să se limiteze la cadrul stabilit prin actul de bază, în speţă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
    62. Este neconstituţională, în opinia autorilor, anularea dispoziţiilor unei legi organice printr-o lege ordinară. Ordinul ministrului justiţiei nr. 420/C din 7 februarie 2022 încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, şi deciziile nr. 23 din 26 septembrie 2016 şi nr. 36 din 4 iunie 2018 pronunţate de instanţa supremă cu privire la pronunţarea unor hotărâri prealabile din materia drepturilor salariale.
    63. Lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă, atât prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 134 alin. (4), cât şi prin raportare la jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale în materie, un alt motiv pentru care se impune constatarea caracterului neconstituţional al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său.
    64. Se mai arată că prin privarea de drepturile salariale avute în plată şi reducerea acestora prin aplicarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost încălcate dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de această lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.
    65. S-a ajuns astfel ca în materia drepturilor salariale ale magistraţilor şi ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi ale personalului care funcţionează în cadrul Institutului de Expertize Criminalistice, prin legea generală, ordinară în materia salarizării - Legea-cadru nr. 153/2017 -, să fie anulate dispoziţiile Legii speciale nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, legi organice, lege-cadru care prevede în mod expres că drepturile salariale avute la nivelul lunii decembrie 2017 nu puteau fi diminuate decât în condiţiile Legii nr. 303/2004, respectiv ale Legii nr. 567/2004, iar stabilirea regulilor de salarizare se putea efectua doar printr-o lege specială care viza doar categoria judecătorilor şi procurorilor.
    66. Sunt contrare art. 1 alin. (4) din Constituţie prevederile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, deoarece se încalcă atribuţiile puterii judecătoreşti.
    67. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.400D/2021, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    68. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază, în dosarele nr. 1.869D/2021 şi nr. 1.870D/2021, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile art. 1 alin. (3) şi art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 au tocmai rolul de a garanta principiul nediscriminării în materie salarială, adică de a egaliza, prin plafonare, drepturile salariale pentru aceeaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie.
    69. Hotărârile judecătoreşti invocate de reclamantă au fost pronunţate tot pentru a se elimina un tratament salarial nediscriminatoriu în condiţiile actelor normative anterioare Legii-cadru nr. 153/2017, or, aceste hotărâri nu pot fi aplicate „sine die“, abuziv şi în frauda noii legi de salarizare, în sensul de a forţa artificial şi inadmisibil generarea unor noi şi nesfârşite inegalităţi şi discriminări salariale şi pe această nouă lege de salarizare.
    70. Principiul securităţii juridice şi al separaţiei puterilor în stat, sub aspectul obligativităţii executării hotărârilor judecătoreşti, nu vizează opunerea acestora unor noi situaţii şi a unor noi norme legale neavute în vedere la pronunţarea respectivelor hotărâri.
    71. De asemenea, respectivele hotărâri judecătoreşti în materie salarială se aplică până la cuantumul la care toate drepturile salariale, pentru aceeaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, sunt plafonate prin legea nouă de salarizare, în scopul asigurării nediscriminării salariale.
    72. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.112D/2022.
    73. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază în Dosarul nr. 2.816D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    74. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 2.951D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    75. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.953D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    76. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.974D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    77. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 174D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    78. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 255D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, fiind pe deplin aplicabile considerentele avute în vedere de Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016.
    79. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 322D/2023.
    80. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 353D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, normele legale fiind imprevizibile. Prin plafonarea edictată de legiuitor, orice drepturi ulterioare câştigate pentru inechităţi din trecut devin iluzorii doar pentru că s-a atins un plafon maximal şi inflexibil.
    81. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 628D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    82. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.064D/2023.
    83. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.279D/2023 că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată. Se arată că prin efectul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost acesta recunoscut prin ordinele contestate (a căror legalitate va fi analizată pe fondul cauzei), efectele hotărârilor judecătoreşti citate în preambulul Ordinului ministrului justiţiei referitor la salarizare nr. 6.245/C din 30 decembrie 2021 nu sunt recunoscute pe deplin, limitare de natură să pună în discuţie încălcarea dispoziţiilor art. 124 şi 126 din Constituţie.
    84. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.238D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    85. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.262D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar reprezintă un drept şi o obligaţie a legiuitorului, iar stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Însă, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul normează un conţinut care nu întruneşte exigenţele de claritate, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componentele referitoare la calitatea legii şi principiul securităţii juridice.
    86. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 3.232D/2023 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    87. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 313D/2024, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    88. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 3.000D/2024, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în măsura în care textele legale criticate exclud de la stabilirea indemnizaţiilor cuvenite salariaţilor drepturile dobândite prin hotărâri judecătoreşti.
    89. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.149D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    90. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 196D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată numai în raport de încălcarea principiului nediscriminării.
    91. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 197D/2023 că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată, iar în Dosarul nr. 3.053D/2023 că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în măsura în care aceste dispoziţii ar fi interpretate şi aplicate în sensul nerecunoaşterii în favoarea reclamanţilor a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, cu referire la drepturile recunoscute atât în favoarea acestora, cât şi în favoarea unor alţi judecători, prin hotărâri judecătoreşti definitive, o astfel de interpretare contravenind dispoziţiilor art. 1 alin. (5), ale art. 124 alin. (1), ale art. 125 alin. (2) şi ale art. 126 din Constituţie, având în vedere rolul instanţelor judecătoreşti recunoscut prin Legea fundamentală.
    92. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 273D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    93. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.014D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    94. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.458D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    95. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.632D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este parţial întemeiată.
    96. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.674D/2023.
    97. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în dosarele nr. 2.056D/2023 şi nr. 2.834D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    98. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.819D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    99. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 207D/2024, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    100. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.870D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    101. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în dosarele nr. 2.972D/2022 şi nr. 1.066D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    102. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 432D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    103. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele nr. 440D/2023, nr. 454D/2023 şi nr. 3.561D/2023.
    104. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.065D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    105. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.094D/2023.
    106. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 3.471D/2023 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    107. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază în Dosarul nr. 2.159D/2024 că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Pe de altă parte, se arată că textul legal considerat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
    108. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    109. Guvernul, în Dosarul nr. 174D/2023, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    110. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    111. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    112. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, ţinând cont şi de voinţa reală a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 153/2017 în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său. Prevederile legale criticate punctual au următorul conţinut:
    - Art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.“;
    – Art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017: „Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX.“;
    – Art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă la limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi.
    – Art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“;
    – Art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.“;
    – Art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    113. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului în stat, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 4 privind nediscriminarea, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 - Nivelul de trai, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 61 - Rolul şi structura Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind categoriile de legi organice, ale art. 76 - Adoptarea legilor şi a hotărârilor, ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, ale art. 125 alin. (2) privind statutul judecătorilor, ale art. 126 - Instanţele judecătoreşti, art. 134 alin. (4) privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii. Se mai invocă şi prevederile art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind dreptul de proprietate din Primul Protocol la Convenţie, Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie, art. 23 alin. (2) şi art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 4 privind dreptul la salarizare echitabilă din Carta socială europeană revizuită, art. 26 privind egalitatea şi nediscriminarea din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
    114. Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul criticii de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, care, în opinia autorilor excepţiei, ar fi fost necesar din perspectiva faptului că prevederile legale criticate, ce dispun cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor, reglementează în materia statutului judecătorilor, Curtea constată că această critică este neîntemeiată.
    115. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a subliniat că art. 134 alin. (4) din Constituţie nu reglementează expres atribuţia Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, ci reglementează că acesta îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei. Această dispoziţie constituţională prevede că, pe lângă atribuţiile cu consacrare constituţională ale Consiliului Superior al Magistraturii, acesta poate avea şi atribuţii de natură legală, circumscrise rolului său prevăzut de art. 133 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, atribuţia Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza acte normative în materia autorităţii judecătoreşti nu este una de natură constituţională, ci una legală, stabilită în considerarea rolului său (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020, paragraful 51).
    116. Curtea a observat că, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti“ [Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, iar în prezent soluţia legislativă cuprinsă de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 a fost preluată de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022]. În jurisprudenţa sa, Curtea a circumscris sfera de cuprindere a sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti“, în funcţie de care se poate determina obligaţia legală şi constituţională a autorităţilor competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, Curtea a reţinut că sintagma se referă „numai la actele normative care privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti, precum modul de funcţionare al instanţelor, cariera magistraţilor, drepturile şi obligaţiile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii“ (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Aşa fiind, „Consiliul Superior al Magistraturii, ca garant al independenţei, conform art. 133 alin. (1) din Constituţie, are, potrivit Legii sale organice nr. 317/2004, atribuţii referitoare la apărarea judecătorilor şi procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea (art. 30), cariera judecătorilor şi procurorilor (art. 35), admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor (art. 36), organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor (art. 37)“. În consecinţă, prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, Curtea a constatat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii sunt actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, precum şi actele normative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 104, şi Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, precitată, paragraful 48).
    117. Însă, în cazul de faţă, nu exista oricum obligaţia emiterii unui astfel de aviz întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu priveşte în mod direct organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti, precum modul de funcţionare al instanţelor, cariera magistraţilor, drepturile şi obligaţiile acestora etc.
    118. De altfel, mai trebuie reţinute, însă, şi considerentele aplicabile mutatis mutandis din Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 123-129, potrivit cărora controlul concret de constituţionalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situaţia particulară a autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituţional al autorităţilor publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip de control constă în apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum şi în protecţia cetăţeanului faţă de modul de exercitare a puterii de stat.
    119. În acelaşi timp, un anumit comportament instituţional poate implica în mod direct şi intrinsec o afectare a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale (adoptarea unei legi organice cu majoritatea de vot cerută pentru legile ordinare), sens în care sunt avute în vedere efectele produse de o astfel de lege asupra relaţiilor sociale reglementate. În acest caz însă problema de constituţionalitate vizează un aspect decizional integrat procesului legislativ, din care se prezumă afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât controlul concret de constituţionalitate este admisibil prin chiar invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie.
    120. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii nu conduce în mod implicit la afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, nu dă naştere unei prezumţii în acest sens, pentru că natura avizului este una consultativă, şi nu decizională, care să fie aptă să stabilească un anumit conţinut al normei.
    121. Prin urmare, invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigenţele art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea va evalua dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ va constata incidenţa încălcării sale.
    122. În consecinţă, neregularităţile existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituţionalitatea legii/ordonanţei, ci acestea trebuie integrate şi invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 1 alin. (3) şi (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituţie sub aspectul modului de desfăşurare a activităţii de avizare în cadrul procesului legislativ.
    123. În ceea ce priveşte celelalte prevederi legale criticate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a Legii-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, prin raportare la critici asemănătoare, prin Decizia nr. 215 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 21 octombrie 2024, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    124. Curtea a reţinut, în esenţă, că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituţională să acorde sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. În viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în aceeaşi lege-cadru şi în anexele nr. I-VIII la aceasta. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor şi al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. Curtea a conchis că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată aplicării în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    125. Dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 conţin norme generale şi comune prin care legiuitorul determină obiectul de reglementare al actului normativ atacat, şi anume stabilirea drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol. În strânsă legătură cu obiectul de reglementare astfel fixat, art. 9 stabileşte în continuare că în anexele nr. I-IX din aceeaşi lege sunt prevăzute salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică.
    126. Or, adoptarea unui act normativ unitar în domeniul salarizării şi reglementarea unor măsuri de politică legislativă în acest domeniu reprezintă în exclusivitate atributul legiuitorului, conferit prin Constituţie [art. 73 alin. (3)].
    127. În realitate, autorii excepţiei contestă o situaţie de fapt nefavorabilă, cauzată, în esenţă, de aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilesc un plafon al salariilor de bază, al soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi al indemnizaţiilor de încadrare în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, acestea sunt mai mari decât cele stabilite pentru anul 2022 prin aceeaşi Lege-cadru nr. 153/2017 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În această ipoteză, drepturile salariale se acordă la nivelul celor stabilite pentru anul 2022. Autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că, în virtutea acestui text de lege, nu pot fi puse integral în executare hotărâri judecătoreşti definitive favorabile prin care a fost stabilită valoarea de referinţă sectorială pentru familia ocupaţională „Justiţie“, drepturile salariale stabilite prin acte administrative ale angajatorilor fiind plafonate sub aspectul cuantumului prin aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    128. Curtea Constituţională a mai analizat, în jurisprudenţa sa, critici de neconstituţionalitate similare, referitoare la dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 (de exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020, Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 585 din 23 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1240 din 29 decembrie 2021).
    129. Relevantă în cauză este Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 prin care, respingând critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a statuat că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunţat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, şi anume acela de eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare, şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice (paragraful 37 din decizie).
    130. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuşi conţinutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, soluţia legislativă înscriindu-se în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Faptul că, prin aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022, anumite categorii de personal plătit din fonduri publice ajung în situaţii apreciate ca defavorabile, în raport cu alte categorii de personal ale căror venituri cresc, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii sunt diferite. Situaţia obiectiv diferită a diverselor categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică, aşadar, un tratament juridic diferit (Decizia nr. 585 din 23 septembrie 2021, precitată, paragraful 37).
    131. Curtea a reiterat, în paragraful 38 al Deciziei nr. 700 din 31 octombrie 2019, că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).
    132. De asemenea, Curtea a statuat (în paragraful 39 al Deciziei nr. 700 din 31 octombrie 2019) că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 15.
    133. În raport cu cele enunţate şi aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului (paragraful 40 din Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019).
    134. Prin urmare, Curtea a stabilit, în jurisprudenţa mai sus indicată, că dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au un caracter tehnic şi urmăresc reglarea în timp a unor disfuncţionalităţi existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a dispune în mod concret nici în sensul reducerii şi nici al majorării salariilor.
    135. Autorii excepţiei au reclamat neconstituţionalitatea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în contextul aplicării sale prin acte administrative ale angajatorilor de stabilire a drepturilor salariale în raport cu o anumită valoare de referinţă sectorială stabilită prin hotărâri judecătoreşti definitive favorabile angajaţilor.
    136. Or, neconstituţionalitatea unui text legal reprezintă o dimensiune intrinsecă acestuia, independentă de orice act de aplicare concretă de la un caz la altul. Curtea Constituţională nu are competenţă în ceea ce priveşte modalitatea de interpretare şi aplicare a textelor normative incidente într-o speţă, ci autorităţile angajatoare sau, în cele din urmă, instanţele judecătoreşti, iar în caz de neaplicare unitară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în virtutea art. 126 alin. (3) din Constituţie.
    137. În acest sens este de observat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 prin care a admis recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024.
    138. Reiterând jurisprudenţa sa în materia salarizării, instanţa supremă, făcând referire şi la jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale - Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 - a subliniat (paragraful 69 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024) că, pentru justa interpretare a dispoziţiilor legale incidente, este necesar a se ţine seama de distincţia esenţială dintre elementele componente ale indemnizaţiilor de încadrare ale magistraţilor, cu referire particulară la valoarea de referinţă sectorială şi la coeficientul de multiplicare. Astfel, valoarea de referinţă sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizaţiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaţionale „Justiţie“, în timp ce coeficienţii de multiplicare constituie elementul component în funcţie de care se realizează diferenţierea veniturilor judecătorilor şi procurorilor, în considerarea nivelului instanţei sau al parchetului la care îşi desfăşoară activitatea ori în considerarea funcţiei pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referinţă sectorială este acelaşi pentru toţi magistraţii şi tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanţei sau parchetului la care funcţionează şi de funcţia ocupată, în timp ce coeficienţii de multiplicare sunt distincţi şi reprezintă reperul care asigură dezideratul diferenţierii veniturilor, în considerarea nivelului instanţei sau al parchetului şi a funcţiei ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari.
    139. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, în continuare (paragraful 71 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024), că elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant şi invariabil, în sensul că are aceeaşi valoare indiferent de gradul instanţei sau al parchetului ori de funcţia ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizaţiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situaţii concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalităţii şi principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referinţă sectorială distincte în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale. În acord cu aceste considerente, Înalta Curte a conchis (în paragraful 85) că valoarea de referinţă sectorială nu poate fi vizată de aplicarea plafonului legal.
    140. Aşadar, problema de drept supusă controlului de constituţionalitate de autorii prezentei excepţii reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, de competenţa instanţei supreme, asupra căreia aceasta s-a şi pronunţat, de altfel.
    141. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 şi ale art. 38 alin. (6) şi (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Eugenia Marin şi de Gabriela Victoria Bîrsan în Dosarul nr. 6.547/3/2021 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Olariu Valentina Lăcrămioara şi alţii în Dosarul nr. 166/40/2022 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Pop Anamaria Iosefina în Dosarul nr. 261/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Făgăraş Claudia Maria în Dosarul nr. 260/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Istrate Ioana-Silvia şi alţii în Dosarul nr. 170/89/2022 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Dima Florin şi alţii în Dosarul nr. 2.118/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Giorgescu Ovidiu în Dosarul nr. 1.503/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Afrăsinie Mădălina şi alţii în Dosarul nr. 422/42/2022 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Tebieş Maria în Dosarul nr. 2.780/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Mustaţă Gabriel în Dosarul nr. 165/116/2020* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Drăgan Ioan şi alţii în Dosarul nr. 3.242/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Iordache Daniţa şi alţii în Dosarul nr. 754/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Amihaesei Andreea Ionela şi alţii în Dosarul nr. 686/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, de Afanasov Valentina şi alţii în Dosarul nr. 2.675/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Artenie Dan şi alţii în Dosarul nr. 781/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Iosef Radu în Dosarul nr. 2.794/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Popovici Ion-Adrian şi alţii în Dosarul nr. 915/107/2022 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Tuduce Ioan Răzvan şi alţii în Dosarul nr. 3.608/111/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara şi alţii în Dosarul nr. 7.000/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Albu Maria Mihaela şi alţii în Dosarul nr. 1.160/85/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Joarză Camelia Janina şi alţii în Dosarul nr. 1.336/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Alecu Cristian George şi alţii în Dosarul nr. 1.364/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Mihai Florentina şi alţii în Dosarul nr. 926/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Bărbulescu Codruţ Marian şi alţii în Dosarul nr. 5.177/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Diaconaru Iulia şi alţii în Dosarul nr. 3.911/86/2020 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, de Tudor Raimond şi Bârlog Constantin în Dosarul nr. 7.251/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Froicu Diana în Dosarul nr. 1.354/107/2021 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Toma Ileana Gabriela şi alţii în Dosarul nr. 4.212/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Axinte Constantin şi alţii în Dosarul nr. 3.548/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Stîngă Olimpia Maria şi alţii în Dosarul nr. 2.911/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Rusu Oana şi alţii în Dosarul nr. 5.203/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Nicolau Marius Ionel şi alţii în Dosarul nr. 2.953/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Roman Mihai în Dosarul nr. 7.548/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Drăguţescu Mihai Pantelimon în Dosarul nr. 27.894/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vâlcea Lucian George şi alţii în Dosarul nr. 2.075/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Andrei Adriana şi alţii în Dosarul nr. 2.148/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Gociu Marian în Dosarul nr. 2.705/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Aurel Olteanu şi alţii în Dosarul nr. 2.529/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Lia Sorin Marian şi Dorcu Lavina Prodan Felicia în Dosarul nr. 2.029/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Dinescu Adrian Gabriel şi alţii în Dosarul nr. 4.034/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Nicolici Maria Veronica Simona şi alţii în Dosarul nr. 1.359/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Ghenu Andreea Monica şi alţii în Dosarul nr. 4.322/105/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, de Nicoliţă Luiza Daiana şi alţii în Dosarul nr. 2.715/109/2022 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul Naţional Pro Lex în numele şi pentru membrul de sindicat Crişcă Mioara Claudia în Dosarul nr. 13.284/3/2022* al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Dincă Mihai şi alţii în Dosarul nr. 576/120/2023* al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 11 din 28 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"