Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 11 din 14 ianuarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 11 din 14 ianuarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 11 din 14 ianuarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 307 din 13 aprilie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 27.423/302/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 414D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că facilitatea fiscală prevăzută de textul de lege criticat se justifică prin vulnerabilitatea activităţii de creare de programe pentru calculator în condiţiile economiei de piaţă din România.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 27.423/302/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Lucian Todoran într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea situaţiei de discriminare provenită din textul de lege criticat, care prevede scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că se instituie o discriminare între contribuabilii persoane fizice care realizează venituri de natură salarială, în funcţie de domeniul în care activează. Se susţine că nu se respectă principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, întrucât deosebirea între contribuabilii plătitori de impozit pe venituri de natură salarială şi cei neplătitori ai aceluiaşi impozit, bazată pe domeniul de activitate, nu e permisă de niciun alt principiu constituţional. Autorul excepţiei precizează că în speţă nu este vorba despre protejarea unei categorii defavorizate, precum în cazul persoanelor cu handicap, unde scutirea are la bază aplicarea art. 50 din Constituţie. În cazul de faţă există un vădit şi nejustificat criteriu introdus de legiuitor, anume domeniul de desfăşurare a activităţii. Susţine că se încalcă şi caracterul social al statului român, întrucât scutirea nu are ca scop prosperitatea persoanei fizice, ci privilegierea unei categorii de persoane fizice care nu face parte din vreo categorie dezavantajată şi, totodată, împovărarea fiscală a altor categorii.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că textul de lege criticat nu încalcă prevederile Constituţiei, fiind acordate anumite facilităţi fiscale în considerarea activităţii de creare de programe pentru calculator şi a vulnerabilităţii acestui domeniu de activitate raportată la piaţa muncii la negru.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul conţinut normativ: „Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili: (...) 2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului finanţelor publice.“
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (3), în care se consacră caracterul de stat social al statului român, art. 4 alin. (1) privind criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) care instituie principiul egalităţii şi art. 56 alin. (2) referitor la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 60 din Codul fiscal enumeră categoriile de contribuabili pentru care legiuitorul a prevăzut scutirea de la plata impozitului pe venit. Printre acestea se regăsesc, la pct. 2, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, care nu se încadrează în această categorie, susţine că textul de lege criticat instituie un regim discriminatoriu pentru cetăţenii care nu beneficiază de acest tip de scutire pentru că desfăşoară activitate salarizată în alte domenii de activitate decât crearea de programe pentru calculator.
    13. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că a dezvoltat o bogată jurisprudenţă din care se desprinde ideea că dispoziţiile constituţionale referitoare la sistemul de contribuţii la bugetul de stat şi al asigurărilor sociale - din care face parte şi impozitul pe veniturile salariale sau asimilate acestora - conferă legiuitorului libertatea de a reglementa toate aspectele care decurg din acesta, inclusiv instituirea unor scutiri de la plata acestora. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 370 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 26 iunie 2012, Curtea a statuat, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, că stabilirea prin lege a obligaţiei de plată a anumitor impozite sau taxe, precum şi a eventualelor scutiri de la plata acestora ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, cu condiţia ca aceste reglementări să se aplice în mod uniform pentru situaţii egale. Stabilirea obligaţiei de plată a impozitelor şi taxelor locale, precum şi scutirea de la plata unor impozite sau taxe pentru anumite bunuri ori venituri sau pentru anumite categorii de contribuabili se întemeiază pe principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituţie.
    14. Tot astfel, Curtea a apreciat, prin Decizia nr. 1.052 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2011, că stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul exclusiv de a stabili cuantumul impozitelor şi taxelor şi de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili.
    15. De asemenea, Curtea a observat, prin Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 16, că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a recunoscut faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49).
    16. Prezintă relevanţă în cauză şi cele statuate prin Decizia nr. 651 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 19 ianuarie 2006, în sensul că legiuitorul, având competenţa exclusivă în stabilirea impozitelor, taxelor şi a oricăror altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, este în drept să determine veniturile supuse impozitării, categoriile de persoane fizice şi juridice care au calitatea de contribuabili sau/şi serviciile publice condiţionate de plata unor taxe de beneficiari. În virtutea aceleiaşi competenţe, legiuitorul poate stabili şi excepţii, constând în scutirea unor servicii publice sau a anumitor categorii de persoane de la obligaţia plăţii taxelor, iar instituirea unor asemenea excepţii nu este contrară prevederilor constituţionale dacă a fost făcută în considerarea unor situaţii deosebite, păstrându-se tratamentul juridic egal pentru situaţii identice.
    17. În contextul acestei jurisprudenţe, Curtea observă că prin art. 60 din Codul fiscal s-au stabilit categoriile cu privire la care legiuitorul a apreciat oportun să acorde scutiri de la plata impozitului pe venit, cu îndeplinirea unor diverse condiţii. Este vorba despre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cele care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, cele care desfăşoară activităţi sezoniere în domeniul generic hotelier şi alimentaţie, angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi în anumite domenii de producere a materialelor de construcţii şi cei care desfăşoară activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică.
    18. Curtea reţine că autorul excepţiei invocă pretinsul tratament discriminatoriu prin raportare la situaţia persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator. Astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, legiuitorul a acordat categoriei profesionale menţionate un tratament fiscal preferenţial ţinând cont de necesitatea sprijinirii acestui tip de activitate şi pentru evitarea migrării persoanelor fizice cu pregătire în domeniu.
    19. Curtea apreciază că relevanţa domeniului tehnologiei informaţiei în dezvoltarea economiei naţionale, rolul deosebit pe care acesta îl poate avea în progresul unor diverse ramuri industriale, multiplele aplicaţii practice pe care creaţiile informatice le pot avea în întregul spectru de activităţi ce caracterizează viaţa socială actuală, cu efecte benefice asupra evoluţiei societăţii, justifică măsura de protecţie prevăzută de textul de lege criticat. Existenţa facilităţii fiscale în discuţie stimulează menţinerea pe piaţa forţei de muncă din România a specialiştilor din acest domeniu, având ca efect constituirea şi consolidarea unui sector performant, ale cărui creativitate şi eficienţă concură la creşterea economică a întregii societăţi.
    20. Importanţa deosebită a acestui domeniu reiese şi din Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecţia juridică a programelor pentru calculator, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 111 din 5 mai 2009, care subliniază faptul că activitatea de creare de programe pentru calculator necesită utilizarea unor resurse umane, tehnice şi financiare considerabile, iar programele pentru calculator joacă un rol din ce în ce mai important în numeroase sectoare industriale, tehnologia informatică fiind considerată de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea industrială a Comunităţii [Europene].
    21. Referitor la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 25 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, a subliniat că principiul egalităţii consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta.
    22. Tot astfel, prin Decizia nr. 79 din 20 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 6 iulie 1999, sau Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Curtea a statuat că art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui.
    23. Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (a se vedea Hotărârea din 23 iulie 1968, pronunţată în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, sau Hotărârea din 6 iulie 2004, pronunţată în Cauza Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24).
    24. Or, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea dezvoltării economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între interesele generale ale societăţii şi cele particulare, întrucât scutirea de impozitul pe venit a persoanelor care creează programe pentru calculator are consecinţe benefice, în cele din urmă, la nivelul întregii societăţi, diversitatea şi complexitatea creaţiilor acestora demonstrând utilitatea lor de netăgăduit într-o multitudine de domenii ale vieţii economice, sociale şi chiar culturale. Totodată, Curtea observă, contrar susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, că această facilitate fiscală nu se răsfrânge în mod negativ asupra celorlalţi contribuabili, aceştia nefiind ţinuţi să suporte vreo eventuală diferenţă corespunzătoare scutirii de impozit aplicate persoanelor care creează programe pentru calculator. Ca atare, nu se poate susţine că s-ar genera o împovărare fiscală a celorlalte categorii de salariaţi ca urmare a scutirii de impozitul pe venit a persoanelor menţionate, de vreme ce valoarea impozitului pe venit datorată de fiecare persoană se calculează în funcţie de propriul venit, la care nu se adăugă nicidecum vreun supliment care să compenseze scutirea ce face obiectul prezentei critici.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 27.423/302/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile prevederilor art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016